2,351 matches
-
armata, clerul și călugării, școlile și întreprinderile, muncitorii și țăranii nedispuși să-și vândă sufletele satanei ... Numai Bunul Dumnezeu știe numărul și numele victimelor aduse ca niște oi spre junghiere, după cum spune proorocul, și trecute prin rigorile torturilor, aplicate de călăi cu înaltă calificare, prin proba cumplitelor răngi, a focului, a varului nestins, a înfometării, a frigului, a terorii și a umilințelor de tot felul. Scopul final era bine definit: exterminarea lentă a insului prin anularea personalității și degradarea totală a
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
apărare ale mucenicilor erau: credința în Dumnezeu, întărită prin rugăciune și psalmi, prin recitări din Sfintele Evanghelii pe care unii le cunoșteau pe de rost, prin rostirea Sfintei Liturghii de către preoți, prin postul de bună-voie întărit cu cel impus de călăi, prin milostenii față de cei mai slabi, prin smerenie și îndelungă răbdare, prin meditații religioase; prin memorări de poezii potrivite situației, cele mai multe creații ale poeților consacrați, veterani ai închisorilor: Nichifor Crainic, Radu Gyr și alții; prin învățare de limbi străine, prin
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
Publicat în: Ediția nr. 768 din 06 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Ziua întunericul doare în adâncul tău pământ petic de vrajă ascunzi comori chemări destine povești neîncepute măruntaiele lumii răstimpuri egale regi și cerșetori genii și idioți victime și călăi gânduri cuvânt al tristeții urme de pași țărâna le cheamă o ramură se rupe clepsidră răsturnată un fulger o furie tăcută mugurii rătăciți gustă roua dimineții speranță respirația naturii suflet în eternitate. Referință Bibliografică: Ziua întunericul doare / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe
ZIUA ÎNTUNERICUL DOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351755_a_353084]
-
6 a dosarului prin adresa din 15 iunie 1951 citim: ,La adresa din 25 aprilie 1951 cu onoare vă aducem la cunoștință că avizăm nefavorabil asupra transferului și internării în Spitalul Penitenciarului Văcărești a deținutului Vulcănescu Mircea Aurel". Finalul se precipită. Călăii îl condamnă la moarte după cum reiese din schimbul de adrese de mai sus. Și ca totul să fie ,ca la carte", Penitenciarul Jilava emite o Foaie de transferare (pentru uzul vagoanelor penitenciare) în care se specifică: ,Deținutul Vulcănescu Mircea Aurel
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
avut speranța vieții veșnice. Mă gîndesc la martiri și la inchiziția papala față în fața două categorii de oameni. Care erau armele martirilor-speranta și iubirea, ei mureau cu fata senina avînd nădejdea deplină a învierii, fără nici un fel de ura față de călăii lor religioși. Iar oamenii din jur priveau acele fete senine ce dispăreau în flăcări și se întrebau: Ce înseamnă asta? Ei vedeau ură inchizitorilor așa zișii apărători ai adevărului folosind forță și focul. Și oamenii încep să înțeleagă că dacă
ZORII SPERANTEI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346693_a_348022]
-
vals, Și-am vrea puțin - no time is money - Dar chiar și cerul este fals - Căci Dumnezeu din cer - sunt banii - Arginți, arginți, tot robi, tot robi, Și tot divide et impera, Dansăm nemernici și neghiobi, Ca-așa ne fac călăii - era - Și tot plătim arginți, arginți - Arginți de sânge, o povară - Ca să ne răstignim, cuminți, Pe o Golgotă planetară - Arginți, arginți, ca să mâncăm, Arginți, arginți, s-avem o casă - Și crucea Tatei s-o purtăm, Că-i pentru Fii, și
CÂNTEC DE LERUI-LER de JIANU LIVIU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351023_a_352352]
-
despletesc din El În vinerea ce Răstignirea Lui ne-aduce. Coroana grea de spini, mușcă din a Sa frunte Și-ntregul trup îi sângerează-n chinuri grele, Se cutremură zarea, tunete fac punte, Ploaia își varsă cofele, păcatele să spele. Călăii tulburați cu toți îngenunchează Și îl recunosc drept Rege pe Iisus, Regretele deșarte în inimi li se-așază Căci au sfidat iubirea trimisă de Sus! Îngerii morții doliul întinde în inimi, Pe care scrie-n litere argintate, Cum Fiul Preaiubit
VINEREA MARE... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351168_a_352497]
-
viațădinspre tristețea mea singurănu îmi este nimicfără tine... X. MAI EU DE ATÂT NU SE POATE ..., de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 887 din 05 iunie 2013. mai eu de atât nu se poate vulturii albi înfipți în călăul gândului au devenit eu priviți-mă nici o impuritate de sănge nu îmi tulbură inima cerurile nu dorm în dedesubtul meu iar câinii au plecat demult să tulbure noaptea de dincolo de pădure atât de simplu e atât de firesc încât păsările
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
au ie��it din mine din trupul pe care l-am avut s-au repezit afară să ramân vrut nevrut știut mai mult decît însăși singurătatea nimănui ... Citește mai mult mai eu de atât nu se poatevulturii albi înfipți în călăul gânduluiau devenit eupriviți-mănici o impuritate de săngenu îmi tulbură inimacerurile nu dorm în dedesubtul meuiar câiniiau plecat demult să tulbure noapteade dincolo de pădureatât de simplu eatât de firescîncât păsările fluturii aerulau ieșit din minedin trupul pe care l-am avut
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
atenția"! Printre nenumărate excursii, am vizitat și admirat natura și tot ce a contribuit omul pentru a o înfrumuseța și în fosta Iugoslavie, formată din cele 6 republici cândva conduse de omul care a fost pentru unii când „eroul", când „călăul" și chiar „trădătorul”! Tito este considerat și azi ca un mare și înțelept conducător, omagiat printr-o casă memorială și numeroase statui... Excursia a fost minunată. A cuprins Slovenia și Croația de azi - modernă, peșteri, parcuri naturale pe întinderi uriașe
VEŞNICIA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352177_a_353506]
-
LĂSAT SĂ ÎNOT ȘI TU TE-AI DUS PE ALT MAL, de Cristina Toma , publicat în Ediția nr. 1520 din 28 februarie 2015. apoi a venit orașul ca o închisoare și a tras zăvoarele peste mine curge sânge pe eșafoade călăul îmi cere capul pentru a învăța iertarea îi spun mai lasă-mă puțin să mor să simt cum timpul trăiește în mine, să-mi plâng părul care șterge picioarele corbilor și viața luată cu forța am văzut apa, săream de pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352252_a_353581]
-
el pe bec, stârnind furia propriilor lui colegi care l-au declarat dușman de clasă și l-au bătut mai rău ca pe un deținut, aducându-l apoi în aceeași celulă. Colegii lui. Acum se aflau împreună și victima și călăul. Cu același regim de detenție. Fostul torționar nu mai avea nici măcar puterea să se apere și doar îngăima șoptit: - Iartă-mă. Iartă-mă. Deținutul care era pe moarte i-a spus cu seninătate și cu convingere: - Te iert. Te iert
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
din toată inima mea pentru că ai primit ordin să mă bați și nu ai făcut-o de la dumneata. Și cu ultimele lui puteri a continuat să-l mângâie pe frunte, până când și-a dat sufletul. După care a murit și călăul lui. Cine iubește, iartă întotdeauna. Și în sufletul lui era numai iubire. Referință Bibliografică: Ne-am întâlnit pe internet, 12 / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
nr. 244 din 01 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Și ce-au mai râs ferestrele spre cer Când s-au închis cărările spre tine! Cu rânjetul tristeții efemer Scrâșnind din blestematele destine. La porțile surâsului din vis Lacăte grele stau , călăi așteaptă Să strângă visele ce mi-ai promis. Și ce mai urlă rătăcită șoaptă! Coșmarul morții strâns în palma mea În care ieri aveam mărgăritare S-a identificat cu soarta mea. Și soarta mea sluțită ce mă doare! Astăzi convoc
LACĂTE CU CHEI ASCUNSE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356025_a_357354]
-
plecau de la mine doruri mereu călătoare. Oricum diminețile și nopțile trec grăbit peste mine... uneori mi-e cald și-aș întreba nemurirea când vine. Astăzi, oricum, s-a trecut într-un ieri mâine-i la fel: criminal, fiindcă viața-i călăul ce râde perfid când își pune rochia-albastră de bal. Și, oricum, gloanțele mele-cuvinte s-au lipit de lună-ntr-o doară, se pregătiseră să zburde pe-acolo că știau că în zori or să moară. Eu n-am să ucid
N-AM SĂ UCID de LEONID IACOB în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355034_a_356363]
-
acasă frații, Te-am pierdut la București. Basarabie orfană, Câte lacrimi să mai strâng Peste lacrima din geană De când plâng că nu te plâng Cum aș plânge mama țară De aș pierde-o, cum mă tem, Iar pe-ai tăi călăi, să piară, Cu blesteme să-i blestem? Referință Bibliografică: Viol de orfană / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 592, Anul II, 14 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
VIOL DE ORFANĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355054_a_356383]
-
linșaj evident asupra a ceea ce s-a construit pozitiv de-a lungul timpului în sfera literară, muzicală, teatrală, cinematografică etc., cu efecte incalculabil de uriașe pe termen nelimitat în sfera colectivităților umane. Fantoma artei prezentului - artă transformată într-un veritabil călău spiritual al lumii - bântuie cu nerușinare de colo până colo, aidoma unor trupuri perverse dezgolite, întreaga omenire, alegând a se prostitua cu de la sine voință și nicidecum în mod obligat, doar pentru varii avantaje pecuniare de circumstanță imediată, ca și cum acesta
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
contează. 3. Anticomunismul trebuie să fie politicos, civilizat, necocalar și constructiv, bazat pe documente și personalități care să le semneze orbitor, și pe principiul democrat al conviețuirii corecte democratic, fără a deranja pe moștenitorii foștilor torționari. Victimei care-și îmbrățișează călăul i se va face mediatizare maximă. 4. România nu va mai exista ca țară, poate nici ca amintire regională, după 2112. Dar cine e nechezol lucid, se fudulește cu această execuție a dreptății naturale cosmopolite după două milenii de trecut
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
-o în jurul mesei de câteva ori, apoi în sufragerie și, nereușind s-o prindă, a urmărit-o până în dormitor, hohotind de râs: - Aici vei sfârși tragic, pe eșafod, trădătoareo! - Să văd eșafodul dacă-i suficient de puternic să mă susțină, călăule! - Te leg la mâini, te leg la ochi ori te dezbrac? Cum preferi să mori? - Ultima variantă și cât mai repede că m-am înfierbântat de tot, sadicule! S-au aruncat pe pat și s-au tăvălit în hohote de
ISPITA (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355341_a_356670]
-
DRO, ajutat de Filantropul Mizericordios să nu asude aicea aiurea-n RO plătind la dobânzi tâmpite, de o exasperantă flexibilitate, bazată pe teoria M a corzilor celor mai sensibile, pe care și apasă în corespondența lor insolentă recuperatorii întreținuți ca călăi psihici de băncile cu capital străin dar și român. Trăim, așadar, vremuri aspre, rodnice literar-artistic și filozofic, deși nu s-a efectuat o anchetă independentă, de către Tineretul Idealist cu studii la Harvard, cu sau fără origine nomenclaturistă, întru a ne
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
a face decât cu povești de succes. Ce postac pune astăzi pe rețelele de socializare teme dureroase, nu adună nici un Like, cum ar fi România Risipită neunionist, Monarhia ratată, Eminescu scuipat în cărucior pe rotile, Romlagul și Gratitudinea victimei față de călău, lipsa de infrastructură și viitor cultural, crimele Contrarevoluției, știrea că niște elevi au spart capul profei de mate și bine i-a făcut, voalarea voit exagerată a imaginii României în WO, persecutarea românilor ca români. Iar cine are numai succesuri
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
urmărit cât de “profesioniști” sunteți, vă lipsește până și ultimul strop de omenie din voi! Ați văzut pe biata mama cât de greu și-a cărat fata până la mașină, dar n-ați dat o mână de ajutor. Ce sunteți voi? Călăi? E păcat de aceste uniforme frumoase pe care le purtați, din banii noștri, ai proștilor care vă plătim și salariile. Voi nu meritați nici aceste salarii tăiate cum le aveți acum! Rușine să vă fie! Bărbatul chiar s-a rușinat
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357014_a_358343]
-
a treia. “Poc! Poc poc! Poc poc poc!” Astfel încât zidurile umede, groase și întunecate, destinate catacombelor morții, deveneau dintr-o dată vectori de lumină. Deveneau dintr-o dată cele mai propice medii de propagare a dragostei, a bunei înțelegeri, a împăcării între călăul - căzut și el victimă - și victima lui de care râsese și-și bătuse joc cândva, crezând copilărește că lumea este la picioarele lui. Ce mesaje transmiteau zidurile acelea ca niște umbre? Probabil “Ce mai faci, Ioane?”, sau “Vasile s-o
POC, POC, POC SAU CE MAI FACI, IOANE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356586_a_357915]
-
nedreaptă și, țin minte că Sorin Titel, care și el a fost dat afară pe alte criterii, nu pe cele politice, a început să plângă. Și i-am zis: “Dacă începi să plângi, te bat. Nu trebuie să plângem în fața călăilor ăstora!” Dar erau don quijotismele vremii. Am terminat institutul acesta, dar nu ca institut separat, ci ca o secție la “Facultatea de Filologie”. Doar atunci ei s-au trezit: “Ce ne facem cu 50 de scriitori anual?” Cam atâția eram
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
MIHALACHE deconspiră prin documente șocante autorii distrugerii la comanda ocultei oculte(!) a băncii românești DACIA FELIX și a executării morale, financiare și judiciare a unui român sclipitor, SEVER MUREȘAN, care a refuzat jocul politic și finanțarea politicii feseniste și post-feseniste. ”Călăul” băncii și al magnatului român este MUGUR ISĂRESCU, iar adevărații asasini adevărați sunt conducătorii României din perioada regimurilor care s-au perdindat în acești 22 de ani de jaf și prădare, între care nu puțini încă dețin comanda mașinăriei și
RENĂSCUT DIN CENUŞA UITĂRII... SEVER MUREŞAN ... DACIA FELIX, de ROMEO TARHON în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355095_a_356424]