33,891 matches
-
trupul împreunării s-a făcut an. eurydike, pierdută deodată și moartă cu mult înainte - cîntec cu cîntec cuvînt împreună - împreună cu vîntul inimă-albastră - pe inima goală am cîntat, eurydike frumusețea și vlaga... prea omenește/ prea pieritoarele linii frumusețea și vlaga în cîntece din care fugea mereu vestitorul cu plînsul - cu dragostea/ din cîntec în cîntec m-am trezit pe noian de cuvinte inimă goală în inimă-albastră dragostea nu m-a învățat plînsul plînsul nu m-a învățat dragostea - născut ca să văd și
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
cu mult înainte - cîntec cu cîntec cuvînt împreună - împreună cu vîntul inimă-albastră - pe inima goală am cîntat, eurydike frumusețea și vlaga... prea omenește/ prea pieritoarele linii frumusețea și vlaga în cîntece din care fugea mereu vestitorul cu plînsul - cu dragostea/ din cîntec în cîntec m-am trezit pe noian de cuvinte inimă goală în inimă-albastră dragostea nu m-a învățat plînsul plînsul nu m-a învățat dragostea - născut ca să văd și să uit ce-am văzut - m-au rotit numai din poveste
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
înainte - cîntec cu cîntec cuvînt împreună - împreună cu vîntul inimă-albastră - pe inima goală am cîntat, eurydike frumusețea și vlaga... prea omenește/ prea pieritoarele linii frumusețea și vlaga în cîntece din care fugea mereu vestitorul cu plînsul - cu dragostea/ din cîntec în cîntec m-am trezit pe noian de cuvinte inimă goală în inimă-albastră dragostea nu m-a învățat plînsul plînsul nu m-a învățat dragostea - născut ca să văd și să uit ce-am văzut - m-au rotit numai din poveste-n poveste
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
În profunda-i umilință Sub pasul Tău Care nu trece, Oprit e, Un sens al limbii uitate Altminteri, O pulbere în resemnare. Privind printre Degete răsfirate: Salcie, Corzi din care sună Ceva de demult Și de foarte îndepărtat, Mângâiatul de cântec Stârnind plâns După raza cea purpurie, După grația frunzei Toată în cutremure, După glasul ce se rupe În așchii tot mai Mărunte, Și iarna ce vine din urmă, Negreșit vine! Truda aceasta a Trupului frumos De a luci - O cumpănă
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
prin tomberoanele blocurilor crăpate de cutremur și lăsate ca o amenințare continuă deasupra capului crăpăturile în zigzag din ciment păreau viețile noastre prin care puteai să privești iarba cimitirelor răscolite de buldozere vedeai ca la trapez morții prin aer ascultai cântecul greierilor încarcerați în sticlă la lumina licuricilor spânzurați cu șireturile soldaților uitați în pământ monumente împânzeau câmpul vizual și lentilele în spatele cărora eram îngrămădiți ca niște gladiatori așteptând lupta cu leii ascunși în imaginația noastră cu soarele fleșcăit pe asfalt
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
ale fricii și speranței voci în care ne oglindim dimineața când ne bărbierim ne privim fața ne privim conștiința pornim la lucru agățați de remorcile de rumeguș ale tramvaielor înghețând ca țurțurii pe locomotive putrezind ca mugurii în zgomotele difuzorului cântece însuflețitoare cotele apelor dunării în creștere și descreștere peste disperarea noastră presimți că vei dispărea și îmi repeți aceleași cuvinte bolnavii trebuie să fie cuminți ordonați să își aducă medicamente de acasă lemne de foc de acasă carnețelul roșu din
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
Doar marea torcea tăvălindu-se la piciorul lui. Erea o chemare continuă, pe care o avusese în scoica urechii de mai-nainte de-a se naște. O unduire molcomă care-i îndulcea și cele mai crunte furtuni. Pentru el, singurul cîntec de leagăn fusese clipocitul apei. De cîte ori plec den preajma ei; devin chiar eu vreun deșert..." Și chiar atunci cînd sorț potrivnici îl trăgeau în interiorul uscatului, Thalassa avea mare grijă să-i trimeată epistole indescifrabile celorlalț. Semne vagi ca
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
os, mîncat de-un abces, cu Haina boțită, pătată, cămașa zoioasă. Păcat. Vorbea atît de frumos. Descu- Rajant de frumos. Îți venea să Plîngi. Să-ți spui: Nimic nu contează! Important e să iubești, important e firescul Vieții ca un cîntec simplu și curat, Munca din plăcere, dar și cu folos." Și-acum: resturile din farfurie, Berea de pe masă, borîturile de pe jos... Și Chelnerii, cu fețe de noroi și hîrtie, Așteptînd, rînjiți, să plătești tot ce s-a consumat. Reclam N-
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
dicționar al lui H. Tiktin. A bătut la numeroase uși ale unor personalități influente, a scris numeroase scrisori în vederea obținerii de subvenții pentru variate acte de cultură. Îl roagă pe T. Maiorescu să susțină apariția, la Academia Română, a colecției de cântece populare a lui Al. Vasiliu-Tătăruși, pe Virgil Madgearu ca să ajute muzeul Etnografic al Transilvaniei, înființat de Romulus Vuia, pe Mihail Sadoveanu, în 1947 președinte al Camerei, să vină în ajutorul lui Mihai Costăchescu, cel care a tipărit numeroase documente din
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
Mihai Minculescu Remember Cât cer îți trebuie să-mi dărui, cât cer îți trebuie să scrii? Iubita mea, sunt prea pustii cărările ce azi mi le adulmeci. Iubita mea, e prea târziu și cântecul zadarnic tu îl dumici cu flori d-ienibahar și în duminici era a patra oară când credeam atâta cât să plângă clipa era atâta cât aripa se rostuia printre noi doi aiurea zămisleam clepsidra aiurea noi visam pentru noi doi
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
Ai picioare de broască De coropișniță Ai picioarele acelea albe Te iubesc și te mângâi ca pe-o broască țestoasă Ca pe un înger căzut S-o știi S-o știi acuma-n târziu. Tăcerea din noi Astăzi nu avem cântec Suntem prea goi de păcate, Am greșit, Doamne, Am păcătuit oare? Iartă-mă, Știu că-s pur și gol de păcate, Tu du-te Un Dumnezeu fă-mi-te, Mi-e rușine, de tine mi-e milă, Sunt un ticălos
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
-mă, Știu că-s pur și gol de păcate, Tu du-te Un Dumnezeu fă-mi-te, Mi-e rușine, de tine mi-e milă, Sunt un ticălos Doamnă, iartă-mă Tu n-ai tăcere cât zace-n tine, Nici cântec, nici pocăință, nici rușine, Doar mă dori ca un Dumnezeu. Și tăcere Cu mâna cu care vei scrie Tu singură îți vei semna pedeapsa E ca un văl lăsat pe un vis Este ca o poveste Iart-o Ca o poveste
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
aștepta lumea să fie, adică în chip de naiv poet popular. În felul acesta și-a asigurat sprijinul protipendadei. A luat parte cu mult zel la culegerea folclorului țării. A înglobat texte tradiționale și fragmentate și le-a remodelat în cîntecele sale în minunate versuri proprii. Chiar și azi sînt celebre în toată lumea My love is like a red, red rose și Auld lang syne. Cultul pentru Burns a durat de-a lungul întregului secol al XIX-lea, iar "Robbie", care
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
se mută în 1904 în București, cu familia, instalându-se în strada Toamnei. Prieten la toartă cu Șt. O. Iosif, lucrau împreună în redacție la corecturi, făceau lecturi comune și petreceri în tovărășia unui lăutar care "zicea" cu mare artă cântece bătrânești. Șteo era încântat de povestirile confratelui de la Moldova, abia descins în Capitală: "Vedeam în ochii lui extraordinari cea mai bună plată a muncii mele neîntrerupte." Anul 1904 este anul Sadoveanu, când îi apar scriitorului la Editura "Minerva" a lui
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
Emil Brumaru Un fel de cîntec amplu, o înmănunchiere doldora de umilințe și izbînzi, o înciorchinare-n mlaștinile raiului tuturor cuvintelor cunoscute, o rugăciune laică în roua iadului, răsfăț savant, și naiv, și tămăduitor. Sensul, aprent indiferent, ca vîntul, va bate întruna. Nici nu-i nevoie să
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14516_a_15841]
-
desfrîu cu șampanie aleasă. totuși, atît de puține gînduri se bucură, parcă văd în fiece clipă un sicriu scîncind între pulpele fremătînd ale mamei/ căzînd și prinzînd rădăcini în putregaiul acestei pregătiri pentru o singură cale; scîncet ciudat, amestecătură de cîntec și plîns/ arta pierderii sufletului: un copil rătăcit într-o pustietate fără flori și ferestre rugîndu-se-ntruna în toate limbile morții!). * * * de la o vreme cămătarii își toarnă arginții în sîngele stins ca-ntr-o groapă cu var, mama și tata tot
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
arginții în sîngele stins ca-ntr-o groapă cu var, mama și tata tot vin unul spre celălalt cu capul ascuns în mari buchete de crini... iar eu, prietenul greierilor sîngerii - închiși în cutia patefonului vechi! - zac sub perfuzii de cîntec: un fel de chițăit vesel prins într-o cursă de șoareci - o rouă sticloasă, nu scîrbă, nu limba băloasă a vreunei pohte bătrîne. (realizezi că între viața ta și a lor cresc buruieni și resturile unui menaj sanguin devorîndu-ți strigătul
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
mă gândesc la românia încet acolo încă se scriu manifeste frumoase și fără putere germinativă sau cine știe acolo abia au început să se drogheze da ce poți să faci în întuneric decât să fii țăran-metafizic în frunzișul de zăpadă cântecul de mierlă praf-intermortal febra vieții la galopul inter național ce te tot ții de mine ce vrei de la mine ba îmi spui că sunt un fel de jean valjean - belmondo ba că aș fi gigolo îmbrăcat în aforisme ba că
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
și Thanatos, în care "impune rolul biologicului, socialului și istoricului în explicarea morții și a atitudinilor în fața morții" (același Dicționar). Semnificativ e faptul că acest Thanatos apare la București în învolburatul an 1936, premergînd vremuri aducătoare de dezastre, de moarte. Cîntecul cocoșului de tablă de pe acoperișul lumii le vestește. Iar Ion Biberi s-a străduit să oprească timpul, măcar pentru o clipă.
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
era pe punctul de a dispărea. Acum străzile văzute de la fereastră erau acoperite de un strat alb murdar, cu mici porțiuni de alb, exact ca bucata de pânză cu care eu obișnuiesc să șterg pianul de praf. Deodată am auzit cântecul picăturilor de pe acoperișuri. Zăpada topită de pe acoperișul impozantei noastre case "cânta" în urechile mele: Drip, drap, drop, nea de zahăr de pe creasta unui aiurit de mare top. Plip, plap, plop, ploaie mică dându-se trup și suflet, în vederea unui scop
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
erau pline de ființe având ochi de cuarț roz, ochi de ametiste și de citrin. Se auzeau porți - deschizându-se și închizându-se brusc. Ascultam vocile - o ceartă izbucnise pe undeva, folosind cele mai tari verbe ale limbii. Se intonau cântece, cu sunete proaspete, spontane. Arhitectura era în gradul cel mai înalt muzică împietrită. Arhitectura îmi amintea perfecțiunea corpului - cu interiorul și exteriorul unor lumi distincte. După clipe de hoinăreală și rătăcire am avut sentimentul că am ajuns pe undeva în
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
aurii ai cerceilor. Hai să ne dăm drumul în lume, în dinții vântului și furtunii. Dacă nu există un zeu pe pământ atunci să fim noi zei. Liedul se cânta acompaniat de pian, cu o voce colosal de tenace. Era cântecul străinului printre acei oameni. Îl ascultasem fără odihnă într-un timp greu, când venisem în Suedia - îl ascultasem până când timpanele din urechi îmi vibrau atât de tare încât amenințau să se spargă. În acest lied era vorba despre suflet ca
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
a exprima orice opinie critică la adresa politicii staliniste în spațiul cultural. Însuși André Breton fusese una dintre victimele acestei interdicții, și din cauza lui Ehrenburg...). În ianuarie 1938, când prefața în ziarul "Reporter" traducerea de către Paul Păun a unui fragment din Cântecele lui Maldoror ale lui Lautréamont, Gherasim Luca era însă din nou în largul său. Motivându-și alegerea pentru inaugurarea seriei de prezentări ale câte unui "poet, scriitor sau pictor care până astăzi nu s-a bucurat de atenția și bunăvoința
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
a exprima orice opinie critică la adresa politicii staliniste în spațiul cultural. Însuși André Breton fusese una dintre victimele acestei interdicții, și din cauza lui Ehrenburg...). În ianuarie 1938, când prefața în ziarul "Reporter" traducerea de către Paul Păun a unui fragment din Cântecele lui Maldoror ale lui Lautréamont, Gherasim Luca era însă din nou în largul său. Motivându-și alegerea pentru inaugurarea seriei de prezentări ale câte unui "poet, scriitor sau pictor care până astăzi nu s-a bucurat de atenția și bunăvoința
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
Vrăjmașii-n luptă-i zdrobim", " Cu alte neamuri sub soare". Cine ar fi cutezat să-i spună cizmarului că versurile lui erau șchioape? 7. "După revoluția din decembrie 1989 - scrie autorul articolului - noua putere a hotărît să apeleze la alt cîntec patriotic, mai stimulativ și mai solemn: Un răsunet (Deșteaptă-te, române!), versuri de Andrei Mureșanu, pe muzică de G. Ucenescu (nu Anton Pasnn, cum se știa pînă mai deunăzi [...])". Referirea la "noua putere" ocultează un adevăr bine cunoscut celor care
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]