2,618 matches
-
bătătură. Obraji-s uzi, dar nu de ploaie Ci că sfântul nu se-ndură Să-i mai aducă în ogradă Feciorii rătăciți prin lume. Închide ochii că să-i vadă Cum se jucau și făceau tumbe... Și-i zboară gândul călător Când le cosea la toți cămașă... Mai știu ei de măicuța lor? Cum îi striga: „Veniți la masă!” Și parcă-l vede și pe tata, Intrând ca vântul în chiler Și, întrebând unde e fata, În brațe-o ridica spre
O MAMĂ, UNDEVA, DEPARTE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346592_a_347921]
-
pe verticala aerului lipsit de vedere. * (O umbră) Pescăruși în străvechea incintă: lumină, aripă și piatră, toate la un loc. Cine a sosit, cine le vede așa cum zac în amiază. Cu ani în urmă a traversat curțile-acestea, sub alți nori călători. Cine este umbra care trece acum. Și cine-ar mai recunoaște-o. * (Madrid, pentru o elegie) Trec trenuri în martie înțesate de lacrimi, cuvinte ori șoapte sub un cer adormit, obraji grăbiți ce se întorc dintr-o dată amestec de fier
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, UMBRA ŞI APARENŢA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346695_a_348024]
-
abecedarul nostru. Am întrebat, eram la vârsta când întrebăm orice și cineva mi-a răspuns că e făcut din flori! Eu așa am luat-o, pentru că nu știam că regii sunt făcuți, nu ca noi, supușii lui, aduși de berze călătoare. După vacanța de Crăciun, în prima zi de școală, doamna învățătoare ne-a spus să scoatem abecedarele pe bancă și cu foarfecele a venit, pe rând la fiecare, și a tăiat fotografiile regelui și a mămicii sale din abecedar, apoi
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
oricum; Slută pe un dâmb, o buturugă Peste care un blestem opac Spânzură de fiece copac Nerostite spaime dintr-o rugă - Clipocește apa de subțire Ocolind cu teamă o pădure Peste care cade o secure Și retează nevăzute fire Păsări călătoare vin și trec Orizonturile care mint Țărmurile unui vechi Corinth Și darul otrăvit al unui grec! Referință Bibliografică: Nerostite spaime dintr-o rugă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 365, Anul I, 31 decembrie 2011. Drepturi de Autor
NEROSTITE SPAIME DINTR-O RUGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351101_a_352430]
-
țin către limanul dincolo de fire. În cumpăna și-n sfîșierea acestui ceas prejmuitor, vino, străfundul neguros, rumoarea ce ne-neacă să le lăsăm sub noi - și de pe dealul cel din urmă cu semne-nchipuind în vînturi libertatea să strigăm după triunghiul călător. Referință Bibliografică: Comentarii, Corneliu Traian Atanasiu, despre poemele premiate / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 695, Anul II, 25 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
COMENTARII, CORNELIU TRAIAN ATANASIU, DESPRE POEMELE PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351193_a_352522]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DE MĂRȚIȘOR Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 791 din 01 martie 2013 Toate Articolele Autorului Iubito, azi, de Mărțișor, Fiind plecată-n lume-n zbor Precum un obosit cocor Din toamnă-n iarnă călător, Precum un mânz rătăcitor Într-o taiga cu alb decor, Mereu cu spaima lupilor Și în galop ucigător, Precum un leu începător De victime căutător Amenințat și temător De-un leu bătrân necruțător, Precum un eșuat vapor Fără busolă plutitor
DE MĂRŢIŞOR de ROMEO TARHON în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345552_a_346881]
-
un colț numai al meu în care mierlele să-mi spună atâtea cântece de dor ce-n mine n-au dorit s-apună, Iar din izvorul fermecat mai adă-mi trup de căprioare și îmi întoarnă din înalt plecate aripi călătoare. Pe toate, zână, ți le cer cu-a sufletului vorbă vie, pe tine însă te-aș lua să-mi fii, alăturea, soție. Leonid IACOB Referință Bibliografică: rugă priimăverii / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 792, Anul III, 02
RUGĂ PRIIMĂVERII de LEONID IACOB în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345562_a_346891]
-
vânt, dar și noroc și nenoroc. aceeași lume, alte fețe, zboruri celeste descifrând, spre dorurile ei mărețe, tot așteptând și tot trecând. prin vremea asta tot fugim, într-o prelungă vânătoare, vânăm mereu cu chip de mim o tristă clipă călătoare. tot înviem și tot murim, într-o nebună disperare, adesea nu ne mai gândim la maica noastră născătoare. în scurta oboseală-a lumii, iubim mereu pe cel ce moare, suntem cu toții fii ai mumii, orbiți de clipa trecătoare. amurgurile cad
DE CÂND E LUMEA PE PĂMÂNT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345585_a_346914]
-
neliniști voi legăna pentru tine șoapta dorului nebun de așteptare. Cheamă-mă, și-ți voi umple gălețile cu picături de rouă, în fiecare dimineață! DORINȚA Lasă-mă, să te iubesc! De mii de ani, te rog Dar tu ești mereu călător Și strigătul meu S-a pierdut pe cale. Lasă-mă, să te iubesc! ZBOR ÎNALT Locuiesc în cuvânt și zborul e limba pe care o înțeleg cel mai bine. Aripi colosale întind să cuprind zarea albastră a poeziei pământului. Culeg gând
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
de mare și bun. Aș dori să consemnăm că durerea mea sufletească pentru plecarea spre eternitate a distinsei Emilia Comișel o resimt mereu, căci înțeleg pe deplin mesajul cuvintelor pe care le auzeam când aveam 16 ani: „Tinerețea este stea călătoare”. Amintirea celor dragi ne rămâne pe viață un tezaur sufletesc la care ne întoarcem ori de câte ori ne apucă dorul și atunci când a plecat dintre noi, în plină primăvară mirifică, a lăsat un gol imens... Era o fiică îndrăgită și prețuită de
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
devreme dar port curat în suflet cămășile de zei, din valurile vremii, poveștile trăite sunt voci înmugurite în armonii de tei, iubito, mi-ai spus, iată, mai am un veac de dor și-l prind în templul nostru spre stele călător! Prin oazele vrăjite, o lacrimă se teme să nu-i strivești misterul în falduri de poeme iar codrul ne-nfășoară pe zori a mia oară, în verdele iubirii din simfonii de vară... Referință Bibliografică: sentințe de zbor / Gina Zaharia : Confluențe
SENTINŢE DE ZBOR de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352064_a_353393]
-
numai noaptea Priveam la steaua Soledad. Pe atunci eram convins că nu se poate muri În graiul guguștucului Și mă îndeletniceam cu ștersul prafului De pe tobe; Creșteam îngeri în colivii de aur Și încrustam scrisori de dragoste pe inelele porumbeilor călători. Da, îmi aduc aminte casa de sub nucul dintre două veacuri, De atâta însingurare nucul scârțâie ca un sicriu în apele Styxului ce-au luat la vale casa... Al.Florin Țene
CASA DE SUB NUCUL DINTRE DOUĂ VEACURI, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352146_a_353475]
-
întuneric Și orbecăiesc nebune prin al minții cosmos fad; Pete de cerneală vinovate mă privesc isteric: Unde-i călimara-ndoliată? Căprioarele mai caută o cale spre izvoare Dar picioarele se-mpiedică-n hățișurile gri; Căutarea le-o întunecă o teamă, călătoare Pe spinarea timpului complice. Umbrele se-ntind halucinante, mi se prind de suflet, Noaptea-mi înfășoară trupu-n mantia-i de abanos, La prăpastia răbdării îmi opresc nesigur umblet, Către Cer mă-nchin, în așteptare. Vreau ca al nesiguranței văl să
TEMNIŢA CĂLIMĂRII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352190_a_353519]
-
întreaga activitate de administratori și încasatori de impozite, aceștia devenind astfel exponenții exploatării celei mai nemiloase. Răscoala cazacilor a aruncat însă în Moldova o mare parte dintre exploatatorii evrei, ca arendași și cămătari, cum a aflat-o, la Iași, un călător sirian (Paul din Alep) din gura unuia dintre fugarii evrei, Iancăl, scăpat de masacrul declanșat de cazaci. Refugiați în Țările românești, evreii au adus cel mai perfid mod de exploatare a țărănimii, înșelând și furând fără scrupule în orice împrejurare
CAP. 2 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356272_a_357601]
-
fizician Activitate literară: postez pe romanianhaiku din vara 2008, nu am publicații. ultimul cocor - desfrunzind din înalturi umbra pădurii verde pe maluri - cuprind apa în brațe și mă rog adânc după secetă - în fiecare baltă chipul Domnului bărcile la mal - călătoare doar umbra grăbitei toamne vântul subțire- fură din poala lunii ultimele nuci în iarba crudă neliniștea șarpelui - sâsâie coasa mă învârt în cerc fără să-mi găsesc pașii - viscol si atât toamna prea rece - castanele încă verzi cu țepi zgribuliți
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, CORNELIU BELDIMAN de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356509_a_357838]
-
așezate în fraze și rânduri Unite sub flamura ideilor în Olimp Rugă sunt și poartă pe umeri veșnicul timp. Stele s-au aprins în firidele lor Iluminând verbele pe dinăuntru ce le porți cu tine. Lucrurile se reîntorc la veșnicul călător, Venind cu destinul scris în Sine Eveniment socratic de memoria ta consemnat Să rămână prin noi mai departe. Tăcut și înțelept te-ai înălțat precum un sfânt Rămânând, acolo Sus, în Marea Carte Iubire pentru neam și Lumină în Cuvânt
ZIUA A ŞAPTEA DUPĂ ARTUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355998_a_357327]
-
moartă, Sub cerul sfărâmat de pas adânc de zei ... Un ecou ascult din lumea aialaltă, Sculptând sub osul frunții pe părinții mei . Eu nu mai sunt mândria razelor de soare, Sunt cărarea umbrei de sub pleoapa ta, Salcie sârmoasă, pe apă călătoare Și-avangardă spartă în tristețe grea. Nu mă mai înalț pe funii de lumină Pe care se urca ideea mea frivolă; De hohotul uscat viața se anină Univers vulgar, cu braț de girandolă. Când fără motive vârsta se întinde Șuieră
NEW YORK LYRICS de STELIAN PLATON în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356021_a_357350]
-
moartă, Sub cerul sfărâmat de pas adânc de zei ... Un ecou ascult din lumea aialaltă, Sculptând sub osul frunții pe părinții mei . Eu nu mai sunt mândria razelor de soare, Sunt cărarea umbrei de sub pleoapa ta, Salcie sârmoasă, pe apă călătoare Și-avangardă spartă în tristețe grea. Nu mă mai înalț pe funii de lumină Pe care se urca ideea mea frivolă; De hohotul uscat viața se anină Univers vulgar, cu braț de girandolă. Când fără motive vârsta se întinde Șuieră
POEME de STELIAN PLATON în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356054_a_357383]
-
și jurământul, ca în poezia „Sunt”: „ ... Sunt tot ce vrei și ce aș vrea să-ți fiu/ Sunt o vioară ce te cântă în târziu/ Sunt o fântână și tu mă bei cu dor/ Sunt eu, sunt doar un suflet călător ... Povestea se resfira cu puternice pasiuni pe care le simte poeta: „Ne îmbătam în gustul de păcat/ Lanul de maci ne este tainic pat ... ” sau: „Să te sărut, să te descânt cum doar buzele-mi știu/ Să-ți fac culcuș
LACRIMILE LUMINIŢEI AMARIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355008_a_356337]
-
Publicat în: Ediția nr. 590 din 12 august 2012 Toate Articolele Autorului n-am să ucid Oricum astăzi nu eram pregătit ca să trag cu pușca în soare pierdusem cuvintele pe undeva prin zenit și-mi plecau de la mine doruri mereu călătoare. Oricum diminețile și nopțile trec grăbit peste mine... uneori mi-e cald și-aș întreba nemurirea când vine. Astăzi, oricum, s-a trecut într-un ieri mâine-i la fel: criminal, fiindcă viața-i călăul ce râde perfid când își
N-AM SĂ UCID de LEONID IACOB în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355034_a_356363]
-
Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 300 din 27 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului într-o gară Într-o gara care plânge trenuri ce nu mai sosesc, printre fire, printre șine lâncezind în foc de soare, trece-ades’ acceleratul, o aripă călătoare, alergând peste întinderi ca un buiestraș domnesc. Mi-am tot zis de-o vreme-ncoace să-l opresc la semafor, ca să mai aud iar larma veseliei de-altădată, și în gara mea străveche și la ochi încercănată să oprească pentru
ÎNTR-O GARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356933_a_358262]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > IZVOR Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului izvor Eu sunt mereu izvorul din care beau cu sete și ciutele și lupii și omul călător, toți iau din unda-mi lină cuvinte blânde-n plete și-nfiorări de suflet cuprinse de-al meu dor. Îl simt cu bucurie și dau cu tot cu suflet aceluia ce îmi cere să bea din unda mea, mă mulțumesc răsplată să-mi
IZVOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356542_a_357871]
-
Prin scris lucrurile capătă un alt sens. Emițătorul și receptorul descoperă o relație specială peste vremi și dincolo de acestea. Scrisul sculptează în istorie rămânând dovada trecerii noastre pe acest pământ. În cuvânt se regăsesc toate trăirile noastre, toate binecuvântările, viața călătoare pe aripi de cer. Scrisul înseamnă educație, cultură, regăsirea identității naționale, puterea de netăgăduit a cuvântului, care era de la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul. Scriu pentru că simt că asta mi-e menirea. Pentru că așa mă simt bine, pentru că prin cuvânt
TAINA SCRISULUI (24) – SCRIU PRECUM RESPIR... de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355058_a_356387]
-
căutărilor profane, în adâncul necunoscut al tainelor. El creează și își dăruiește creația și caută prin ea să se facă înțeles însă mulți se apleacă spre lucrarea lui, vorbesc, nu destăinuie nimic și pleacă vorovind. Romanul se culege din sufletele călătoare, din timp, cu măsură, iar acțiunea lui se așează la dospit vreme îndelungată. Personajele din zilele noastre trebuie să fie legate cât mai mult de viața tumultuoasă și schimbătoare a lumii, să fie singure și introvertite, pentru a fi ușor
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
Acasa > Versuri > Iubire > TIMPUL VRĂJITOR Autor: Valer Popean Publicat în: Ediția nr. 2348 din 05 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Timpul vrăjitor La o margine de gând Privesc timpul călător În clepsidră-ncet căzând, Parcă e un vrăjitor, Vrăjitor de tot uitat Când speranțele se duc, Tinerețea prim păcat Părăsit sub ram de nuc, Vrăjitor în verde viu, Și într-una obosit Sunt un soare arămiu, În talazuri prăbușit Prăbușit
TIMPUL VRĂJITOR de VALER POPEAN în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356106_a_357435]