9,571 matches
-
tine e noroi în baie. EL: Ai pierde. E ordine. Eu am o educatie militară și sunt foarte organizat, tipicar de te scot din sărite cu obiceiurile mele de aia și ex cred că îi venea să îmi dea cu cărămidă în cap. Nu avea voie să mute o hârtie de pe biroul meu, ca făceam scandal. Și ea tot de tipul linge praful era, ea mai și muta mobilă odată pe săptămână și în 4-6 săptămâni era că la început. Și
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
garsonieră dintr-un cămin muncitoresc.Camera era modest mobilată. Le-am povestit adevarul.S au bucurat ca m-au gasit în viața.Radu s-a dovedit un bun actor. Nu era patron.Nu era tâmplar. Lucra la o fabrică de cărămidă. Starea lui civila era complicată.Căsătorit,cu un copil.Nu introdusese acțiune de divorț. Zilele sale de iubire erau din ce în ce mai rare. Tatăl meu hotărî să pună capăt acestei povești.Să mă salveze la timp.Alcătui un plan de acțiune.Am
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
meu hotărî să pună capăt acestei povești.Să mă salveze la timp.Alcătui un plan de acțiune.Am pregătit meniul lui preferat. Când Radu sosi acasă,ne găsi așezați la masă.Era îmbrăcat cu o salopetă. Se scuză.A cumpărat cărămidă pentru a construi o casă.Parinții mei îl felicitară. Ii spuseră că temporar mă iau acasă,deoarece începe noul an școlar,an terminal și că deja au achitat toate taxele. Au stabilit că după ce termin specializarea,să mă mut la
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
cu țâțe fără sfârcuri și burtă fără fantă. — Văd că pijama ai deja, mi-a zis, nici măcar sarcastic, privindu-mi cămașa de seducție. Și, după indicarea direcției băii, s-a retras. întins pe pat, cu luna într-o parte și cărămizi de an goasă în piept, mă holbam la manechin. Avea mâinile exact ca ale Opricăi. Patru degete erau sudate, dar ruptura între ele și degetul mare arcuit elegant era identică. M-am întrebat dacă ea imita, cu mâinile, postura manechinelor
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ha, am învins, acum pot să mă transform în altă piesă și o iau de la capăt! Se văzu ridicând pumnul în aer, desfăcând degetele și arătând semnul victoriei pereților trași pe sfoară. V-am făcut, degeaba scrâșniți cu măselele de cărămidă, înciudaților! Ideea îl făcu să râdă. Ce absurditate, pereți înciudați. Înciudată putea să fie doar Amalia, atunci când el uita să mai ajungă acasă, preocupat la modul extrem de deranjant (pentru ea) de pariurile sportive. Sau în serile în care urmărea meciurile
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
membri ai "Cooperativei". Luni, Petre și Ana participară la solemnitatea punerii "pietrei de temelie", părintele Haralambie binecuvântă șantierul, nu se știe cine anunțase și "presa", așa că erau prezenți ziariști și fotoreporteri. Au fost scoși bani și au apărut camioane cu cărămizi, cherestea, ciment, betoniere, tablă pentru acoperiș. S-a făcut și un gard pentru îngrădirea obiectivelor și polițaiul din Bucura a fost solicitat să fie cu ochii pe "materiale". Cu șantierul inaugurat și toate puse la punct, Petre răsuflă ușurat. Reveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
căii ferate. Partea de nord a moșiei se numește „La Nemțeni”; - Cărămidărie - locul cel mai apropiat de albia Siretului de DJ 208, între Lespezi și Buda, unde înainte de 1940 și un timp după această dată au existat șase cuptoare de cărămidă, din care au fost construite majoritatea caselor din Lespezi; - Ceair - loc de pășune la nord de satul Heci până la Colac la nord, calea ferată la est și Coastă la vest; - Cioate - loc din dreapta Siretului cu cioate rezultate din tăierea Zăvoiului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
comuna Lespezi, județul Iași („Studii Monografice: Pașcani și împrejurimile”, Vol. I, Paul Nechifor, 1997 - Iași); - 1975 - suprafața de 127,97 ha și o populație de 1296 de locuitori (349 de familii). Densitatea medie - 10,2 locuitori/ha. Locuințele: 5% din cărămidă, 10% din chirpici, 85% din lemn și paianță, pe fundament de piatră și beton. Acoperite cu tablă și țiglă într-un procent de 10%, internită 70%, iar restul cu stuf, paie și carton (bitum). Are o școală cu cinci săli
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din comuna Sirețel, iar din 1929 din comuna Lespezi, județul Iași. În 1975, satul cu o suprafață de 4150 ha în vatră, avea 230 de gospodării (776 de persoane) și densitatea de 18,7 locuitori/ha. Locuințele erau construite din cărămidă (10%), chirpici (40%), restul din lemn, pe o fundație de piatră și beton. Acoperite cu tablă și țiglă (20%), iar în rest cu șindrilă, carton, internită. Are o școală de tip Spiru Haret cu cinci săli de clasă, acoperită cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
actuala școală. Biserica a fost construită lângă școală și sfințită în anul 1937. Magazinul mixt și restaurantul sunt așezate la D.J. 208. Satul este străbătut de D.J. 208 și de calea ferată București - Suceava Nord (1869). Casele sunt construite din cărămidă (40%), chirpici (30%), iar restul din vălătuci din lut și lemn. Casele sunt acoperite cu internită, carton, paie și stuf. Primele case din satul Heci au apărut de o parte și de alta a pârâului Trestioara, în special pe panta
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
strada principală, mult mai largă decât celelalte străzi, inundată de lume în zilele de târg și sărbători, dădeau un farmec aparte târgului de altătdată. - 1975 - suprafața de 59,03 ha, populația de 979 de locuitori, 335 de case (80% din cărămidă, restul din chirpici și lemn). Construcțiile erau acoperite cu tablă (80%), iar restul cu șindrilă și internită. Satul era de tip adunat, casele de tip vagon cu beciuri de piatră, din care au mai rămas, puține, pe strada principală. Exista
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
primă de fosta fabrică de sticlă, se găsește în cantități suficient de mari, dar nu mai este folosit. Doar nisipurile aluvionare și pietrișurile din Valea Siretului sunt folosite în construcții. Luturile loessoide care altădată erau folosite la olărit, la fabricarea cărămizilor și teracotei, astăzi sunt folosite doar la prepararea chirpicilor. Apa, care curge pe Valea Siretului și care se găsește pe versanții teraselor sub formă de pânze freatice, poate fi folosită în diferite scopuri economice: apă potabilă, irigații, iar după terminarea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pisciculturii, element ce ajută și la dezvoltarea serviciului turistic. V.S. 3.3. MICA INDUSTRIE Funcția industrială și de colectare depozitare a comunei Lespezi este mai mult de domeniul trecutului. Fabrica de sticlă a fost distrusă, s-a renunțat la fabricarea cărămizilor, teracotei și vaselor de ceramică. După 1990 sau desființat Baza de recepție a cerealelor, Depozitul final de lemn, Balastiera, Sectorul de mașini și transport forestier, așezate în incinta stației C.F.R. Lespezi, S.M.A. și o serie de magazine și ateliere ale
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
închiriate, în 1902 s-a inaugurat localul de școală tip „Casa Școalelor” cu trei săli de clasă, cancelarie, două coridoare sub același acoperiș și locuință separată pentru director cu patru camere din care două locuibile. Școala a fost construită din cărămidă, acoperită cu draniță 150 m2 și cu țiglă 300 m2, iar locuința pentru director era construită din lemn și acoperită cu draniță. Pentru aprovizionare cu apă s-a construit o fântână din piatră adâncă de 15 m, cu acoperiș din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
local propriu, lucrările de construcție fiind dirijate de directorul Toader Luca și de învățătorul Alexandru Bratu, lucrarea durând doi ani. oala avea 6 încăperi, era construită din grinzi de stejar, iar în 1969 s-au ridicat două săli noi, din cărămidă. Starea precară a clădirii a determinat construirea unui local modern, care nu e însă trecut în stadiul de funcționare din lipsa fondurilor. În prezent, școala este dotată cu mobilier adecvat, telefon, fax, mijloace audio-vizuale, copiatoare, conexiune la Internet etc. De
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
-lea. Mai întâi, școala a funcționat într-un local închiriat de la cetățeanul Ion Barbu. În anii '30, s-a construit un local modest prin grija învățătorului Neculai Vatamanu, după care în anul școlar 1961-1962 a început construcția unui local din cărămidă acoperit cu tablă, având cinci săli de clasă, cancelarie și cabinet pentru director. În același an școlar s-a înființat și clasa a V-a gimnazială. Construcția noii școli s-a realizat sub direcția profesoarei de matematică, Teodora Filoti (Jugrin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Vale În localitatea Bursuc Vale, cea mai nouă din comună, școala s-a construit după al doilea război mondial, pe terenul preotului Vasile Florescu, cu sprijinul sătenilor doritori de știință de carte pentru copiii lor. Clădirea a fost construită din cărămidă, acoperită cu draniță, având două săli de clasă, cancelarie și un hol spațios la intrare. Efectivele de elevi fiind sub normative, s-a practicat învățământul simultan, prin excepție învățătorii îndeplinind și funcții de directori. Printre cadrele didactice s-au numărat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și Iași. Prima biserică a fost adusă din satul Pleșăști, județul Baia, în 1916, fiind construită din lemn și acoperită cu tablă. A fost sfințită în anul 1919 de arhiereul Valeriu Moglan. Actuala biserică, construită cu zid de piatră și cărămidă, a fost ridicată între anii 1965 -1967, pictată și resfințită în 1969, pe data de 2 noiembrie, de către Preasfințitul arhiereu Vicar Irineu Suceveanu. Preoți slujitori: Preotul Vasile Florescu, (1942- 1966). Devotat, bun slujitor, sădește în inimile credincioșilor cuvântul Evangheliei dar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1942- 1966). Devotat, bun slujitor, sădește în inimile credincioșilor cuvântul Evangheliei dar și dorința de a ridica o biserică de zid. Face primele demersuri în acest scop. Construiește clopotnița. Preotul Gheorghe Astanei, (1966-1971). Ridică biserica cu zid de piatră și cărămidă și reușește să o picteze. Preotul Ioan Baciu, (1972-1978). Construiește casa parohială și pune bazele Corului bisericesc de femei. Preotul Gheorghe Maxim slujește între 1978 și 2001, cu multă pasiune și dăruire, cu har și înțelegere. Construiește dependințe ale casei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
un loc pentru cimitir lângă curtea de la marginea moșiei. Boierul îi satisfăcu dorința și îi donă Mariei o prăjină de loc, căruia Cucoana Maria îi schimbă destinația. Astfel, în 1854, pe acel loc, începe construcția unei mănăstiri din piatră și cărămidă. În 1860, Bosie moare, fiind înmormântat la biserica din Sirețel. Câteva luni mai târziu, moare și Cucoana Maria, iar biserica rămâne neterminată până în 1869, când în urma unor delimitări din Brăteni, suprafața respectivă este atribuită satului Brăteni, unde un grup de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
tânăra familie hotăra să-și facă o casă, localiza pământul, apoi era chemat preotul pentru a binecuvânta locul și pe gospodari. Casele erau construite fie din lemn „pe furci”, fie din chirpici (amestec de pământ cu paie și apă) și cărămidă. Temelia era din piatră scoasă din Siret sau adusă din Dealul Mare Hârlău, Dealul Heciului. După ce se ridica și se ajungea la căpriori, se punea un prosop legat cu busuioc pentru a se vedea că mai apare o casă. Acoperișul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cunoscuți olarii: Ion Pavel, Gheorghe și Aurel Butnaru, Gheorghe Donici, Haralambie Cazacu, Vasile Apetrei și Vasile Sava din Heci. În 1927, un lespezean a participat la un concurs al ceramiștilor (olarilor) la Paris. Înrudite cu olăritul mai sunt și producerea cărămizilor, a teracotelor și a țiglelor pentru acoperișuri, necesare construcțiilor, care se produceau la Lespezi. Locul care ne amintește de aceste produse se numește „La cărămidărie”. Astăzi se mai fac sporadic chirpici, cărămizi sau bolțari din pietriș și ciment. Cojocăritul se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Paris. Înrudite cu olăritul mai sunt și producerea cărămizilor, a teracotelor și a țiglelor pentru acoperișuri, necesare construcțiilor, care se produceau la Lespezi. Locul care ne amintește de aceste produse se numește „La cărămidărie”. Astăzi se mai fac sporadic chirpici, cărămizi sau bolțari din pietriș și ciment. Cojocăritul se practica într-o măsură mai mică în toate satele, mai mult în târgul Lespezi, unde se lucrau căciuli, cojoace, sumane și bundițe frumos ornamentate. Astăzi mai practică această meserie Ilie și Pavel
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fost comandant de pluton, comandant de companie de cercetași în al doilea război mondial, ajungând cu armata română la Brno, în Cehoslovacia. După ce a ieșit la pensie, s-a retras împreună cu întreaga familie la Piatra Neamț, la copii, iar casa de cărămidă, construită în 1950 de socrii săi și de dânsul, este cumpărată și locuită în prezent de familia învățătorului Vasile Spataru. V.D.S. ANDREI ILIESCU - LESPEZI (1862-1938) - medic și scriitor Cititorii „Răvașului poporului”, foaia pentru țărani editată în perioada 1907-1909 la Fălticeni
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
totul diferită de aceea din textul care a constituit materia sa primă. Dar această nouă coerență poate fi percepută numai global, adică la nivelul întregii poezii; fără corelarea localului cu globalul nu este posibilă o înțelegere autentică. Metaforele locale sunt cărămizi ale metaforei globale: planeta Pământul văzută ca un spălător de internat; o metaforă oarecum oximoronică, deoarece spălătorul ne trimite cu gândul la o acțiune de purificare, pe când internatul sugerează o stare de claustrare. Dar semnificația ei profundă se desprinde abia
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]