2,510 matches
-
și peste toate ulițele pe unde era să treacă procesia; câțiva bogați străini își petrecea vremea a arunca peste lespezi câțiva pumni de carlini (bănuți) pe care se grămădea micii lazaroni, năpădea prin mijlocul mulțimei și pe supt picioarele cailor călăreților ce era așezați pe la colțul fiecăriia uliți ca să păzească a nu se împiedica trecerea norodului. Între aceste june și elegante femei pe care atât cochetăria cât și curiozitatea le aduseră pe la balcoanele Toledei, o fetișoară de cinsprezece ani cel
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
el nu se oprea: abia răsuflând, obosit, scurta mereu și foarte simțitor lunga cale ce îl despărțea de Henrietta. În zadar rugă pe un neguțător ca să binevoiască a-l lua pe cal la spate: "Pagate signore" îi răspundea cu ironie călărețul ce trecea, și autorul atâtor capete d-operă n-avea nici doi carlini ca să plătească. Mizerie și geniu, deviză înaltă a lui Tasso! Sosi în sfârșit obosit de osteneală la Torre del Greco. Cum văzu porțile cetății, i se mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
micei armate de asediu de către numeroasele cete ale dușmanilor întruniți, totuși împăratul Balduin și contele de Blois comiseră în fierbințeala luptei o greșală și mai pierzătoare, care hotărî soarta zilei. Precum odinioară parții și mai târziu tătarii, tot așa ușor-înarmații călăreți cumani întrebuințau necontenit tactica că-o rupeau de fugă îndată după începutul luptei și-naintea unei ciocniri serioase, lăsîndu-se urmăriți cu și mai mare necumpătare de cătră aprinzăcioșii latini; dar după o fugă de vro două mile, se-ntoarseră repede
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
adăpost de refugiu, reparară zidurile cetății despre uscat, se așteptară la o lungă împresurare, îngrijiră s-adune provizii îndeajuns și îngăduiră romeilor locuitori în oraș să se retragă în libertate de cu vremea. Căci începuseră a roi numeroase cete de călăreți romîno-cumani împrejurul mândrei rezidențe a împăraților, se bizuiau a pătrunde în toată forma pe porțile apărate mai slab, măcelăreau străjile surprinse, prădau pe ici pe colo pe locuitorii pe cari-i aflau în apropiere și mânau din urmă neopriți cârduri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de oameni. Nemărginitul sentiment de naționalitate a fost de astă dată moartea umanității. Ți se ridică perii-n cap la auzirea atrocităților comise, mai cu seamă de cumani, în retragerea lor, și c-o înfiorătoare exactitate analele bizantine povestesc cum călăreții romei prizonieri au fost aruncați de vii cu cal cu arme cu tot în gropile pline cu cadavre, îngropați și acoperiți cu țărână. Pieirea orașelor și satelor, ruinarea întregi țări au fost barbarul monument de biruință a-sumețitului cuceritor româno-bulgar. {EminescuOpXIV
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deschis în contra cumanilor. Acești sălbateci luptători, ușor înarmați și mișcîndu-se sprinten, aveau asupra greu-înarmaților și anevoie-înaintătorilor romei un avantaj de care se folosiră într-un mod escelent. Ei revărsară o ploaie de săgeți asupra năvălitorilor, le omorâră caii, siliră pe călăreți la lupta nepotrivită a unei pedestrimi involuntare și puseră în fine pe fugă întreaga oaste năvălitoare a romeilor. Dintre cei doi strategi, unul, Manoil Laskaris, scăpă la Adrianopol prin ușurința calului său de bătălie, căruia de atunci înainte îi puse
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se smulge din mâna comisului și apucă câmpii, alergând la inamic. Dar Mihail nu se-ncurcă de acest semn care menea a rău, ci sare pe un alt cal și s-aruncă, țiind lancea în mână și însoțit de câțiva călăreți, c-un neastâmpăr furios asupra amogabanilor, dintre cari străpunge pe unul cu lancea, iar pe altul îl spintecă cu sabia. Dar, lesne de recunoscut de departe prin insigniile vredniciei sale împărătești, el devine numaidecât ținta atacurilor dușmane. Doi ostași persani
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
credea c-a venit vremea de-a o rupe pe față cu turcii, dăduse oarecum ca părtinitor al turcilor posesiunea acestei cetăți sultanului Baiazid, care lepădă în ea o garnizoană tare. În partea regelui luptau cinci până la șase sute de viteji călăreți franceji sub comanda contelui d'Eu, conetabil al Franciei. În acest chip ungurii izbutiră, mai întrebuințînd berbeci și alte instrumente de asediu, să surpe într-un loc zidul de încunjur, să ia orașul, să măcelărească parte din garnizoană, iar parte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
grabă ce semăna a fugă în partea lui Mohamed. Părăsit de toți, fără ajutor și tovarăși, Musa dete dos să scape prin fugă, îndreptîndu-se pe un cal repede spre Valachia. Dar, necunoscând drumurile, dete într-o mlaștină, de unde-l scoaseră călăreții inamici ce-l urmăreau și fu dus înaintea lui Mohamed, care porunci să-l gâtuie cu ștreangul. Însă mortului Mohamed îi făcu onori princiare, arătă mare întristare, zise să se ție un serviciu funebru solemn și să ducă cadavrul la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
informație a lui Herodot pare a fi întărită de date arheologice. Este vorba de o cnemidă (datată din secolul al IV-lea î.e.n.) desco perită în mor- mântul princiar getic de la Agighiol (județul Tulcea), pe care este repre zentat un călăreț arcaș săgetând un balaur uranian (7, p. 45). În secolul I e.n., autorul latin Columella (De re rustica) vorbește despre „gonitori de nori” (nubifugus). La rândul său, în secolul al IV-lea e.n., Palladius (De agricultura, I, 35) descrie felul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Adamclisi și, respectiv, pe Columna lui Traian. Interesant este faptul că ambii balauri nu sunt reprezentați, ca de obicei, într-o postură agresivă, ci, dimpotrivă, într-una de supunere totală. Personajele antropomorfe nu înfruntă monștrii (așa cum înfruntă balaurul atmosferic un călăreț arcaș de pe cnemida nr. 1 din mormântul princiar getic de la Agighiol, județul Tulcea, secolul al IV-lea î.e.n. ; cf. 107, p. 45), ci îi leagă fie la propriu (cu căpăstru), fie magic (prin actul libației). Revenind la plăcuța nr. 2
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cea care lega Minotaurul să fi fost chiar Ariadna. Ar fi vorba de ecouri din epoca „Vechii Europe” (în termenii antropologului american Marija Gimbutas), anterioară mileniilor IV-III î.e.n., anterioară deci invaziei valurilor succesive de populații indo- europene. Aceste triburi de călăreți războinici au impus în Europa (dar și în India și Iran) structura lor socială patriarhală, în dauna celei matriarhale, activitatea pastorală, în dauna celei agrare, un panteon dominat de divinități masculine, în dauna celor feminine, cultul Zeului-Tată-Cer, în dauna celui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
celui al Zeiței- Mamă-Pământ. Vechile zeități feminine, observă Marija Gimbutas, „s-au modificat treptat în mirese, soții și fiice, devenind erotizate, legate prin principiul iubirii sexuale ca urmare a sistemului social patriarhal și patriliniar al indo-europenilor” (127, p. 118). Acești călăreți războinici, păstori și vânători, au adus de aseme- nea cu ei confreriile masculine (gen Männerbünde), inițierile militare și cultul eroului războinic. În noul context cultural și cultual, principalul model mitic a devenit cel al zeului/eroului viril care înfruntă și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pot pune frâul și călări pe „balaurii norilor”. Conform unor ipoteze, solomonarii ar continua tradiția preoților traci kapnobatai (Strabon, Geografia, VII, 3, 3) - nume a cărui etimologie (controversată) ar fi „călători pe nori” (vezi 43, pp. 166-259). Același atribut de „călăreț al norilor” îl au în vechi texte zeul vedic al fulgerului, Indra (Meghavahana ; cf. 22, p. 326), zeul asiro-babilonian al furtunii Adad-Ramman (24), zeul fenician al furtunii Baal-Hadad (rkb’rpt ; cf. 32, pp. 211, 324) și chiar Iahve (rokeb ba
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
le par, în călătoriile lor, obosite și slăbite” (60, p. 145). Interesant este faptul că, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în India se dădea să mănânce opium calului unui mesager care mergea fără odihnă vreo sută de mile. Și călărețul lua opium, dar o doză mai mică - ne asigură doctorul englez Erasmus Darwin (bunicul evoluționistului Charles Darwin), într-o lucrare publicată în 1789, Loves of the Plants (61, p. 23). în aceeași epocă, în spațiul românesc, calul mușcat de un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
adversarilor. Erau interzise în Imperiu, dar Mos și Mas ținuseră foarte mult să le ia cu ei fiindcă erau siguri că ultimul lucru la care s-ar fi așteptat oamenii Câmpiei erau asemenea proiectile. Mos lansase asupra unui grup de călăreți care se vedeau în zare peste o sută de asemenea proiectile. Căzuseră ireal de repede de pe caii care continuaseră să alerge, câțiva dintre ei ajungând chiar să fie prinși de Mas. Animalele se prăpădiseră însă în vadul de sub un pod
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
scriptură, ba nu, în nici o scriere religioasă a omului nu se pomenea de eventualitatea în care omul pierdea înfruntarea finală, lăsîndu-l pe Dumnezeu pradă Diavolului. Poate că, pur și simplu, o asemenea eventualitate nu există. Radoslav văzu de departe un călăreț care se îndrepta spre el. ― Sfinția Ta, într-un sfert de oră avem o comunicare directă cu Bella al VII-lea. Operatorul imperial de pe Kyrall așteaptă. Kyrall! ― Știi cumva ce vrea împăratul? ― Fratele Aloim mi-a spus doar sa vă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Lansează, totodată, proiecte reținute de memoria istorică nu numai a Chinei, ci a întregii omeniri: începe unirea zidurilor de apărare înălțate de către state în cadrul Marelui Zid și construiește celebrul mausoleu de la Xian, unde se află 6.000 de cai și călăreți 171, în mărime naturală, confecționați din teracotă, cu respectarea fizionomiei reale a soldaților care alcătuiau atunci armata imperială. În acele vremuri să nu uităm, suntem cu 200 de ani înainte de era noastră era greu să întreții o armată de 6
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
confecționați din teracotă, cu respectarea fizionomiei reale a soldaților care alcătuiau atunci armata imperială. În acele vremuri să nu uităm, suntem cu 200 de ani înainte de era noastră era greu să întreții o armată de 6.000 de cai și călăreți. Realizarea unei copii în mărime naturală a acesteia, a fiecărui soldat și a calului său, cu particularitățile lor fizice, arată nu numai o putere economică remarcabilă, ci și un respect cu totul special față de soldați, față de cei care făcuseră Imperiul
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
lui mântuitoare. 3.2.2.11.2. ho lógos: „Cuvântul” (toate traducerile românești); „Verbum” (Vg); „le Verbe” (BJ); „the Word” (RSV). Acest nume e prezent doar în texte ioanice (În 1,1.14; 1In 1,1), precum și în Apocalips, unde călărețul de pe calul cel alb se numește ho lógos to¤ theo¤i (Ap 19,13). Prologul Epistolei către evrei explică parțial acest nume: „După ce Dumnezeu, odinioară, în multe rânduri și în multe chipuri a vorbit părinților noștri prin proroci, în aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
desculți, București, 1966; Dialog... cu secolul și oamenii lui, I-II, București, 1967-1972; Timp răstignit, București, 1969; Ucigașul și floarea, București, 1970; Operațiunea 0,17. Escale mediteraneene, București, 1972; Insula cu orhidee mov, București, 1973; Jurnalul unei pasiuni, București, 1975; Călărețul albastru, București, 1975; Hoinar pe meridiane, București, 1976; La echinox de toamnă, București, 1977; Fata din Piața Sfârșitului, București, 1980; Singur cu îngerul, București, 1982; O invitație romantică, București, 1983; Răstimp între cuvinte, București, 1984; Poeme, București, 1985; Noapte bună
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
23; George Muntean, „Dialog... cu secolul și oamenii lui”, RL, 1972, 35; Lucian Alexiu, „Insula cu orhidee mov”, O, 1974, 1; Nicolae Dragoș, „Jurnalul unei pasiuni”, „Presa noastră”, 1975, 7; Constantin Zărnescu, „Jurnalul unei pasiuni”, TR, 1976, 1; Dumitru Micu, „Călărețul albastru”, CNT, 1976, 13; Dana Dumitriu, Interpretări lirice, RL, 1976, 13; Ion Drăgănoiu, „Călărețul albastru”, RMB, 1976, 9851; Adrian Popescu, „La echinox de toamnă”, ST, 1978, 7; Cornel Ungureanu, „Fata din Piața Sfârșitului”, O, 1980, 5; Doina Uricariu, Jurnalul unei
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
Insula cu orhidee mov”, O, 1974, 1; Nicolae Dragoș, „Jurnalul unei pasiuni”, „Presa noastră”, 1975, 7; Constantin Zărnescu, „Jurnalul unei pasiuni”, TR, 1976, 1; Dumitru Micu, „Călărețul albastru”, CNT, 1976, 13; Dana Dumitriu, Interpretări lirice, RL, 1976, 13; Ion Drăgănoiu, „Călărețul albastru”, RMB, 1976, 9851; Adrian Popescu, „La echinox de toamnă”, ST, 1978, 7; Cornel Ungureanu, „Fata din Piața Sfârșitului”, O, 1980, 5; Doina Uricariu, Jurnalul unei demitizări, LCF, 1980, 23; Mircea Vaida, „Fata din Piața Sfârșitului”, TR, 1980, 27; Victor
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
poate vorbi despre crearea unui punct de vedere, în ceea ce privește textele teoretice meritul de a fi găsit căi juste în acest spațiu nu e de neglijat. Traduceri: Manuel Scorza, Bat clopotele pentru Rancas, pref. trad., București, 1975, Garabombo invizibilul, București, 1976, Călărețul fără somn, București, 1981, Cântecul lui Agopito Robles, București, 1983; Amado Alonso, Materie și formă în poezie, București, 1982; Georges Poulet, Metamorfozele cercului, introd. Mircea Martin, București, 1987 (în colaborare cu Irina Bădescu); Juan Valera, Juanita, București, 1988; Eduardo Mendoza
MARTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288045_a_289374]
-
Ordinului Teutonic a fost instalat în Țara Bârsei pentru a-i combate pe cumanii din spațiul extracarpatic, care constituiau o primejdie imediată atât pentru Transilvania și Regatul Ungar cât și pentru Imperiul Latin instalat la Bosfor prin sprijinul acordat de călăreții stepei statului vlaho-bulgar, adversar primejdios pentru cruciați îndată după 1204. Desfășurare independentă de acest din urmă aspect sau coordonată cu el • Gh. I. Brătianu, Marea Neagră de la origini până la cucerirea otomană, ed. a II-a revăzută, ed. V. Spinei, Iași, 1999
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]