19,662 matches
-
afară este după chipul celui din interior. Exteriorul revelează și înrâurește interiorul. Dacă hainele scumpe, luxul în îmbrăcăminte sunt expresii ale slavei deșarte, hainele provocatoare, indecente, exprimă pofta și goana după plăcerea trupească și constituie o cauză de sminteală și cădere. Ceea ce trebuie să caute creștinul nu este a-și împopoțona trupul cu haine extravagante, după o modă ce nu are nimic comun cu morala creștină, ci a-și împodobi sufletul cu veșmântul virtuților: credința, temerea de Dumnezeu, înfrânarea, pocăința, paza
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
nu are nimic comun cu morala creștină, ci a-și împodobi sufletul cu veșmântul virtuților: credința, temerea de Dumnezeu, înfrânarea, pocăința, paza minții și a inimii, nădejdea, smerenia, iubirea. Sfântul Nicodim Aghioritul consideră că hainele sunt prilej de amintire a căderii și izgonirii din rai a primilor oameni care fuseseră acoperiți la început de dumnezeiescul har. În acest sens, Sfântul Nicodim întreabă: Ce rost are ca această aducere aminte a pedepsei să se facă cu haine strălucite și de mult preț
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
acoperiți la început de dumnezeiescul har. În acest sens, Sfântul Nicodim întreabă: Ce rost are ca această aducere aminte a pedepsei să se facă cu haine strălucite și de mult preț? Îmbrăcarea hainelor să ne fie necurmată aducere aminte de căderea bunătății și învățătura spre pedeapsă pe care pentru neascultare, neamul omenesc a primit-o<footnote Sf. Nicodim Aghioritul, op. cit., p. 110. footnote>. Cumpătarea și înfrânarea, decența și temperanța, modestia și smerenia trebuie să caracterizeze toate trăirile autentice creștine. Creștinul trebuie
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cărora crucea călugăriei li se pare prea grea de dus, Sfinții Părinți le recomandă cealaltă cale, cea a căsătoriei. Păstrarea sufletului neîntinat se poate realiza în cadrul unei căsătorii binecuvântate haric prin Sfântă Taină și conservată monogamic, prin păzirea Canoanelor, fără cădere în adulter sau perversiune<footnote Părintele Galeriu, Prefață la Sf. Vasile cel Mare, Sf. Paisie Velicikovski, Cuv. Nichifor Theotokis, op. cit., p. 33. footnote>. Prin căsătorie, cei doi se fac părtași unui așezământ sfânt care susține echilibrul psiho somatic, moral și
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
iubirea de sine. Înfierbântările din afară îmi sunt produse de îngrijirea ce mi se dă și, în general, de orice odihnă; iar tulburările interioare își trag originea din lenevire și din neorânduiala faptelor. Când le zămislesc, eu și dau naștere căderilor; acestea, născându-se, produc din nou moartea prin deznădejde. Dacă ai cunoscut limpede atât adânca mea slăbiciune cât și a ta mi-ai legat mâinile. Dacă îți vei tortura gâtlejul, îmi legi picioarele ca să nu umblu prea departe. Dacă te
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Teodoropulos, traducere de ieroschimonahul Stefan Lacoschitiotul, Edit. Evanghelismos, București, 2003, pp. 120-121. footnote>. În ceea ce-l privește, Sfântul Ignatie Briancianinov, făcând referire la tămăduirea acestei patimi, vorbește de curăție, care este o atitudine potrivnică patimii curviei, fiind înstrăinarea trupului de căderea cu fapta în păcat și de toate faptele care duc la păcat, înstrăinarea minții de gândurile și de visările curvești, iar a inimii de simțămintele și de înclinările curvești, după care urmează și înstrăinarea trupului de pofta trupească<footnote Sf.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Căderea protopărinților în păcat viziunea spiritualității ortodoxe (II) IV. Ispitirea diavolului și căderea primilor oameni în păcat Adam și Eva au fost influențați de propunerea răuvoitoare a diavolului, care s-a îmbrăcat în șarpe, ca să nu fie descoperit, și i-a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Căderea protopărinților în păcat viziunea spiritualității ortodoxe (II) IV. Ispitirea diavolului și căderea primilor oameni în păcat Adam și Eva au fost influențați de propunerea răuvoitoare a diavolului, care s-a îmbrăcat în șarpe, ca să nu fie descoperit, și i-a făcut să tindă spre o îndumnezeire mai înaltă decât cea pe care
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
dumnezeiesc și a cunoscut binele din care a căzut și răul în care s-a prăbușit. Deși Sfinții Părinți numesc pe diavol ispititor, părinte al păcatului și mijlocitorul și pricinuitorul morții, ei nu îi absolvă pe protopărinții noștri de vinovăția căderii. Dumnezeu îl prezintă pe șarpe ca întrupare a vicleniei și a sinuozității satanei. Invidia pe fericirea omului l-a făcut pe demon să-l ispitească. Acesta căzuse din starea de fericire și de tot binele și acum nu suporta gândul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
aceasta își contrazice, de fapt, condiția lui de făptură. Afirmarea autonomiei sale absolute și a voinței de a-I lua locul Creatorului, sau de a înălța înaintea lui un alt dumnezeu constituia negarea, respingerea lui Dumnezeu, căreia îi urmează inevitabil căderea cu toate consecințele ei, căci orice tentativă de a te socoti egal cu Dumnezeu este sortită eșecului. Mai întâi de toate, diavolul pune înainte nu un lucru vădit rău, ci un lucru care pare bun și adevărat, căci răul nu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Părintele Stăniloae precizează: Diavolul a amăgit pe protopărinți mai mult prin închipuirea plăcerii ce o vor avea gustând din pom. În afară de aceasta, i-a ispitit cu închipuirea independenții, stârnită în ei. Astfel, se poate spune că în legătură cu un obiect material, căderea a fost totodată un act spiritual. Pe om l-a ispitit, pe lângă perspectiva unei plăceri simțuale, perspectiva mincinoasă a îndumnezeirii sale, a totalei independențe de Dumnezeu; dar aceasta a fost provocată de pofta simțuală. <<Diavolul - zice Sfântul Ilarie - a amăgit
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
această călcare a poruncii ca fiind ceva rău, ci a ascuns-o sub aparența binelui: oamenii aveau să ajungă la același scop pentru care fuseseră creați - dumnezei - dar fără Dumnezeu. Cu toate acestea, Adam însuși este responsabil pentru propria sa cădere. De ce? Pentru că el a râvnit în sine să ajungă dumnezeu, chiar dacă asta însemna să o facă fără El. Dacă dragostea lui Adam pentru Dumnezeu ar fi fost mai puternică, cu siguranță nu s-ar fi poticnit și nu ar fi
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Dumnezeu ar fi fost mai puternică, cu siguranță nu s-ar fi poticnit și nu ar fi ascultat șoapta diavolului. Acesta le-a promis că vor cunoaște binele și răul, iar ei, prin călcarea poruncii, au pierdut harul lui Dumnezeu. Căderea oamenilor de la Dumnezeu a constat formal într-un act de neascultare. Prin însuși acest act s-au rupt din interior de Dumnezeu, de dialogul pozitiv cu El. Înconjurați de tot binele și de toată frumusețea, ei au alungat adevăratul bine
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
rai Dumnezeu făcuse: să răsară din pământ tot soiul de pomi, plăcuți la vedere și cu roade bune de mâncat (Facere 2, 9). Toți Sfinții Părinți sunt de acord în a stabili cauza păcatului în voința omenească, în libertatea sa. Căderea firii este urmarea nemijlocită a liberei determinări a omului. Cu privire la cădere, Părintele Stăniloae spune că un element al căderii este neascultarea, altul gustarea din pomul oprit al cunoștinței binelui și răului. Deși neascultarea și gustarea se produc deodată, gustarea se
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
plăcuți la vedere și cu roade bune de mâncat (Facere 2, 9). Toți Sfinții Părinți sunt de acord în a stabili cauza păcatului în voința omenească, în libertatea sa. Căderea firii este urmarea nemijlocită a liberei determinări a omului. Cu privire la cădere, Părintele Stăniloae spune că un element al căderii este neascultarea, altul gustarea din pomul oprit al cunoștinței binelui și răului. Deși neascultarea și gustarea se produc deodată, gustarea se adaogă totuși ca un element deosebit de neascultare. Fiind o materializare a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
mâncat (Facere 2, 9). Toți Sfinții Părinți sunt de acord în a stabili cauza păcatului în voința omenească, în libertatea sa. Căderea firii este urmarea nemijlocită a liberei determinări a omului. Cu privire la cădere, Părintele Stăniloae spune că un element al căderii este neascultarea, altul gustarea din pomul oprit al cunoștinței binelui și răului. Deși neascultarea și gustarea se produc deodată, gustarea se adaogă totuși ca un element deosebit de neascultare. Fiind o materializare a neascultării, gustarea e și împlinirea, dar și urmarea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
footnote>. Deci pofta simțuală, ca eliberare a simțualității de spirit, a trebuit să stârnească în spirit mândria, pentru a se putea satisface. De-abia prin mândrie a rupt spiritul din ascultarea de Dumnezeu și l-a aservit sie-și. Actul căderii e prin urmare în același timp un act spiritual și un act simțual<footnote Ibidem, pp.10-11. footnote>. Refuzul efortului ce-l reclamă practica binelui, neglijența, aversiunea față de bine și chiar săturarea de bine, au prilejuit prima cădere. Fiind ocrotit
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
-și. Actul căderii e prin urmare în același timp un act spiritual și un act simțual<footnote Ibidem, pp.10-11. footnote>. Refuzul efortului ce-l reclamă practica binelui, neglijența, aversiunea față de bine și chiar săturarea de bine, au prilejuit prima cădere. Fiind ocrotit în toate acestea de Dumnezeu și bucurându-se de bunătățile lui, săturându-se repede de toate și oarecum îngâmfându-se de sătul, a preferat desfătarea arătată ochilor trupești, în locul frumuseții inteligibile și a pus săturarea stomacului mai presus
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
în rai și m-am temut, căci sunt gol, și m-am ascuns (v. 10). Pare a fi o încercare de a distrage atenția lui Dumnezeu de la păcatul săvârșit, încercând să vorbească despre ultimul lucru care s-a întâmplat după cădere: faptul că au auzit glasul lui Dumnezeu. Întrebarea pe care o adresează Dumnezeu are un sens mai profund decât cel ce se lasă descoperit la prima vedere și anume, Dumnezeu îl întreabă pe Adam: în ce stare ai ajuns? Sfântul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
hai, ieși de unde te-ai ascuns! De Mine crezi că te poți ascunde? Spune : am păcătuit!<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Scrieri, II, Cateheze, Cateheza 5, trad. diac. Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 79. footnote>. Înainte de cădere primii oameni erau goi și nu se rușinau, tocmai pentru că, în conștiința lor nu exista încă ideea păcatului. Păcatul a dus la observarea goliciunii lor, goliciune care vădea vidul spiritual al celor care căzuseră în păcat. Adam vede că este
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
El aștepta părerea de rău a acestora pentru păcatul săvârșit. Însă iubirii pline de iertare manifestată de Dumnezeu, Adam îi răspunde prin refuzul său de ași recunoaște greșeala săvârșită. Dimpotrivă, se afundă mai mult în păcatul neascultării aruncând vina pentru căderea sa asupra femeii și implicit asupra lui Dumnezeu: femeia pe care mi-ai dat-o să fie cu mine, aceea mi-a dat din pom și am mâncat (v. 12). Adam crede că nu are nici o vină pentru fapta comisă
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
și pătimește aceasta înainte de cercare. De aceea fiecare dintre noi e mai de ocară și mai de osândă decât Adam<footnote Sf. Grigorie Palama, Despre cunoștința naturală, cap. 55, în Filocalia..., vol. VII, p. 457. footnote>. V. Consecințele călcării poruncii Căderea protopărinților în păcat a alungat în adâncurile omului chipul lui Dumnezeu fără a-l corupe complet, atingându-i însă în mod vital asemănarea, posibilitatea asemănării. În căderea lui, omul pare l ips i t nu de creșterea lui, ci de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
cap. 55, în Filocalia..., vol. VII, p. 457. footnote>. V. Consecințele călcării poruncii Căderea protopărinților în păcat a alungat în adâncurile omului chipul lui Dumnezeu fără a-l corupe complet, atingându-i însă în mod vital asemănarea, posibilitatea asemănării. În căderea lui, omul pare l ips i t nu de creșterea lui, ci de adevărata lui natură, ceea ce face să se înțeleagă afirmația Părinților că sufletul creștin este fundamental întoarcere la Rai, aspirație la starea normativă a firii sale<footnote Paul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
înțeleagă afirmația Părinților că sufletul creștin este fundamental întoarcere la Rai, aspirație la starea normativă a firii sale<footnote Paul Evdokimov, Femeia și mântuirea lumii, trad. de Gabriela Moldoveanu, Asociația filantropică medicală creștină CHRISTIANA, București, 1995, p. 75. footnote>. Prin căderea în păcat, atât trupul cât și sufletul omului au fost modificate. În sens strict, căderea a fost echivalentă cu moartea. Slăbiciunile trupului nostru, supunerea lui față de elementele lumii materiale, grosimea toate sunt urmări ale căderii. După cădere, trupul nostru s-
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
a firii sale<footnote Paul Evdokimov, Femeia și mântuirea lumii, trad. de Gabriela Moldoveanu, Asociația filantropică medicală creștină CHRISTIANA, București, 1995, p. 75. footnote>. Prin căderea în păcat, atât trupul cât și sufletul omului au fost modificate. În sens strict, căderea a fost echivalentă cu moartea. Slăbiciunile trupului nostru, supunerea lui față de elementele lumii materiale, grosimea toate sunt urmări ale căderii. După cădere, trupul nostru s-a făcut asemenea trupurilor de dobitoace; trăiește o viață animalică, viața propriei sale naturi căzute
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]