1,224 matches
-
pasiune pentru poezie, în primul rând. Îl mai văzusem pe domnul maior pe culoarele facultății, dar n-aveam habar de ce venea pe acolo. Cumnecum, a aflat de mocirla în care mă scufundam cu fiecare mișcare și m-a vizitat în cămăruța redacțională, unde lucram de multe ori singur. La început a părut binevoitor și bine intenționat, apoi m-a tratat cu asprime, iar în cele din urmă a trecut la amenințări. Că, dacă nu semnez, satul meu va afla foarte repede
„De acum încolo, te vei numi Marton“ by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Journalistic/5616_a_6941]
-
mereu „cum a ieșit prințul Carol?"; Ileana, de 3 ani, „se juca de-a ascunselea cu Murgoci, ca de obicei". Iar Maria, principesa moștenitoare, își aștepta calul, ca să facă o „preumblare". Alegându-și tema de istorie, Carol „se retrage în cămăruța de lucru"; în două ore termină și apoi revine pentru a expune tema. „Prințul era, ca și profesorii, în frac. Pe când la profesori se observă o oarecare preocupare solemnă, prințul era ca de obicei, bine dispus, deși spusese de mai
BACALAUREAT la Peleș. CAROL al II-lea în fața examenulul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/64510_a_65835]
-
în primele zile... Lumea pune atâta inteligență în treburi de-astea, iar din atâtea noduri unul lângă altul se ivește până la urmă bucata de covor - Mario vedea pesemne uneori covorul, cu scârbă, cu groază, când insomnia intra la el în cămăruță să-i biruie noaptea. „Iartă-mă pentru moartea mea, e imposibil să înțelegi dar iartă-mă, mamă”. O hârtiuță ruptă de pe marginea revistei Critica, peste ea o piatră alături de sacoul care a rămas ca un semn de hotar pentru primul
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
am avut niciodată puterea să fac, ceea ce în cazul meu n-a trecut în veci de stadiul de proiect abulic, tu care te-ai străduit să obții acel ceva la care ajunge negrul acela îndurerat prin bluesurile lui, în sordida cămăruță dintr-un oraș murdar și apocaliptic; cât de bine te înțeleg ca să doresc să te văd îngropat, odihnindu-te în acest pampas, căruia i-ai dus atât de mult dorul, și pentru a-ți visa pe lespedea ta un mic
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
materialul adus de la grajdul și acatreturile de la fosta proprietate din Fizeș a familiei Bottlik. Atelierul, povestește nea Costică Gruescu, avea o sală mare, unde artistul picta și sculpta, un antreu, o bucătărie mică, cu un primus cu petrol, și o cămăruță unde dormea. La un moment dat, Bottlik a primit vizita pietrarului, supărat că pentru monumentul neterminat al soldatului, aflat la el în curte, este somat de perceptor să plătească taxe. Iar noul prim-pretor i-a făcut artistului un tărăboi
Agenda2006-05-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284703_a_286032]
-
spunea Germán: am început s-o duc mai bine spre răul meu. Locuiam în casa surorilor Ávila - Esther, Mayito și Toña -, pe care le cunoscusem la Sucre, și care se străduiau de multă vreme să mă izbăvească de destrăbălare. În loc de cămăruța de carton unde m-am dezbărat de atîtea nazuri de nepot răsfățat, aveam la ele un dormitor doar al meu, cu baia aferentă, și o fereastră ce dădea spre grădină, iar pentru cele trei mese zilnice plăteam abia o idee
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
Scor(nișcești) o duc într-o veșnică sărbătoare, în euforia lor folclorică... turnee în străinătate, conferințe, discuri, filme, cu sociologi, cu poeți tocmiți care să le susțină programele etc. Țăranii săraci sînt adăpostiți cîte patru-cinci prin bucătării, coșare, magazii, poduri, cămăruțele de alimente în care stăpînii își țin de obicei merindele iarna. Cînd e foarte frig, le pun înăuntru cîte un godin nr. 5... acolo stau și șuncile ce atîrnă deasupra lor prinse de grinda de sus și de care ei
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
Mare parte din roman nu face decât să detalieze, aproape contrapunctic, aventurile din copilărie ale celor doi. E destul de ușor de descifrat în prietenia băiatului cu Emil un ritual de inițiere ca la carte. Tăvălugul de povești se declanșează în cămăruța doamnei Rugea, locul de recluziune al bătrânului din calea zgomotoasei capitale după un infarct. Aici, copilul e răsfățat nu doar cu căldura sobei și cu „ceaiul de cimbrișor”, ingrediente indispensabile oricărui scenariu intimist care se respectă, ci și cu muzică
Proză 3D by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3988_a_5313]
-
preț. De aici purced explorările lui Thomas, secondat discret de Vittoria Pitti, logodnica celui ucis, și de doctorul d’Altavilla, pentru aflarea adevărului. Atmosfera este neliniștitoare, stranie: intrând în biblioteca lui Pietro, Thomas pătrunde în universul unui astrolog, apoi în cămăruța secretă unde se retrăgea, neștiut de nimeni, ca să practice magia! Ni-l imaginăm pe Pietro cuibărit într-o odăiță ferită, unde îi invoca pe demonii planetari (în scopuri bune, desigur). Ce magie poate fi mai puternică decât tinerețea, cultura, bogăția
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
Ce magie poate fi mai puternică decât tinerețea, cultura, bogăția, frumusețea, știința, iubirea (urmează a se căsători cu aleasa inimii, precum IPC)? Pietro deține toate aceste facultăți „magice” și totuși conjură în taină demonii planetari. Imaginea sa conjurându- i în cămăruța secretă, esențială, sugerează angrenarea într-o luptă supraindividuală, pentru salvarea unei civilizații. Seara Thomas este primit la vila de la Careggi a familiei Medici, unde face cunoștință cu reprezentanții Academiei (neo)platoniciene. Este o societate a dialogului, unde, deși talentul și
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
noi, a extras în cele cîteva zile de urmărire o singură știre bombă cu care a împodobit prima pagină a imundei sale publicații: cazată la o mănăstire de maici din Neamț, Monica Lovinescu și-a permis să fumeze pe ceardacul cămăruței din incinta mănăstirii...! Atîta a înțeles infantilul jurnalist din cele cîteva zile în care cei doi mari intelectuali români „recucereau spațiul memoriei”. Și acum: atîta au înțeles acei redactori (alfabetizați? români? întregi la cap) din prezența pe „o listă Nobel
„Cazul” Mircea Cărtărescu by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4003_a_5328]
-
unde nimerisem. A doua zi am primit și eu o galabia (o haină albă, cu mâneci, lungă până la călcâie) și un burmus (un fel de șal, care trebuia să-mi acopere capul și gura). Apoi, mi s-a dat o cămăruță curată, ce-i drept, toată vopsită în alb, cu flori în geam, un mic pat și un covor pe jos. Atât. Issa mi-a spus ce am de făcut: din ziua aceea, nimeni nu avea voie să-mi vadă părul
Agenda2003-2-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280578_a_281907]
-
În realitate însă, Federman se simte prizonierul debaralei, al locului de unde a auzit pentru ultima oară vocea părinților săi. Precum multe alte victime ale războiului, se simte vinovat că a supraviețuit și preferă, în mintea sa, să nu mai părăsească cămăruța. Dar el mai este și scriitorul franco-american în etate, cel care se ascunde în podul casei cu scopul de a-și scrie romanele, într-o altă cămăruță din care poate evada doar prin multiplicarea textelor sale și prin încercarea de
Cum să vorbești despre ceea ce nu poți să vorbești? by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/6720_a_8045]
-
vinovat că a supraviețuit și preferă, în mintea sa, să nu mai părăsească cămăruța. Dar el mai este și scriitorul franco-american în etate, cel care se ascunde în podul casei cu scopul de a-și scrie romanele, într-o altă cămăruță din care poate evada doar prin multiplicarea textelor sale și prin încercarea de a produce un ciclu unitar, construit din numeroase particule mai mici, cuantele sale literare. În mod ironic, Federman visează libertatea, dar rămâne prizonierul unui singur text, propulsat
Cum să vorbești despre ceea ce nu poți să vorbești? by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/6720_a_8045]
-
și absurd. Totuși, lupta lui Federman cu destinul se transpune într-o mărturie literară impresionantă, un câmp proteic al unor texte care își învață cititorii cum să îngenuncheze demonii obsesivi ai trecutului sau, și mai bine, cum să supraviețuiască în cămăruța sufocantă a intratextualității.
Cum să vorbești despre ceea ce nu poți să vorbești? by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/6720_a_8045]
-
atunci n-am mai șters nimic: cartea s-a scris egal, de-a lungul a paisprezece ani, ca și cum ai împleti, fără să mai deșiri ceva, un pulovăr uriaș. Primul volum l-am scris aproape în întregime la Amsterdam, singur în cămăruța mea de pe Waatergraafsmeer. Al doilea s-a scris în diverse locuri, dar mai ales la Berlin și la Budapesta, cam prin 2000-2001. Am continuat la Viena și am terminat cartea la Stuttgart, cu câteva luni după deadline-ul pe care mi
„Am atins o clipă cerul cu palma“ by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/6575_a_7900]
-
piațeta din fața pensiunii, cu un anticar în întuneric și vitrine cu evantaie spaniole și niște Buddha reparați, atunci îmi amintesc de garajul mecanicului albinos care repara automobile vara, târându-se spre măruntaiele motoarelor. Bufnițele, Iolanda, se striveau de ferăstruica de la cămăruța mea, lipită de camera bucătăresei cu o tinetă-latrină lângă pat și refluxul veșnic fierbând sub capacul cu sită, iar oaspeții din hotel eram noi doi plus nașa mea și cei trei agenți ai poliției secrete, deși, când venea luna iulie
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
revolta lui împotriva ungurului și a limbii ungurești a fost o comedie.” Odată cu luarea în primire a biroului de muniții din Lunca, lucrurile se complică iremediabil, pe toate fronturile. Ochii țărăncuței unguroaice pătrund - întocmai precum lumina sfredelitoare a reflectorului - în cămăruța cea mai ascunsă a sufletului lui Bologa, fără ca el să se poată împotrivi, făcându-l să se simtă iarăși „timid și zăpăcit, întâia oară în război.” În ceasul al doisprezecelea, farmecele Ilonei nu-l vor împiedica totuși pe locotenent să
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
ajuns la Festival, ai pierdut un spectacol teribil, de ultimă oră de la Sankt Petersburg, din Lituania sau Anglia. Asta mi se pare o miză pentru care merită să dai bătălii multe! Și Chiriac știe să le dea" A demostrat-o! În cămăruța de la mansarda unui hotel pe care îl ador, "Împăratul romanilor", m-am simțit mult mai aproape de cer. Am văzut, uneori, Munții Făgărașului, cu zăpadă încă pe creste, semeți, verticali, mîndri. E ceva să-ți începi ziua cu o astfel de
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
nu are nevoie de nimic a tușit/ și-apoi ne-a înjurat dădea din mâinile mici/ și groase dădea din cap ne tot trimitea dracului// noi nu am vrut deloc să plecăm oricât ne/ înjura așa că am făcut curățenie în cămăruța/ lui și i-am lăsat mâncare// Oona a spălat pe jos și când s-a apropiat/ de picioarele lui murdare am văzut cum s-a/ oprit un pic a închis ochii și ca din greșeală/ a trecut cârpa umedă peste
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
fel de a trăi și a concepe singurătatea, numitorul comun al acestor experiențe, singurătate pe care oamenii din nord o cunosc și cu care învață să trăiască. Lotte își determină mătușa să-l accepte pe străin, căruia îi oferă o cămăruță în care zace cu un bandaj peste ochi, inițial rezistând arțăgos la încercările fetei de a se face remarcată și printre altele de a se lăsa prins în pânza subțire a unui chestionar copilăresc. În Nouă povestiri, J.D. Salingers traversa
Go North by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7231_a_8556]
-
mai largi posibilități de mișcare. Greșea. Matcă lui era în burgul Clujului, unde se găseau mai toți foștii membri ai Cercului literar de la Sibiu, printre care se prenumăra, și profesorii săi în frunte cu Blaga, pe care-l vizită în cămăruța de la Bibliotecă universitară (unde căpătase o slujbă), denumită de poet și de ceilalți "bîrlogul lui Faust" (Era, desigur, pe vremea cînd poetul și cugetătorul traducea Faustul lui Goethe). Dar, ce-i drept, treptat, cerchjistii se stabilesc în București (Cornel Regman
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
familiei din Bilca sînt confiscate și cei patru fii ai lui Brăileanu vor trage după ei reputația malefică a genitorului lor, făcînd închisoare politică în calitate de descendenți. Soția Emilia îi va supraviețui pînă în 1972, trăind pe picior proletar, într-o cămăruță destinată servitorilor, cu fereastra dînd în mansarda WC-ului. Posteritatea lui Brăileanu e ingrată pînă la inexistență, fără ca măcar o monografie să-i fie dedicată. Vorba lui Leon Țopa, ginerele și discipolul sociologului: „Cine mai poate vorbi, fără ton denigrator
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]
-
Cu timpul, nimic nu a mai rămas nici din chilii nici din biserica unde a păstorit tătâne-său și în care Filimon a fost o vreme cântăreț în strană apoi epitrop până la sfârșitul vieții. Scriitorul s-a săvârșit discret în cămăruța din "ospelul" Török de pe podul Mogoșoaiei. Familia, despre care rămâne bănuiala că nu l-ar fi iubit prea mult, depune grabnic o petiție la tribunal pentru inventarierea obiectelor defunctului și stabilește data înhumării "pe 20 ale corentei". Funeraliile au loc
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
călătoriei. " Intră moș Petko în consulat. Paznicul îl cam privește de sus, pe urmă se mai îmblînzește cînd călătorul îi spune că-i tatăl lui Belokrovski. - Mai doarme încă, moșule, așteaptă un ceas, îi spune paznicul și-l poftește în cămăruța lui, unde-l ospătează cu ceai. - Dar de ce nu s-o fi trezit pînă acum, că doar soarele a răsărit de mult? Să nu fie bolnav? întreabă moșul cu strîngere de inimă. - Nu-i bolnav, moșule, e sănătos, dar așa
Malurile Dunării by Ștefan Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/10415_a_11740]