2,091 matches
-
ce se înghesuie în lumina reflectoarelor, dând din coate, vrea binele pentru tine, ci acela care cu modestie stă undeva în umbra luminii! @ viorel muha Unii călătoresc prin viață pe piciorele lor, alții trebuie ajutați, dar sunt unii care se cațără în spinarea altora! Aceștia trebuie lepădați! @ viorel muha Tăcerea este mormântul în care nu trebuie să ne îngropăm inima! @ viorel muha Nu poți fi eu! nu poți distruge puterea din mine nu poți fi dreptul meu nu poți fi viața
NU POȚI FI EU! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369544_a_370873]
-
și mă încumet să ies din umbră lutului și a nucului bătrân. Pornesc în explorarea comunei de 1700 de familii, loc ce a fost universul bunicilor și străbunicilor mei necunoscuți. Copil de oraș, nu știu cum arată o plimbare cu căruță, un cățărat în corcoduș, o scalda în râul ce străbate satul; nu am cunoscut casă de lut, iepurașii cu blănita moale, udatul și îngrijirea straturilor ordonate de ceapă, fasole, roșii, ardei. Privesc cu uimire satisfacția gospodarului de peste 70 de ani, care se
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
și mă încumet să ies din umbră lutului și a nucului bătrân. Pornesc în explorarea comunei de 1700 de familii, loc ce a fost universul bunicilor și străbunicilor mei necunoscuți. Copil de oraș, nu știu cum arată o plimbare cu căruță, un cățărat în corcoduș, o scalda în râul ce străbate satul; nu am cunoscut casă de lut, iepurașii cu blănita moale, udatul și îngrijirea straturilor ordonate de ceapă, fasole, roșii, ardei. Privesc cu uimire satisfacția gospodarului de peste 70 de ani, care se
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
și mă încumet să ies din umbră lutului și a nucului bătrân. Pornesc în explorarea comunei de 1700 de familii, loc ce a fost universul bunicilor și străbunicilor mei necunoscuți. Copil de oraș, nu știu cum arată o plimbare cu căruță, un cățărat în corcoduș, o scalda în râul ce străbate satul; nu am cunoscut casă de lut, iepurașii cu blănita moale, udatul și îngrijirea straturilor ordonate de ceapă, fasole, roșii, ardei. Privesc cu uimire satisfacția gospodarului de peste 70 de ani, care se
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
Acasa > Poezie > Cantec > PENTRU Autor: Alexandru Maier Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Pentru zămbetu-ți celest Am văndut lalele-n sat De vedeau pănă și proștii Căt sunt de amorezat. # Pentru buzele-ți subțiri Cățărate-n lut de înger Și acum abia respir Și-nstrăfunduri încă sănger . Pentru mersul tău galant cănd pluteai parcă pe valuri mă-nbătam cu vin spumant Și vorbeam solo pe dealuri . # Pentru ochii tăi ,doi aștri, Am intrat ades în iad Fericit
PENTRU de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369790_a_371119]
-
întreagă. Un singur gest păduri a retezat, A adus ploi și vânt de-amărăciune, A ascuțit tăișuri de cuvânt Și-a mărunțit povestea. O genune A înghițit tot zidul de pământ Pe care iedera iubirii noastre În fiecare vis se cățăra. S-au deșirat eșarfele albastre De cer senin. Când zborul aiura Mi s-au oprit cascadele-n uimire. Duc iar pe umeri stele fără glas. Se mută tot amurgul în privire Când înspre „fără noi” mai faci un pas... Referință
ÎNSPRE „FĂRĂ NOI” de AURA POPA în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370200_a_371529]
-
se miște în valuri, împingând-o în față. De grija arcului și săgeților, nici măcar nu auzi vorbele regelui. Îl vedea doar pe tatăl ei, ajuns la un moment dat în fața regelui, alături de alți conducători. Curioasă, își schimbă locul și se cățără ca o veveriță, în cel mai apropiat stejar. Își găsi un loc bun, pe o creangă groasă, întinsă chiar deasupra adunării și ciuli urechile. Nu înțelegea ea prea multe din vorbele regelui, așa că, începu să se distreze, studiind fețele și
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
copilăria mea a încetat la 11 ani. O familie mare, cu patru copii, a oferit mezinului, Prâslea pentru tata, Bob pentru ceilalți, răsfățul fără margini. Până și Ludmila, cu patru ani mai mare, răsfățata tatii - mă enerva cum se tot cățăra în brațele lui - mi-a cedat locul râvnit, transformându-mă într-un fel de păpușă. Rezultatul nu putea fi altul. Din cuminte și timid, am devenit cam încăpățânat. Cuminte, necuminte, am reușit, totuși, să ajung și pe malul Dunării, pe
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
ca să fie de actualitate, conform noilor competențe cerute, Colegiul “Nuța Fluță“. Numele s-ar sincroniza mai bine cu personalitatea directoarei Diavola, cu calitățile deținute și apreciate de dumneaei! ”. Liniștea însă îi fu scurtă, căci se trezi chiar cu La Diabla cățărată pe statuia sa, folosind un scaun, în timp ce, cu bucurie, schimba fioroasele coarne de drac de pe borurile elegantei sale pălării, cu niște imense coarne de ren. De o ureche a scriitorului atârnă un globuleț roșu, iar în mustața aspră, niște beteală
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
de funebră fanfară. Să uităm democratice drepturi Câștigate de noi într-o iarnă, Pierdute acum în negre abisuri Ce mozaicuri de minciună ne toarnă. Să rupem prin forța iubirii Vagi dureri ascunse în noi, Să fredonăm un imn al fericirii Cățărați pe un munte de gunoi. Primește-mă te rog În așternutul tău fierbinte Și nu-ți da jos decât 75 la sută din îmbrăcăminte. Iubește-mă în frigul Care de-afară vine, Mângâie-mi și trupul Golit de proteine. Hrănește
BOC de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353376_a_354705]
-
Acasă > Versuri > Ipostaze > SI TOTUSI... Autor: Sofia Raduinea Publicat în: Ediția nr. 1166 din 11 martie 2014 Toate Articolele Autorului ȘI TOTUȘI ,... S-au cățărat în vârfuri propulsați de prostie. Nu mai au nici rușine și nici nu vor să știe, Cât de mare e râul ce-l fac ei pas cu pas, Nici că un dram de minte în cap nu le-a rămas
SI TOTUSI... de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353493_a_354822]
-
alți ochi?” Intrebări peste întrebări... Gândul, bată-l vina! Nu are astâmpăr; exact acum, când iubesc această liniște, nu-mi dă pace. Oare, are gândul meu dreptate? este vina mea că nu prețuiesc, la fel, toate secundele vieții mele? Mă cațăr pe piscurile gândului pentru a-i da de... capăt. Da! Eu sunt vinovatul... vieții mele, de nu știu să mă bucur la fel de mult, de fiecare clipă a ei! Imi propun să-mi ordonez altfel viața; fiecare clipă o voi așeza
DA! DE MÂINE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352914_a_354243]
-
strănepotului, răsări dintre frunze brusc, gata să-l dea pe spate. Bau! - Bată-te noroacele să te bată, tresări gata să-și scape proteza din gură, ai venit la cireșe? - Neah, îs pline de jiermi! Da’-mi place să mă cațăr în pomi! Bunu dădu din cap, adunându-și din nou ochii ca să poată urmări pâlpâierile sângerii pe care lumina dansa ademenitoare. Lăsă copilul să sară lângă el în iarba înaltă, ca un cosaș năzdrăvan și îi ciufuli chica de păr
CIREŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352997_a_354326]
-
Acasa > Strofe > Timp > FÂNTÂNA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 293 din 20 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Când oamenii din jurul meu sufereau de sete, n-am pregetat o clipă să mă cațăr sângerând pe piscul unde nu mai călcase picior de om înainte; Cu putereile ele firave și uneltele mele primitive, am săpat o fântână cu apa limpede ca de cleștar Am împodobit-o cu gresia visurilor mele la care ajungeai printr-
FÂNTÂNA de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354358_a_355687]
-
de un pitoresc aparte, dar și de apă străvezie a lacului din vârful muntelui. Turiști de toate națiile fac fotografii, filmează, admira hăul ce se deschide pe partea nordică cu șerpuirea șoselei printre stânci și palele de ceață ce se cațără pe abrupți ca niște adevărați alpiniști. Pe partea de răsărit lacul este străjuit de crestele sterpe ale masivului muntos. Aici este un hotel, dar și un restaurant mai aparte care pătrunde în apele lacului că o lacustra. Prin apele limpezi
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
de studiu, în care nu aveau ce căuta cățelele de muieri cu cururile mereu în flăcări, care nu aveau cum să priceapă parfumul unei cronici sau exuberanța și gestica personajelor biblice. De altfel și nevastă-sa se ferea să se cațere pe scara aia de lemn aproape verticală, pentru că nu o interesau deloc hieroglifele lui bărbatu-său, cum zicea ea, amuzîndu-se, cu toate că îl iubea, pentru că era bun și blînd cu ea, dar nu o interesa absolut deloc din ce cauză din
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
România . În martie 1990 Ion Iliescu îl numește pe vechiul său tovarăș de ideologie bolșevica în fruntea SRI . La nici o lună distanță începe " Fenomenul Piața Universității " care cere debarcarea lui Ion Iliescu și a tuturor politrucilor KGB -iști care se cățăraseră în fruntea Statului Român cu sprijinul direct al URSS . În acea perioadă sediul central al FSN ( același cu actualul sediu PSD ) era chiar lângă Ambasada URSS . Acolo Ion Iliescu , Petre Român și Virgil Măgureanu se întâlneau săptămânal cu niște " consilieri
FANTOMELE KGB-GRU SI RETELELE SECURISTO- PSEUDO- LEGIONARE ! de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354505_a_355834]
-
prânz, iese din nouSi când ninge, în an nou,Printre fulgi e un erou...Și ridică piciorusu’Ușurel,... și face pisu....... XXXI. ȘI TOTUȘI..., de Sofia Raduinea , publicat în Ediția nr. 1166 din 11 martie 2014. ȘI TOTUȘI ,... S-au cățărat în vârfuri propulsați de prostie. Nu mai au nici rușine și nici nu vor să știe, Cât de mare e râul ce-l fac ei pas cu pas, Nici că un dram de minte în cap nu le-a rămas
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
poate ca Zeul să-I mai rabde: Nu mai aplecați capul,căci sigur vi-l vor râde, Spunând c-asa e modă, c-asa-i democrația... Treziti-va odată ,si stopați anarhia! 2013 Citește mai mult ȘI TOTUȘI ,...S-au cățărat în vârfuri propulsați de prostie.Nu mai au nici rușine și nici nu vor să știe,Cât de mare e râul ce-l fac ei pas cu pas,Nici că un dram de minte în cap nu le-a rămas
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Voiam... Voiam să trec oceane și-am străbătut un lac având în față-aceeași perspectivă din barca mea crăpată și dusă în derivă de vânturi reci, ce mi-au venit de hac. Voiam ca să mă cațăr pe stânci, s-ajung pe culmi, să cuceresc cândva chiar Everestul, însă lipsit de vlagă mi-a fost întruna gestul și-am mângâiat doar jnepi în loc de ulmi. Voiam să zbor spre stele ca una să-mi aleg spre-a dăltui
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353925_a_355254]
-
Magie neagră”. Tresări, căci o idee năzdrăvană îi încolți pe moment în minte. - Ce zici, manuscrisule!? Pot urca cu ajutorul tău cei doi metri de zid până la fereastră? - i se adresă el sărutîndu-i coperta. Din zid ieșiră colțuri pe care se cățără până la fereastră, apoi sări sprinten în cameră. Aprinse lumina și din curiozitate redeschise manuscrisul la prima pagină unde citi iarăși titlul „Magie neagră”! - Oho! Ce-o mai fi și asta? Cred că e un document foarte vechi! Trebuie studiat! Scrierea
XXVI. MAGIA NEAGRĂ (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353974_a_355303]
-
poala rochiței să-i ducă și mamei câteva. Dar a început o ploaie caldă și plăcută și copiii s-au ascuns în spatele grajdului, unde se afla un fel de parcare pentru șarete și docare. După terminarea ploiii, s-au jucat cățărându-se în aceste vehicule fără motor, până au obosit. Când n-a mai avut putere să se mai cațere și-a amintit de mama și a luat-o la fugă. În câteva minute a juns acasă și mama o aștepta
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
au ascuns în spatele grajdului, unde se afla un fel de parcare pentru șarete și docare. După terminarea ploiii, s-au jucat cățărându-se în aceste vehicule fără motor, până au obosit. Când n-a mai avut putere să se mai cațere și-a amintit de mama și a luat-o la fugă. În câteva minute a juns acasă și mama o aștepta pe balcon, sprijinită, palidă, ușor tristă. Când a deschis poala rochiei, mama s-a înveselit brusc. Fetița ei plecase
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
Hristos Domnul” (p. 317). Rugăciunea, un adevărat „refren perpetuu” (p. 288), este o adevărată respirație, un dialog existențial cu Părintele Ceresc, „cordonul ombilical care îl leagă pe om de Dumnezeu” (p. 366), „coarda pe care omul, ca un alpinist, se cațără spre Dumnezeu” (p. 366). Capitolul final cuprinde unele cuvinte de apreciere ale Domnului Ciprian Vasile Olinici - Consilier Patriarhal și Director al Postului de Radio Trinitas al Patriarhiei Române, la adresa autorului volumului și la adresa cuvintelor sale propovăduite pe calea undelor, iar
PĂRINTELE GHEORGHE COLŢEA, POTECI DE LUMINĂ. DOUĂZECI ŞI UNA DE TREPTE SPRE RAI. GÂNDURI ROSTITE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353578_a_354907]
-
urcăm în copac! Ursoaica cu cei doi pui ai ei, bine crescuți, de culoare brună, năvăleau la vale, dinspre creasta muntelui, chiar pe-aproape de noi. Grohăia-mormăia sinistru toată ceata aceea de sălbăticiuni. De spaimă, de abia am pribidit să ne cățărăm într-un molid, cam vreo trei metri, unul după celălalt. Ursoaica cu puii ei, se vede, nu avea treabă cu noi în ziua aceea. Cum venea cu ursuleții la vale dinspre creastă, tot așa s-a topit mai departe. Avea
URSOAICA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353628_a_354957]