1,852 matches
-
lui Hideyoshi se înfierbântară de lacrimile tristeții, împăienjenindu-i vederea spre piscul Muntelui Bodai. Și se mai gândea la sora lui Hanbei, Oyu... În aceeași clipă, văzu în umbra brazilor de pe marginea drumului, gluga albă a unei călugărițe buddhiste. Ochii călugăriței îi întâlniră, un moment, pe ai lui Hideyoshi. Își struni calul și păru gata să dea un ordin, dar femeia de sub brazi dispăruse deja. În noaptea aceea, Hideyoshi primi în tabără un platou cu turte de orez. Omul care i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Își struni calul și păru gata să dea un ordin, dar femeia de sub brazi dispăruse deja. În noaptea aceea, Hideyoshi primi în tabără un platou cu turte de orez. Omul care i-l dădu spuse că fusese aduse de o călugăriță care nu-și spusese numele. — Sunt delicioase, remarcă Hideyoshi, mâncând două prăjituri, deși își luase deja masa de seară. În timp ce lăuda turtele, avea lacrimi în ochi. Mai târziu, un paj cu ochi ageri le pomeni generalilor care-l slujeau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nu scăpăm de mitropolitul trădător. Dăm peste numele lui într-o scrisoare a lui Gavril Pilat vornic, care, la 7 iunie 1742 (7250), a fost trimis de “Sfinția sa chir Nechifor, să...” meargă “la o casă, care au făcut-o Marfa călugărița pe locul Mitropoliei lângă zaplazi... care casă au fostu făcut-o Marfa călugărița când au fostu sfinție sa părinteli Antonie mitropolit”. Ai auzit de Ulița Ciubotărească? --Nu am auzit, dragule. Spune-mi unde se află această uliță. --Hai să trecem
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lui Gavril Pilat vornic, care, la 7 iunie 1742 (7250), a fost trimis de “Sfinția sa chir Nechifor, să...” meargă “la o casă, care au făcut-o Marfa călugărița pe locul Mitropoliei lângă zaplazi... care casă au fostu făcut-o Marfa călugărița când au fostu sfinție sa părinteli Antonie mitropolit”. Ai auzit de Ulița Ciubotărească? --Nu am auzit, dragule. Spune-mi unde se află această uliță. --Hai să trecem prin curtea Mitropoliei și ajungem chiar în Ulița Ciubotărească. --De unde vine numele
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
neguțitoriu brașovan din Ieși,... să se știe că noi,... i-am vândut... o casă șidrilită și cu pivniță de lemn și cu tot locul ei... care... iaste la Ulița Bărboiului, care casă... și noî ne-au fostu danie de la Mărina călugăriță, fata lui Lupan, femeia lui Ion Lupan cantaragiul”. --Acum o să aflăm un lucru deosebit, părinte. --Abia aștept, dragule. --La 1 decembrie 1769 “Carabet sân Lohan arman cupeț ot Podul Vechiu“ face un zapis în care scrie: “Dat-am zapisul mieu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
considerat o sursă sigură. Amintesc câteva semne de hotar care nu prezintă nici o îndoială: ,,de gios până la fântână pe capătul grădinilor a lui Nicoară, și de acolo în sus la Drumul Mare al Scântei în dreptul pârâului Gălății și în dreptul morii călugărițelor de la Socola, iar de la pădure până la Cetățuie și de unde curgu apele spre mănăstire. Acela este hotarul tot”<footnote Ibidem, Documentul 181, p. 246248 footnote>. Iordachi Cantacuzino, mare vistiernic, a cumpărat de la Mănăstirea Bârnova cu 100 de lei o vie ,,din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
nota 449, p. 349 footnote>. În 1959 regimul comunist din România, prin Decretul 410, din 28 octombrie a dat o lovitură grea Bisericii Ortodoxe Române. Rămâneau în mănăstiri numai monahii care depășeau vârsta de 55 ani, iar în mănăstirile de călugărițe numai maicile care depășeau vârsta de 50 ani, precum și cei cu studii teologice superioare, cei care renunțau la pensie și cei grav bolnavi. Mii de monahi și monahii au fost nevoiți să părăsească mănăstirile. Exodul forțat al monahilor din mănăstiri
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a fost și el unul dintre studenții acestor mari profesori. A fost mai întâi de toate un monah iubitor de pace, prietenos, bun și binefăcător al multora. La ușa sfinției sale veneau oameni necăjiți care-i cereau ajutorul, veneau călugări și călugărițe de la mănăstirile și schiturile Arhiepiscopiei pentru a le rezolva problemele. A ajutat mulți tineri săraci, pe seminariști și pe studenții teologi. Unii dintre ei, printre care mă număr și eu, au crescut la umbra mănăstirii și au rămas aproape de slujirea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
am rămas cam nedumerit cu unele din cele scrise în el. Da’ știu că o ții hojma cu nedumeririle tale. Ascultă numai ce se spune în acel zapis și ai să vezi, părinte, că am oarece dreptate. „Adecă eu, Tudora călugărița,...dat-am acestu adivărat zapis al meu la mîna dumisali giupînului Pascal neguțitoriul precum,...am dat danie...o casă cu loc cu tot la uliță pîn-în țintirimul Curălarilor și locul din sus, dispre răsărit, pînă în streșinile chiliilor călugărițelor...Deci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Tudora călugărița,...dat-am acestu adivărat zapis al meu la mîna dumisali giupînului Pascal neguțitoriul precum,...am dat danie...o casă cu loc cu tot la uliță pîn-în țintirimul Curălarilor și locul din sus, dispre răsărit, pînă în streșinile chiliilor călugărițelor...Deci eu, fiind la bătrînețile meli și neavînd cine mă căuta,nime din rudele meli nu s-au aflat, nici din feciorii mei, ce eu rugîndu-mă dumisali giupînului Pascal, dumnealui și-au făcut pomană de m-au căutat la bătrînețile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
rugîndu-mă dumisali giupînului Pascal, dumnealui și-au făcut pomană de m-au căutat la bătrînețile mele, care nu face acea casă cu locul ei cît mi-au dat dumnealui”. Păi ar cam fi ceva nedumeriri pentru tine. Întâi că acea călugăriță a fost măritată și a avut feciori. Apoi că a trebuit ca la bătrânețe să fie îngrijită de un oarecare Pascal și nu de obștea din care făcea parte. Apoi că biserica Curelarilor era la 1726 de fapt mănăstire de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a fost măritată și a avut feciori. Apoi că a trebuit ca la bătrânețe să fie îngrijită de un oarecare Pascal și nu de obștea din care făcea parte. Apoi că biserica Curelarilor era la 1726 de fapt mănăstire de călugărițe și că e înconjurată de țintirim. Întocmai acestea erau cele nelămurite pentru mine. Dacă lucrurile s-au limpezit, atunci a zăbovi pe Ulița Curelarilor nu mai are noimă. Așa că o fugă până pe Ulița Sării sau a Sărăriei, cum i se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
jos, o am dat la Sfânta Mitropolie, ce se chiamă Biserica Albă, în Iași”. Bine zice vorba: „Dar din dar se face Rai”. Ca drept dovadă - mergând mai departe în timp - uite ce scrie la 21 martie 1711 (7219) „Anisie călugărița”, fostă soție a „lui Gurbet ce-au fost armaș”: „Deci după moartea soțului mieu,... neavând noi ficiori... am socotit... de am închinat și am dat această moșie” (Penișoară de pe Căcaina, primită în dar de la beizadea Alexandru, fiul lui Antonie Ruset
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că somnul mi-a limpezit gândurile, am să deschid vorba despre... Îs tare curios unde te-a dus gândul. Apoi așa o vreme îi numai potrivită pentru a vorbi despre mănăstirea Socolei, una dintre puținele mănăstiri în care au trăit călugărițe. Dacă tot ai deschis vorba despre o asemenea mănăstire, poți să amintești și altele în care au viețuit călugărițe? Aș aminti că pe lângă această mănăstire se numără Metocul Maicilor, Biserica Curelarilor și, după cum se spune la începuturi, Biserica Sfântul Vasile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Apoi așa o vreme îi numai potrivită pentru a vorbi despre mănăstirea Socolei, una dintre puținele mănăstiri în care au trăit călugărițe. Dacă tot ai deschis vorba despre o asemenea mănăstire, poți să amintești și altele în care au viețuit călugărițe? Aș aminti că pe lângă această mănăstire se numără Metocul Maicilor, Biserica Curelarilor și, după cum se spune la începuturi, Biserica Sfântul Vasile ar fi fost mănăstire de maici. Până aici îi bine. Așa că încearcă să-mi spui ce îți amintești despre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aceste cărți, am aflat că mănăstirea Socolei este pomenită pentru prima oară la 12 aprilie 1583 (7091) de Petru Șchiopu voievod, care spune: „Facem cunoscut cu această carte a noastră... că au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri... călugărițele de la... sfânta mănăstire, anume Socola... și ni s-au plâns cu mare jeluire și cu mare mărturie, cu boieri și cu oșteni de la curtea domniei mele și cu oameni buni și bătrâni, spunând așa: că privilegiul de danie ce l-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
au pierdut în zilele lui Ioan voievod când au prădat turcii toată țara noastră și când el însuși a pierit... De aceea,... am dat și am întărit... aceste sate mai sus scrise”. Cred că ai băgat de seamă că aceste călugărițe au pomenit despre „Ioan voievod”. Știi cumva despre care anume voievod este vorba? Amănunte despre acest voievod, supranumit „cel Cumplit”, am aflat din „Letopisețul łării Moldovei” al lui Grigore Ureche, care, vorbind despre el, spune: „Văzându Ioan vodă tocmala și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fărâmat (atunci zic să fie zis Ioan vodă: <Caută că eu multe feliuri de morți groaznice am făcut, iar această moarte n-am știut să o fiu făcut>)” Când s-a întâmplat aceasta, fiule? La 1574, părinte. Apoi plângerile bietelor călugărițe nu se sfârșesc aici. Peste ele au venit mereu necazuri. Ba de ici, ba de colo... Știu asta, iar dovada o avem la 5 mai 1666 (7174, când călugărițele de la Socola - după cum aflăm din spusele voievodului Gheorghe Duca - „Au venit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
s-a întâmplat aceasta, fiule? La 1574, părinte. Apoi plângerile bietelor călugărițe nu se sfârșesc aici. Peste ele au venit mereu necazuri. Ba de ici, ba de colo... Știu asta, iar dovada o avem la 5 mai 1666 (7174, când călugărițele de la Socola - după cum aflăm din spusele voievodului Gheorghe Duca - „Au venit înaintea noastră... rugătoarele... Ilisafta starița,... și tot soborul... de la Socola, și s-au pârât cu... vătămanul și cu toți sătenii din sat din Buciumi pentru hotarul sfintei mănăstiri Socolii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acolo de au strâns oameni buni... și au mers din semne în semne precum scrie uricul de la Petru (Șchiopu) vodă, de au ales locul și au stâlpit și mai bine... Deci au rămas buciumenii din toată legea țării”. Ei, da’ călugărițele au avut și zile bune, fiindcă aceeași Ilisafta și soborul mănăstirii Socola, la 7 mai 1666 (7174), vând „un loc de prisacă deasupra Iezerenilor, în Rediu, și loc pen pregiurul prisăcii... dumisali lui Gligorașco vătavul părintelui mitropolitului Ghedeon... Și cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Gligorașco vătavul părintelui mitropolitului Ghedeon... Și cu acei bani am făcut o vie sfintei mănăstiri, în sat, la mănăstire”. Oare nu ne-am abătut de la făgașul discuției noastre, sfințite? Nici pomeneală, fiindcă aici este vorba despre niște locuri pe care călugărițele le-au avut danie de la Alexandru Lăpușneanu voievod și au pierdut actele sau le-au fost împresurate locurile... În vremea lui Antioh Cantemir voievod, însă, lucrurile se schimbă. Vodă vrea ca bietele călugărițe să nu mai sufere din pricina cine știe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
este vorba despre niște locuri pe care călugărițele le-au avut danie de la Alexandru Lăpușneanu voievod și au pierdut actele sau le-au fost împresurate locurile... În vremea lui Antioh Cantemir voievod, însă, lucrurile se schimbă. Vodă vrea ca bietele călugărițe să nu mai sufere din pricina cine știe căror tâlhari. Așa se face că la 16 iunie 1705 (7213) scrie vodă: „Socotindu că svânta mănăstire Socola,... mănăstire de călugărițe suptu poalele Codrului Iașilor, ca nu cândva să margă nescare tâlhari să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lui Antioh Cantemir voievod, însă, lucrurile se schimbă. Vodă vrea ca bietele călugărițe să nu mai sufere din pricina cine știe căror tâlhari. Așa se face că la 16 iunie 1705 (7213) scrie vodă: „Socotindu că svânta mănăstire Socola,... mănăstire de călugărițe suptu poalele Codrului Iașilor, ca nu cândva să margă nescare tâlhari să jecuiască svânta mănăstire și să ucigă călugărițile, pentru acesta lucru le-am întărit pre dânsele... cu doisprădzece oameni poslușnici ca să fie lăcuitori lângă svânta rugă, iar de la domnia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
știe căror tâlhari. Așa se face că la 16 iunie 1705 (7213) scrie vodă: „Socotindu că svânta mănăstire Socola,... mănăstire de călugărițe suptu poalele Codrului Iașilor, ca nu cândva să margă nescare tâlhari să jecuiască svânta mănăstire și să ucigă călugărițile, pentru acesta lucru le-am întărit pre dânsele... cu doisprădzece oameni poslușnici ca să fie lăcuitori lângă svânta rugă, iar de la domnia me vor ave scuteală, vor hi în paci de dajde... de toate câte vor hi pre alți mișei la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lună trei zile la toate trebile... și să aibă a lua de-a dzece din pâine și din fânaț, și din legumi, și din toate viniturile câte vor hi pre locul svintei mănăstiri”. Să știi că pe lângă necazurile suferite de călugărițe, la acea vreme se mai găseau și oameni de bine. Nu se putea altfel și cred că știu la cine se gândește sfinția ta - am sărit eu cu vorba. Atunci fii bun și povestește! Îi vorba de biv vel căpitanul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]