56,840 matches
-
Daniel Bănulescu a evoluat și el în sensul cumințirii sociale, devenind chiar, de câțiva ani, aproape invizibil în lumea noastră culturală. Mai mereu plecat din țară, fără să participe în vreun fel la discuțiile, polemicile, revizuirile și adăugirile canonice din câmpul literaturii autohtone, el dă acum impresia că își lasă opera să "dospească", să ocupe singură ecranul atenției critice. Comparându-l cu alți autori, deosebit de activi în a-și susține firava literatură printr-o publicistică masivă și agresivă, ajungem inevitabil la
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
iar capul și cornul îi sînt îndreptate tot în jos. S-ar zice că se complace în brațele doamnei. Poate chiar că, mulțumit, a ațipit. Dar, la o privire mai atentă, constatăm că și capul și cornu-i depășesc puțin covorul/cîmpul/insula pe care e așezată doamna și pe care îi făcuse și lui loc. }inînd cont și de îmbrățișarea posesivă a doamnei, s-ar zice că unicornul se gîndește la plecare. Botul său ce transgresează insula amușină deja alte zări
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
că iubirea a făcut-o să întrevadă orizonturi noi, să cunoască mult mai mult, să se cunoască mai adînc. E posibil ca licornul, îmbătat de farmecul primei îmbrățișări să vrea doar să-și potolească setea în apa ce mărginește insula. (Cîmpul azuriu din fața insulei ar putea să sugereze o apă). Apa spre care privește licornul este însă, ca iubirea, un abis și o oglindă. Doamna poate că-l reține nu neapărat spre a-l păstra doar pentru sine, ci și pentru
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
drumul este din ce în ce mai prost, este zdrențuit / ciuruit / harcea-parcea, atingând între Lugoj și Timișoara niște inimaginabile culmi ale dezastrului, inimaginabile după așteptările unei minți sănătoase. Pe alocuri nici nu mai arată ca o șosea, ci ca un drum improvizat, apărut pe câmp din rularea repetată a vehiculelor pe acolo. Ai sentimentul apăsător că străbați un teritoriu tocmai ieșit dintr-un război pustiitor, dintr-un cataclism ciudat. Hârtoapele sunt peste tot, inconturnabile și tu devii obligatoriu o victimă a lor. Trebuie să fii
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
neconvertiți la publicistică. Altfel, generația '60 s-a academizat, "optzeciștii" au plecat cu burse în lumea largă, iar "nouăzeciștii" au dat un singur critic, și acela cu ghilimele (Dan-Silviu Boerescu). În aceste condiții, era aproape obligatorie - pentru buna funcționare a câmpului literar, pentru indispensabila lui autoreglare - nașterea, fie și cu forcepsul, a unei noi generații de cronicari, sincronă cu literatura postrevoluționară, aptă s-o urmărească și s-o înțeleagă. Și iată că acest nou eșalon s-a format și s-a
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
și mai ales modul în care identitățile colective se consitutuie se configurează dar și interacționează prin intermediul discursurilor. De fapt, în afară punerii în discurs a unei anumite esențialități, acea esențialitate nu există, poate exista în practică dar nu există în câmpul socio-politic". În prelegerea să, Igor Cașu a făcut în mod elegant trecerea de la politica conceptelor la politica propriu-zisă, inventariind actele normative adoptate de diversele instituții ale UE cu privire la gestionarea memoriei și a moștenirii regimurilor totalitare, fie că este vorba despre
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
neîmplinire ar trebui sa simta o familie lipsită de urmași, regimul comunist a apelat atât la presă scrisă cât și la audiovizual. Studiu de caz este revista Femeia din ultimii cinci ani ai regimului, publicație care prezenta realizările femeilor din câmpul muncii că sudor, macaragiu, ca lucrător pe șantierele hidrocentralelor, în marile combinate ale industriei grele, totodată și soții și mame, cu cel puțin trei copii, care visau să îmbrățișeze meseriile părinților. Ignorarea propagandei și a legii comuniste de către femeile care
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
tarziu societățile și-au instituit propriile ordini simbolice fundamentate pe limite, prejudecăți și excluderi specifice. Pe criterii religioase sau ținând de moravurile burgheze, instituționalizate odată cu epoca iluminista, oamenii și-au ales hrană, vestimentația, și-au întemeiat familii, au proiectat în câmpul discursiv propria ordine înțeleasă că nevoie de sens și de apartenență; propria închidere, dacă vreți. Lucrurile nu pot sta diferit nici astăzi, avertizează Mihăilescu, oricât credit am da ideologiilor militante care afirma drepturile animalelor și egalitatea lor cu oamenii, de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
scindată între cele două totalitarisme ale veacului XX: comunismul și fascismul? Concluziile lui Radu Ciobotea sunt mai mult decât interesante: În fața extinderii proaspetelor pasiuni revoluționare (...) presele franceză și românească au două tipuri de reacții: prima este de a acoperi întregul câmp al evenimentelor politice, fără a cădea, la început, în susținerea uneia sau alteia dintre cauze. A doua reacție este cea de implicare directă, atât din punct de vedere emoțional, cât și doctrinar" (p. 128). Poziție de bun simț, s-ar
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
și chiar în paradigme spirituale diferite. Și în cazul în care pictorul nu mai are legături directe cu pictura postbizantină și cu formula introvertită a gîndirii orientale, el recuperează cultural, ca spectacol pur de virtuozitate și ca experiență gratuită în cîmpul limbajului, grafismul, tenta plată, sonoritatea interioară a culorilor și hieratica inerțială a picturii de factură bizantină. Astfel, în cazul aceleiași generații sau chiar în cazul aceluiași artist - iar aceste situații nici măcar nu sunt ieșite din comun - avem de-a face
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
satul duminică la Sf. Liturghie, apoi a fost donat celor doi călugări. țiganca, este un loc de îngropăciune a mii de ostași români aruncați de-a valma în 1941, în timpul războiului de apărare al Basarabiei. Aici am cules oase de pe câmp cum culegi ciupercile, gropile fiind făcute în grabă, la suprafață, iar cimitirul ridicat pe un dâmb, a făcut că ploile să spele în timp pământul și oasele să rasară ici-colo, precum ghioceii. Cu o pungă de oase, culeasa practic din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cât e de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la recepții și-n saloane. Iar câmpul zace nearat; Că noi mâncăm simpozioane Stând patriotic în rahat!... Bancheri, savanți în exprimare, Au spus: „N-avem lichidități”... Și, pentru asta, fiecare Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
atunci, viclean, surprins conceptual de viclenia rațiunii. Este însă în sarcina celorlalte forme ale spiritului să se încerce, să-l caute și să-l lumineze în instituirile de sine, proprii și ale ființei. Rămâne, prin urmare, si artei și poeziei câmp larg intru încercare și împlinire ontica. Revenind, de aici poate la Marian Barbu nevoia de construcție riguroasă și intelectiv-univocă. Dar o cantonare în orizonturile intelctului, oricât ar fi de străbătute, nu poate să aducă în fața decât determinări abstracte și umbre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de lumină, conturând stări și evenimente lăuntrice la marginea obsesivului: cuvântul cu lumea să, reală și nominală, si lanțul ființei omenești, cu continuitatea și discontinuitatea să. Ambele, încărcate, genetic, de tensiune, bucurie și tragism. Și între ele, se află oglindă, câmpul relațional al conștiinței. „Cuvântul” este răsucit și desrăsucit pe toate fețele, cu multă știință adunată din studii „poetice” și „stilistice”, uneori este trecut din materie a poemelor în principiu generator și model al lor. Marian Barbu și-a dorit continuu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
spor, sub volbura presiunilor ideologice. Este fapt evident că în procesul cunoașterii teoretice individualul se pierde, din prima clipă și faza, chiar prin numirea să, recuperarea rămânând în sarcina celei artistice, care să-și încerce șansele în vederea unei conjugări în câmpurile ontice. În tentația recuperării prin numire se ascunde și partea goală de substanță și ființă din câmpul metaforei, cea nefolositoare și proastă, ca în cazul infinitului prost cu care, de altfel, se înrudește - vizibil, în planul ravagiilor patologice în domeniu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
prima clipă și faza, chiar prin numirea să, recuperarea rămânând în sarcina celei artistice, care să-și încerce șansele în vederea unei conjugări în câmpurile ontice. În tentația recuperării prin numire se ascunde și partea goală de substanță și ființă din câmpul metaforei, cea nefolositoare și proastă, ca în cazul infinitului prost cu care, de altfel, se înrudește - vizibil, în planul ravagiilor patologice în domeniu. Creatorii, în marile lor experiențe și drame poetice, au încercat să-i recupereze și să-i constituie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cea nefolositoare și proastă, ca în cazul infinitului prost cu care, de altfel, se înrudește - vizibil, în planul ravagiilor patologice în domeniu. Creatorii, în marile lor experiențe și drame poetice, au încercat să-i recupereze și să-i constituie metaforei câmpuri ontice, ca de pildă situându-se și deschizând creația în viziuni, sau să-i îndepărteze prin demers „reflexiv”, uneori ironic, crustele hrănițe și sporite cu seva din marele proces al conotației și să facă, uneori, din această îndepărtare, “subiect” pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lui. Rudolf Carnap, Günther Grass sau Thomas Bernhard - pentru a nu pomeni decît pe cei mai celebri dintre adversarii filozofului - trebuie să fi rămas neîmpăcați în înverșunarea cu care i-au tăgăduit valoarea. Heidegger i-a eclipsat pe toți prin cîmpul planetar de fascinație ce a emanat dinspre opera lui. Dar Heidegger nu ar fi devenit un bun de patrimoniu a cărui importanță este astăzi vitală pentru cultura germană dacă opera lui nu ar fi iradiat în lume sub forma traducerilor
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
activat autoarea nu au cum să acopere întreaga plajă a relațiilor de muncă din România, dar, chiar și la nivel de eșantion, experiența sa este plină de învățăminte. În plus, stilul cursiv și exemplele din experiențele personale ale autoarei în cîmpul muncii din țară transformă această carte într-o lectură accesibilă și incitantă pentru categorii foarte largi de cititori. Debutul editorial al Monicăi Heintz este un cîștig incontestabil pentru eseistica românească.
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
și află sorgintea în ecuația subiectivă, intimă, a fiecărui artist cu opera sa poate fi coroborată și cu celebra definiție kantiană a frumosului drept "ceea ce place în mod universal fără concept". Dimensiune capitală a vieții religioase, sacrul se manifestă în cîmpul estetic prin înzestrarea obiectelor cu sensuri pe care nu le posedă lumea profană, cu o aură ocultă. Se instituie astfel o realitate aparte, radical diferită de cea curentă, ilustrînd o transcendență sui generis. Ia naștere un univers paralel cu cel
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
evidență argumentele și contraargumentele fiecăreia dintre părți, nuanțele cele mai discrete capabile să justifice aderența unor oameni inteligenți, cu mintea deschisă, la unul sau altul dintre cele două totalitarisme ale veacului trecut. De altfel ambii colegi de barou aflați în câmpuri ideologice diametral opuse sunt niște idealiști, convinși de justețea căii pe care au ales-o. Mai presus de spirala violențelor care se dezvolta chiar sub ochii lor, cei doi prieteni își confruntau argumentele sub arbitrajul elegant al lui Sisi într-
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
satul duminică la Sf. Liturghie, apoi a fost donat celor doi călugări. țiganca, este un loc de îngropăciune a mii de ostași români aruncați de-a valma în 1941, în timpul războiului de apărare al Basarabiei. Aici am cules oase de pe câmp cum culegi ciupercile, gropile fiind făcute în grabă, la suprafață, iar cimitirul ridicat pe un dâmb, a făcut că ploile să spele în timp pământul și oasele să rasară ici-colo, precum ghioceii. Cu o pungă de oase, culeasa practic din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cât e de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la recepții și-n saloane. Iar câmpul zace nearat; Că noi mâncăm simpozioane Stând patriotic în rahat!... Bancheri, savanți în exprimare, Au spus: „N-avem lichidități”... Și, pentru asta, fiecare Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
atunci, viclean, surprins conceptual de viclenia rațiunii. Este însă în sarcina celorlalte forme ale spiritului să se încerce, să-l caute și să-l lumineze în instituirile de sine, proprii și ale ființei. Rămâne, prin urmare, si artei și poeziei câmp larg intru încercare și împlinire ontica. Revenind, de aici poate la Marian Barbu nevoia de construcție riguroasă și intelectiv-univocă. Dar o cantonare în orizonturile intelctului, oricât ar fi de străbătute, nu poate să aducă în fața decât determinări abstracte și umbre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de lumină, conturând stări și evenimente lăuntrice la marginea obsesivului: cuvântul cu lumea să, reală și nominală, si lanțul ființei omenești, cu continuitatea și discontinuitatea să. Ambele, încărcate, genetic, de tensiune, bucurie și tragism. Și între ele, se află oglindă, câmpul relațional al conștiinței. „Cuvântul” este răsucit și desrăsucit pe toate fețele, cu multă știință adunată din studii „poetice” și „stilistice”, uneori este trecut din materie a poemelor în principiu generator și model al lor. Marian Barbu și-a dorit continuu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]