598 matches
-
un critic cu vocație, cultivat, deschis spre literatura autentică și spre orientările ei moderne, exigent în evaluarea acesteia din perspectiva modelelor universale. În contextul anilor 1960-1970, C. statornicește în Republica Moldova un nou tip de critică, aceea estetico-eseistică, pornind de la principiul călinescian al creației prin cultură (artistică, eseistică, filosofică), ca antipod al criticii oficiale, de factură tematico-sociologizantă, dominantă în epocă (de altfel, în 1973 lui C. i-a fost interzisă semnătura). Adversar declarat al dogmatismului și al stereotipiei de orice fel, criticul
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
criticii lui C., care se vrea una totală, realizând un echilibru (fie și relativ) între tradiționalism și modernism, între analiza sincronică și cea diacronică a literaturii concepute ca un întreg sistemic. Un alt principiu definitoriu al modului critic de sorginte călinesciană, practicat consecvent, este convingerea potrivit căreia critica trebuie să fie organic legată de cunoașterea istoriei literaturii naționale și universale, aceasta din urmă oferindu-i o vastă perspectivă comparată. Culegerea de „eseuri duminicale” Cicatricea lui Ulysse (1982), dar și Duminica valorilor
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
în poezia lui Vieru elementul de actualitate imediată dobândește o proiecție general-umană. C. a trecut și examenul suprem al unui critic - elaborarea unei istorii a literaturii. Exegeza sa O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia (1996), scrisă în cheie călinesciană și abundent documentată (o a doua și o a treia ediție, din 1997 și 2002, îmbogățesc informația), schițează pentru prima dată o panoramă integrală (chiar dacă pe alocuri fragmentară și nu totdeauna în riguroasă selecție) a evoluției literaturii române din Basarabia
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
puțin în parte, i se datorează și jocul de lumini și umbre, de contraste, care proiectează în scenă personaje cu trăsături negative caricate, tocmai spre a fi mai bine puse în evidență. O contribuție și-o aduc maliția și ironia călinesciană. C. este prin excelență un spirit asociativ, circulând cu degajare în mai multe literaturi, și, în primul rând, în cea română. Astfel, Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir e „un adevărat Roman de Renard românesc”, cronicarii munteni „au vulgaritatea sănătoasă
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
literar”, București, 1989; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 302-309; Cornea, Aproapele, 398-409; Nicolae Manolescu, G. Călinescu teoretician al istoriei literare și critic literar, RL, 1990, 11; Lovinescu, Unde scurte, I, 15-18; Negoițescu, Ist. lit., I, 184-188; Ierunca, Românește, 92-110; Ion Simuț, Măștile jocului călinescian, RL, 1992, 19; Alex. Ștefănescu, G. Călinescu, RL, 1992, 40; Nicolae Manolescu, Habent sua fata..., RL, 1993, 13; Claudiu Constantinescu, Ghid pentru retrăire, RL, 1993, 13; G. Călinescu-un mit contestat, „22”, 1993, 18 (semnează Doru Cosma, Barbu Brezianu, Nicolae
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
G. Călinescu, „22”, 1993, 23; Simion, Mercuțio, 80-83; Petre D. Anghel, Rodica Pandele, „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic, București, 1993; Zaharia-Filipaș, Retorică, 117-151; Chihaia, Mărturisiri, 102-109; Nițescu, Proletcultismul, 188-209; Florin Mihăilescu, Posteritatea „Istoriilor” călinesciene, ST, 1995, 4-5; G. Călinescu, DRI, I, 276-280; Mănucă, Analogii, 184-188; Gheorghe Grigurcu, Însemnări despre G. Călinescu, CL, 1996, 5, 9, 10; Cornelia Ștefănescu, G. Călinescu sau „Seriozitatea glumei estetice”. Între document și realitate ficțională, București, 1996; Glodeanu, Poetica, 142-148
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
aș risca să spun, o tradiție organică a literaturii autohtone (efort care se poate vedea și din tentativa de a propune/impune cele patru mituri fundamentale ale poporului român, dintre care unul cel al etnogenezei este de extracție livrescă). Gestul călinescian nu pornea însă nicidecum de la o confuzie de valori și nici nu avea la origine o ignorare a contextului care a generat acele texte, ci se voia un manifest de recuperare a unui patrimoniu scris care, fără doar și poate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
altele, și singularitatea acestei Istorii, absența unor opere similare în spațiul nostru literar. Deși modelul lui Mircea Martin pare să fie mai curând Tudor Vianu (cu refuzul de principiu al stilului creator în critică), autorul își mărturisește fascinația pentru spiritul călinescian. Ceea ce nu echivalează cu o acceptare necondiționată a tuturor ipotezelor și argumentelor avansate. Cartea de față este un exemplu de ,vigilență" critică, de testare necontenită a validității enunțurilor lui G. Călinescu și, nu rareori, de corectare sau demontare a speculațiilor
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
antropocentrismul asumat ca destin și neobositul apostolat moral, cum pot fi numite altfel decît utopie romantică sau una dintre multele fațete ale conștiinței mistice? Și ceea ce ar fi putut părea doar un joc livresc și paradoxal, pornit din strălucitorul paradox călinescian, este, de fapt, o obligație de lectură pe care o impune artistul însuși. Stăpîn peste o lume diversă și profundă, peste o umanitate eretică și suferindă, care trebuie iubită și certată cu aceeași ardoare, Jiquidi este mai mult decît un
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
de narațiune fondatoare - nu a unei națiuni, ci a unei literaturi). în stilul foarte concis al autorului ei, G. Călinescu și "complexele" literaturii române e, în sine, o carte foarte generoasă - nu doar prin ceea ce oferă ca analiză a concepției călinesciene despre literatură, ci (mai ales) prin pistele de cercetare pe care le deschide acum, în epoca studiilor culturale, ale postcolonialismului și globalizării. O altă carte de teorie și critică literară, publicată de aceeași editură Paralela 45, este cea semnată de
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
Cu atât mai fascinante sunt paginile despre Aurelian, cel care a retras din Dacia autoritățile romane, creând românilor îndelungatul "complex de părăsire" de către Europa civilizată... Sau Elagabal, "cel mai depravat dintre toți suveranii romani", al cărui nume are astăzi rezonanțe călinesciene (cine poate uita versurile lui Călinescu!)... Sau istoria busturilor și statuilor lui Caracalla, care năpădiseră imperiul (teritoriul României nu face excepție: nu e muzeu, oricât de provincial, care să nu aibă măcar un cap al propagandistului. Fiindcă de un propagandist
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]
-
timpul unei mai bune înțelegeri a pluralității poeziei eminesciene. Eminescu al viitorului imediat nu va mai fi un anumit Eminescu, nici acela maiorescian (deși o revenire la splendoarea formală a antumelor pare a-i atrage pe unii comentatori), nici acela călinescian, împins la limită de Negoițescu (deși nu pare să se fi stins de tot focul din măruntaiele marelui romantism eminescian). Va fi, după cît ne este omenește cu putință a ghici, un Eminescu întreg și plural, capabil a ne surprinde
Pluralitatea poeziei eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15600_a_16925]
-
din toată țara. A publicat în „Familia”, „Viața românească”, în „Contemporanul”, la care a fost redactor de la distanță, de la Târgu Jiu, la „România literară”, în ieșenele „Convorbiri literare”. Unul dintre cei mai importanți critici români postbelici, autorul este, tipologic, un călinescian. Scenariul articolelor sale se repetă invariabil: parcurse calm, cărțile recenzate sunt citate sistematic, analiza constituindu-se din enunțuri critice descriptive, urmate întotdeauna de citatele exemplificatoare. Tehnic vorbind, Gheorghe Grigurcu supune poezia sau critica unui decupaj expert și apoi compune un
Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Science/299159_a_300488]
-
-se din enunțuri critice descriptive, urmate întotdeauna de citatele exemplificatoare. Tehnic vorbind, Gheorghe Grigurcu supune poezia sau critica unui decupaj expert și apoi compune un soi de colaje comentate. Inserțiile sale au adeseori și somptuozitatea, și aspectul paradoxal al modelului călinescian. S-a afirmat și ca un polemist acerb, mai ales după 1990, când s-a angajat în lungi campanii de promovare a principiilor morale în evaluarea istoriei literare române din perioada regimului comunist. În paralel cu critica, Gheorghe Grigurcu n-
Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Science/299159_a_300488]
-
la Onești, unde noul spital, aflat în construcție, promitea o perspectivă deosebită. Timp de nouă ani funcționează ca șef al laboratorului. Totodată se implică în viața culturală a orașului, în toată diversitatea ei: audiții, expoziții, organizare de conferințe, Zilele Culturii Călinesciene, activitatea Cenaclului "Junimea Nouă", devenind "Societatea", apoi "Fundația Națională „George Călinescu”". Seratele muzicale săptămânale, găzduite inițial de "Casa de Cultură", apoi de "Biblioteca Municipală", au continuat câte 1-2 pe săptămână, timp de peste 30 de ani. Participă susținut la manifestările de la
Dorin Speranția () [Corola-website/Science/311406_a_312735]
-
diferite recenzii de această subiectivitate excesivă, perfect conștienți că va dura mult timp până când statura lor va fi reconsiderată de urmași. De multe ori în cărțile care conțin analize ale operei unor mari scriitori interbelici influența chiar subconștientă a geniului călinescian îi împiedică pe criticii literari contemporani să aibă păreri personale, originale. Din acest motiv criticii tineri au "denunțat" această influență călinesciană și au cerut renunțarea la canonul călinescian, operație extrem de dificilă. prestigiul lui George Călinescu în mediul școlar sau universitar
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
De multe ori în cărțile care conțin analize ale operei unor mari scriitori interbelici influența chiar subconștientă a geniului călinescian îi împiedică pe criticii literari contemporani să aibă păreri personale, originale. Din acest motiv criticii tineri au "denunțat" această influență călinesciană și au cerut renunțarea la canonul călinescian, operație extrem de dificilă. prestigiul lui George Călinescu în mediul școlar sau universitar, în configurarea curiculei după care se studiază literatura română este vizibil cu ochiul liber atunci când răsfoiești orice manual școlar sau marea
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
analize ale operei unor mari scriitori interbelici influența chiar subconștientă a geniului călinescian îi împiedică pe criticii literari contemporani să aibă păreri personale, originale. Din acest motiv criticii tineri au "denunțat" această influență călinesciană și au cerut renunțarea la canonul călinescian, operație extrem de dificilă. prestigiul lui George Călinescu în mediul școlar sau universitar, în configurarea curiculei după care se studiază literatura română este vizibil cu ochiul liber atunci când răsfoiești orice manual școlar sau marea majoritate a cursurilor universitare. Mult așteptată în
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
Pascalopol, dar și Aurica, Titi, Aglae și ceilalți membri ai familiei, care au fiecare câte o manie sau o ciudățenie. Episodul morții lui moș Costache Giurgiuveanu deși ar trebui să fie unul tragic este împins de ironia și umorul negru călinescian înspre tragicomic. Bietul Ioanide este un roman balzacian construit în epoca realismului socialist și publicat în 1953, în care autorul nu face nicio concesie stilului proletcultist ci construiește un roman de idei, cu intelectuali. Titlul romanului este dat de arhitectul
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
medii, absolvă Facultatea de Filologie din Chișinău (1965), după care devine redactor al revistei „Nistru” (până în 1972) și consultant al Uniunii Scriitorilor. În 1973 îi este interzisă semnătura și activitatea publică, pentru că a „îndrăznit” să abordeze critica estetică de sorginte călinesciană în locul celei oficiale, sociologizante. Este angajat ca redactor la editurile „Cartea Moldovenească” (în 1974) și „Literatura artistică” (1977-1982), secretar literar la Teatrul Național (1982-1983) și la Teatrul liric „Al. Mateevici” (1986-1987). Din mai 1987 este ales secretar al Comitetului de
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că "Felix și Otilia" este cel mai valoros film realizat de Iulian Mihu, în care regizorul „s-a apropiat de universul romanului cu un manifest simț creator, interpretându-l, prelungindu-l, cinematografizându-l în spirit călinescian, punând accent - fără a desconsidera trama propriu-zisă - pe realizarea portretelor de grup, în atmosfera de epocă reconstituită cu mijloacele frescei cinematografice”. Criticul laudă intuiția regizorului de a distribui în rolul lui Felix un tânăr neprofesionist (scenograful Radu Boruzescu) care i-
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
învețe, resimțeam o anumită dezamăgire cauzată de lipsa sistematizării, a rigorii metodologice, a ordinii discursive. Când, la un moment dat, am descoperit La literature roumaine a l’epoque des Lu-mieres a lui D. Popovici, o alternativă scientistă plauzibilă a criticii călinesciene, mi-a venit ideea unui tip de abordare care să împace cele două polarități spre care înclinam deopotrivă, fără să mă decid. M-am gândit la istoria literară ca la o sinteză a celor două iubiri: pentru literatură și pentru
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
deci cumnatul lui Constantin Călinescu. E ușor de înțeles, pentru mentalitatea vremii, că familia nu i-a îngăduit să-și recunoască fiul." Studiind fotografia prezumptivului tata, păstrată în arhiva Călinescu, cercetătorul îl recunoaște, după înfățișare și nume, într-un personaj călinescian: "ne gîndim la profesorul Silvestru Capitanovici din Cartea nunții. Tache Capitanovici s-a sinucis că și eroul românului". Un alt element biografic regăsit în opera romanesca este existența în familia mamei adoptive (ce a supraviețuit 40 de ani soțului) a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17562_a_18887]