1,915 matches
-
Acasă > Literatura > Beletristica > VOI FI... Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Voi fi... O flacăra născând jăratec a fost inima mea, Si au luat pe rând, cate-o scânteie, Și omul ce râdea..și omul ce plângea.. Un curcubeu pe cerul vieții a fost cuvântul meu, Din el s-au înfruptat, să-și potolească foamea Și omul simplu, dar și omul zeu.. O ploaie de speranțe a
VOI FI... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375751_a_377080]
-
iubire Am găsit că în nebun Este multă rătăcire. Cercetând adăugat Am gasit la toate cheia: Moartea celui întinat E-n iubirea lui - femeia. Mâna ei este un lat Inima o curs-amara Unde păcatoșii cad, Pe sfinți, Domnu-i scoate-afara. Iar cătând adăugat Am gasit la urmă cheia: Viata-celuia curat E-n iubirea lui - femeia. Mâna ei este un leac, Inima, potir de roua Ea inalta-omu-n veac Ea aduce viață nouă. În ea este fericirea, Ochi frumoși de floare rară Tot ea
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.VII – FOLOSUL INTELEPCIUNII. FEMEIA ESTE CHEIA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379215_a_380544]
-
de rău, că viața mea coboară, Dar nu mă dau încă bătut, aștept o Toamnă luungă, Încă iubesc ca la-nceput, nicicând n-o să-mi ajungă! Sunt nesătul de-alint și dor, nu de iubiri fugare, Cu Maricica, până mor, cătând a ta cărare!.. De multe ori vreau să mai vii, neprețuită ,,doamnă”, Să ne găsești lângă copii, șoptind: ,,Mai vine-o toamnă!”. O să te-aștept an după an să depeni firul roții, ... Citește mai mult E prima zi când a
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
de rău, că viața mea coboară,Dar nu mă dau încă bătut, aștept o Toamnă luungă,Încă iubesc ca la-nceput, nicicând n-o să-mi ajungă!Sunt nesătul de-alint și dor, nu de iubiri fugare,Cu Maricica, până mor, cătând a ta cărare!.. . .De multe ori vreau să mai vii, neprețuită ,,doamnă”,Să ne găsești lângă copii, șoptind: ,,Mai vine-o toamnă!”. O să te-aștept an după an să depeni firul roții,... Abonare la articolele scrise de ionel davidiuc
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
Și apoi, nu știi, că dacă ne supărăm.... nu e bine...îl măniem pe Dumnezeu! Așa m-ai învățat matale, tătăițule drag... -Atunci nici eu, nu mă supăr, să știi... -Deci...să auzim visul... Și Pavel Cuci mai spune-oare a căta oară !visul lui din copilărie . Cum se făcea că zbura peste sat, peste case și păduri cu mîinile întinse ,da’ cu fața în sus, către cer.... Adia un vânt recișor care-i ridica cămașă lungă, ce-i acoperea trupul. Parcă
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
dând greutate momentană altei influențe și viceversa. Domnii cei siguri despre țară. făceau tot astfel: Mircea contrapunea influența polonă celei ungare și viceversa, Ștefan asemenea. Dar acest folos, abstracție făcând de la nesiguranța lui, era cu totul întrecut de pierderile ce căta să le sufere țara prin vecinica nestabilitate dinlăuntru și contra acestui din urmă inconvenient e îndreptată Constituția noastră și domnia ereditară în orice caz însă în Constituție nu stă scris ca vechea vânătoare după puterea supremă a statului să fie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
conflicte, orice provocare față cu puterile noastre vecine și d-a întreține îndeobște cu toate puterile cele mai bune relațiuni. Prin aspirațiunile noastre, prin dezvoltarea intelectuală ce și-a dat România de jumătate de secol {EminescuOpXI 51} aproape, ea a cătat a se apropia de civilizațiunea apuseană; ideile de progres, dezvoltarea noastră economică trebuie să fie pururea ținta noastră pentru a ne întări înlăuntru și a inspira încredere în afară. Daca puterile la Berlin nu ne-au garantat neutralitatea, trebuie ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ea o condiție a recunoașterii independenței României de către Germania. Aceste motive esplică într-adevăr îndeajuns călătoriile d-lui Brătianu și e probabil ca tot restul nu e decât invenție de novelist și fantazii de imaginație. După ideea Europei România ar căta să fie și nici ar fi trebuit să-nceteze de-a fi o putere neutră. N-am uitat cum în timpul celui din urmă război ea a ieșit din neutralitate pentru a deveni aliatul militar al Rusiei. Armata română a făcut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Nimeni, absolut nimeni nu ne-ar opri de la aceasta. Domnii noștri cei vechi erau neatârnați cu totul, suverani în puterea cuvântului. Încheiau tratate de comerț, de alianță ofensivă și defensivă, dar simțeau, în modestia lor, că un titlu mare ar căta să corespunză cu mai multă putere, de aceea se intitulau modest: "voievozi" adecă "duci de oaste". E drept că în același timp Strațimir de la Vidin se-ntitula "......... ", adecă "împărat bulgarilor", ceea ce nu oprea ca voievozii noștri să fie politicește și îndealtmintrelea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
străin în autonomia dinlăuntru a țării și totuși națiunea vă aprobă? Națiunea cea compusă din Brătienii adunați de prin Dobrogea și din toate unghiurile țării, națiunea de cumnați, nepoți, funcționari și păsuiți - da; însă nu națiunea aceea a cărei opinie cătați s-o amăgiți, s-o corupeți, s-o înlocuiți cu politica d-voastră personală. [ 27 martie 1880] ["E ATÎT DE UIMITOARE ȘTIREA... "] E atât de uimitoare știrea despre demisiunea întemeietorului Imperiului germanic, e atât de mare omul și evenimentele legate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la cumpănă două greutăți egale așezate în discuri opuse se neutralizează și rămân în nemișcare, tot astfel atârnă de la gruparea alianțelor și înclinărilor de alianță pacea. Îndată ce o parte a greutății dispare dintr-un disc, cumpăna începe a se mișca, cătând un nou echilibru. În cestiunea aceasta ne permitem a ținea seamă de cele spuse de un corespondent vienez al ziarului "Daily-News" că demisiunea s-ar fi dat pentru că silințele partidului Curții din Berlin au izbutit a reînnoi vechile relațiuni bune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Pentru asigurarea politicei sale comerciale Austria avusese nevoie de Bosnia și Herțegovina, dar în contra anexării erau de astă dată tocmai elementele dominante: germanii și maghiarii, cari se tem de sporirea rasei slave în împărăție. Partidul militar, apoi Curtea însăși a cătat să încline spre naționalități cari din parte-le erau gata a vota anexiunea cu amândouă mînile. Fără o politică bazată pe egala îndreptățire a naționalităților împărăția vecină nu va putea câștiga simpatii sigure și temeinice în Orientul Europei, pe când, din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este atât de mică încît un om cu familie nu are cu ce trăi. Teza "Romînului" despre micimea și nesuficiența lefilor e întrucîtva justificată. Într-adevăr, prin creșterea în străinătate, tinerimea noastră a contractat trebuințe pe cari n-ar fi cătat să le aibă nicicând daca considerăm sărăcia țării și nevoile ei de tot felul. E un rău nemăsurat de mare acesta, cu atât mai mare cu cât e ireparabil, cu cât trebuințe contractate nu pot fi restrânse cu lesniciune la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Basarabia se ducea, precum de mai nainte se hotărâse între guvernul nostru și cel din Petersburg. Această părere o au îndealtmintrelea toți în privința guvernului actual. Nu ne va prinde mirarea așadar când voința roșiilor de a rămânea la putere va căta să se pună în armonie cu cerințele modificate, însă în esență aceleași, ale monarhiei austro-ungare. Aceste cerințe au desigur în d. Boerescu un călduros sprijinitor. [ 27 noiembrie 1880] {EminescuOpXI 421} AFACEREA CONTA-PANU Scrisoarea unui ministru și corespondența noastră particulară din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aliat zeului, precum și bărbatului celui ucis. Iar dacă va fi petrecând cumva sub acoperământul meu și la masa mea și voi ști-o aceasta, să cază blestemul asupra mea. Ca pentru tatăl meu mă voi ridica pentru mort și voi căta să pun mâna pe ucigașul lui. Nenorocitul, pronunțând acele cuvinte, nu știa că el se condamnă pe el însuși, că blăstemul [î]l invoca asupra capului său propriu. Astfel e și cu roșii. Când presupun a vorbi despre alții, despre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
coborâtorii lor de sex bărbătesc. Principele are doi frați. Cel mai mare, Leopold (născ. 1835, căsătorit cu princesa Antonia de Portugalia), și cel mai mic, Friedrich (născ. 1843. căsătorit cu princesa de Thurn și Taxis). După Constituție principele Leopold ar căta să urmeze, același principe a cărui candidatură la tronul Spaniei, în vara anului 1870, a dat ocazie la războiul franco-german. Principele Leopold a vizitat de mai multe ori Curtea din România și a făcut în genere impresia unei persoane plăcute
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Iași, a început în București o agitație, la finele anului 1879, sub pretextul "Democrației naționale" - precum se numea foaia sa - și când adevăratele sale scopuri în privirea dinastiei părură cam neclare, a fost numaidecât părăsit de juna dreaptă, a cătat să iasă din comitet și a fost paralizat prin împrejurarea că deja la finele anului 1880 a trebuit să-nceteze cu foaia. Un sâmbure sănătos de cristalizare monarhică și dinastică există așadar în țară; el se dezvoltă și se răspândește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ca la finea veciniciei te-aștept stelele cerești? De-a vieții grea enigmă ție-acuma nu-ți mai pasă, Căci problema ei cea mare la nimic o ai redus, Pe când nouă-ncă viața e o cifră nențeleasă Și-n zădar cătăm răspunsul la-ntrebarea ce ne-am pus. În zădar ne batem capul, triste firi vizionare, Să citim din cartea lumei semne ce noi nu le-am scris, Potrivim șirul de gânduri pe-o sistemă oarecare, Măsurăm mașina lumei cu acea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
decade" (Mureșanu) Nu mai există "personaje" pe acest plan regi și popoare, falnicele piramide sau simplele pietre sunt măcinate: Chiar papii mândri cu trei coroane-n cap, Păstori de nații cu strâmbă cârjă-n mâini, Pulbere-s astăzi..." În van căta-veți) Pentru a sugera sfârșitul Eminescu folosește o formulă imposibilă: "înmormântații" își trăiesc moartea: "Ce afli-n lume? Mii de generații, Popoare mândre sau obscure nații De mult peiră și pe-a lor cenușă Trăiește...cine? ei! Înmormântații." (Rime alegorice
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de lut"; Povestea magului...), cât și perisabilitatea materiei originare "consumată în arderi, "străluciri de-o zi", care stă la temelia faptei umane: "Păstori de nații cu strâmbă cârjă-n mâini, / Pulbere-s astăzi. / Pulbere-s chiar fiind vii" (În van căta-veți...) sau " Nici un chip pe care lumea ți-l atribuiește ție Nu-i etern, ci cu mari cete d-îngeri, de ființi o mie, C-un cer încărcat de mite asfințești din ev în ev." (Memento mori) Despre acest dramatism
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Conștiința istoricității îl face pe poet să aibă pe acest plan ca personaje, regii. Ei sunt sortiți pulberii: Nu e antica furie-a lui Achile, Nu este Nestor blândul-cuvântător. Aprigul Ajax Țărână-i azi, și nimic mai mult" (În van căta-veți...) Simbol al strălucirii "unei clipe", regii 21 ("păstorii de nații") măresc și mai acut discrepanța dintre zeu și om, drama efemerității faptei (zidul) în planul "microscopicelor popoare". Cetățile lor, gândite ca "piedici în calea vremii", ca mesaj al unui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Memfis, Teba, țara-ntreagă coperită-i de ruine" (Egipetul) "Și unde-i Roma, doamnă a lumii-ntregi, Și unde-s astăzi vechii și marii caesari? Tibrule galbăn, / Unde e astăzi mărirea ta?... / Toate trecură: / Viermele vremilor roade-n noi" ( În van căta-veți...) " În domele largi, prin palate deșarte Răsună doar vântul... cu glasuri departe. Și spiritual morții eterne-n ruine Își mișcă imperiul fără de fine... Dar astăzi sunt frânte boltitele porți Pustiu e în dome-și zeii sunt morți" (Diamantul Nordului
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
reiau o parte din sarcinile de la nivelul I, se ordonează pe tablă cifrele de la 1-10 și se joacă varianta de sus. Varianta (grupa pregătitoare): Se așază pietrele în pachete câte 7 și se aliniază în șir pe masă. Jucătorii iau cate un suport de lucru, îl fixează în așa fel încât să nu fie văzut de alt jucător. Unul din ei va împărți câte 2 pachete de „pietre” la fiecare și o „piatră” se așază jos cu fața în sus. Toți
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
Sovietic... Moldoveneasc... (august 1940). Că și În momentul anex...rîi teritoriului polonez, sovieticii au ținut s... sublinieze „bucuria” celor 3 200 000 de muncitori din Basarabia și a celor 500 000 din Bucovina la vestea „eliber...rîi” lor. Din p...cate, asemenea celorlalte anex...ri staliniste, realitatea a fost cu totul altă. Din 29 iunie 1940 Începe lichidarea intelighenției și eliminarea unui milion de moldoveni, uciși ori deportați În Siberia. Se mai pot vizita și ast...zi, la Chișin...u, pivnițele
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
la el dup... refuzul sovieticilor și cehoslovacilor, precizînd, În iulie 1947, c... „Întrucît planul Marshall a devenit un grav subiect de discordie Între marile puteri, Finlanda, care dorea s... r...min... În afara disputelor politice mondiale, nu a considerat din p...cate ca posibil... participarea ei la Conferința (statelor favorabile planului)”. Satisf...cut... de aceast... poziție, URSS a ratificat peste dou... luni tratatul de pace, și-a retras Comisia de aplicare a armistițiului și a semnat În aprilie 1948 un pact de
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]