931 matches
-
3 ouă ca pentru omletă, adăugăm 250 g smântână și trei sferturi din cașul dat pe răzătoarea mare, sare și piper tot după gust. Mestecăm totul bine (cașul cu smântâna) și turnăm peste conopidă. Pe deasupra punem în ploaie restul de caș și bucățele de unt. Dăm la cuptor 15-20 minute la foc potrivit până totul devine auriu pe deasupra. Este un fel II de mâncare delicios. Rețeta nr. 91 Aripioare de pui cu lămâie și rozmarin Ingrediente: 20 bucăți aripioare de
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
ca să iasă un aluat potrivit. Mod de preparare: Cu ingredientele de mai sus se face un aluat potrivit de tare. Drojdia se dizolvă în borș. Acest aluat se lasă să crească circa 1 oră, după care se fac plăcințele cu caș, cu brânză sărată în care punem 1- 2 ouă sau cu brânză de vaci îndulcită dacă le facem de post le umplem cu gem sau facem cornulețe cu rahat și le coacem la foc potrivit, apoi le pudrăm bine cu
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
dintre angajații din Italia spre deosebire de 70% dintre angajații din România declară că șeful/șefa lor îi ajută să-și îmbunătățească munca. Femeile în management și parteneriatele de valoare Succesele femeilor sunt puse pe seama unui parteneriat bun. În opinia angajaților italieni cași acelor români bărbații fac carieră mult mai ușordecât femeile și în majoritatea cazurilor independent. Femeile manager și riscul Iată câteva opinii foarte asemănătoare în rândul respondenților din ambele țări. Pentru femeile manager, succesul în afaceri implică acceptarea riscului, acesta nefiind
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fugar. A venit Vasile în grajd la mine. “Dacă te descoperă, eu îmi tai gâtu’”. “Nu, Vasile, nu face prostii. Te obligi să mă prinzi dacă n-ai altă scăpare. Mă duc la munte, Vasile”. Mi-a adus mămăligă și caș. M-am ascuns sub fân, în grajdul unui vecin de-al lui, certat cu ăsta. De sub fân, vedeam tot. ...Și au cântat cocoșii. Au început să latre câinii. Pâr, pâr, pâr! Se auzea zăpada. Aveau bocancii înfășurați în cârpe, dar
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să vă fi marcat calea dreaptă de mai târziu? Sfânta Tradiție a Bisericii se corelează perfect cu obiceiurile tărâmului autentic de a-și consolida o tradiție proprie universului sătesc. În satul meu era obiceiul că, dacă un țăran venea cu cașul de la stână și intra în sat în vremea liturghiei, el dejuga boii în timpul epiclezei care era marcată de “o anumită tragere a clopotelor”. - Ați lucrat la Spitalul de Urgență din București lângă bolnavii care au încercat să-și ia zilele
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Nu-s astea...”, spune colonelul. „Ei, cum nu-s aiestea?!” „Dar poliția de-aici nu-i poate prinde pe hoții de animale?”, îl întreb pe Ștefănică Burghelea. Îmi arată ultimii trei dinți: „Da și, milițianu nu mânâncî șî el un caș?!” Mănâncă, de ce să nu mănânce. Ion Irimia mă duce cu mașina lui și la poliția comunală. „Noi, domnu ziarist, o ducem greu de tot aici. Comuna asta are 25 de kilometri lungime. Cum să merg cu bicicleta dintr-o parte
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fetița munților) (d) "Deschide pliscul. Prada cade. / Și vulpea, înghițind-o, îl dăscălește: / Bade, lingușitorii nu știai se pare / trăiesc pe seama cui le dă crezare... / Dar lecția aceasta, pe care o-nvățași, / e mai de preț ca boțul tău de caș!..." (Jean de La Fontaine, Corbul și vulpea) (e) " Apoi, cum se dă jos din pod cu lada, nu se mai duce să-și ieie ziua bună și binecuvântare de la Sfânta Duminică, ci pornește ca de la o casă pustie și se duce
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Nu-l nimerea deloc. Azvârlea cu pietre. Zadarnic. Doar una, în cădere, fărâmase pipa piticului. Și asta îl întărâta și mai mult pe băiat." (Mircea Sântimbreanu, Mărul) (e) "Jupânul corb, pe-o creangă cocoțat, / ținea în clonț un boț de caș furat. / Ademenită-ndată de miros, / cumătra-i spuse pe un ton mieros: Să ne trăiți multi ani, Măria Voastră, / că sunteți, zău, ca din cutie scos! / Iar de-ați avea și glasul mlădios / pe cât v-arată penele frumos, / ați fi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
foie, v. fr. feie, prov. fetges, sp. higado, port. figado, rom. ficat "idem [2]") < [jecur] ficatum (jecur "ficat", ficatum "de smochine; îngrășat, împănat sau preparat cu smochine", der. de la ficus "smochină")119; formaticum ~ *format'cum (cu sincopă, v. VELI) "brânză, caș" (> it. formaggio, prov. formatge ~ fromatge [~ mod. fourmo], fr. fromage, înv. formage, sp. formaje, sd. formatge ~ furmaggiu "idem") < formaticus [caseus] (CNRTL) sau, mai degrabă, formaticum [caseum] "idem" (literal: "brânză pusă în formă"; caseus s.m. ~ caseum s.n. "brânză, caș", formaticus,-a,-um
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
v. VELI) "brânză, caș" (> it. formaggio, prov. formatge ~ fromatge [~ mod. fourmo], fr. fromage, înv. formage, sp. formaje, sd. formatge ~ furmaggiu "idem") < formaticus [caseus] (CNRTL) sau, mai degrabă, formaticum [caseum] "idem" (literal: "brânză pusă în formă"; caseus s.m. ~ caseum s.n. "brânză, caș", formaticus,-a,-um "format, modelat, pus în formă"); hibernum ~ hiberna "iarnă" (> it. (in)verno, ret. imvern, prov. iverns, fr. hiver, cat. hivern, v. sp. yvierno, sp. invierno, port. inverno, rom. iarnă, sd. ierru ~ inverru ~ varru ~ hinvern ~ invernu "idem") < hibernum [tempus
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Editura Enciclopedică 1995; ,, Fragmente de viață și istorie trăită”, Editura Litera, 2011. Poveste lungă cu acest politician adevărat. A venit în controlul Prutului (revărsat în 1970) și flămânzit zdravăn, d-na prof. Iulia Marin l-a hrănit cu mămăliguță, ochiuri, caș frecat și ceapă, de nu se mai sătura. Eram directorul școlii de la Măcărești, comuna Prisăcani și m-a vizitat ca prim-secretar județean Iași, fiind în control pentru inundațiile foarte mari de pe Valea Prutului. Imediat după Revoluție ne-am reîntâlnit
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
la dinte,/ Dintelaș,/Păpușică/,Frumușică,/Gheorghieș,/Clanț,/Ieși afară/Iepuraș", * "Un,/Donă,/Trena,/Pana,/Gârli,/Mârli,/Roto,/Goto,/Tava,/Cioc" (Pamfile, 1909, p. 28); * serii paronimice: car sar var jar țar par zar rar dar bar far har /cad cat caș caz /sac sat sap /vad vas vag val van /jad /țap /pas pat pal pac paf pag pap /zac zaț /rac rad rag ram ras /dac dat /bac bag bal ban bas bat /fac fag fad fan /hac hat haz
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și restul de maioneză. Cu ajutorul unui cornet umplem ouăle, apoi le decorăm cu măsline, verdeață și gogoșar roșu. SALATĂ DIN OUĂ CU ȘUNCĂ 4 ouă fierte tari, 100 g șuncă, 100 g bacon, o legătură de ceapă verde, 100 g caș dulce, sare, piper, oțet după gust, 2 linguri de ulei de măsline. Se toacă cubulețe și se amestecă cu condimente. Se decorează cu mărar. SANDVISURI CU OUA DE PREPELITA 16 ouă de prepeliță, 8 felii de pâine prăjită, o lingură
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
piper, trei linguri de ulei - le prăjim în tigaie de teflon. Umplutura - o ceapă tocată mărunt o călim în 50 gr. de unt, adăugăm 300 gr. de ciuperci tocate fin. Dăm cratița deoparte și adăugăm patru ouă, 200 gr. de caș tăiat cubulețe, 400 gr. de smântână, verdeață tocată. Amestecăm adăugând piper, delicat, sare, după gust. Umplem clătitele și le facem pachețele pe care le punem într-un vas tapetat cu unt. Punem un rând, apoi ungem cu umplutură, din nou
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
toacă cartofii rondele, apoi ardeii, ceapa, șunca, după care se amestecă cu oțet, ulei, piper și delicat. La final, se așează pe farfurii și se decorează cu cașcaval ras, cu ouă tăiate și cu măsline. SALATĂ CU BRÂNZĂ 250 g caș dulce, 200 g șuncă tocată, 2 castraveți murați, 2 legături de ceapă verde, o legătură de ridichi, 2 căței de usturoi, o roșie, sare, piper, zahăr, două linguri de maioneză, o lingură de muștar, 200 g smântână și oțet după
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de jintuit de la stână sau zăr de la brânză se pune la fiert cu puțină sare, când clocotește se adaugă 1 kg. de făină, amestecăm bine să nu se formeze cocoloși. Radem pe răzătoare sau tăiem cu cuțitul 500 gr. de caș pe care-l punem în ceaun peste mămăligă, punem și 800 gr. de smântână și 200 gr. de unt, fierbem totul timp de zece minute, apoi se servește cu lapte acru sau iaurt. CARTOFI GRATINATI 1 kg. de cartofi, două
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
usturoi tocați și, ca decor, pătrunjel verde tocat fin. LANGOȘI Aluatul - 1,5 kg. de făină, trei gălbenușuri, lapte cât primește aluatul, albușurile bătute spumă, drojdie cât o nucă, dizolvată în 100 ml de apă caldă. Umplutura - 1 kg. de caș dulce și urdă, două legături de mărar, o ceapă tocată mărunt, călită în două linguri de unt, două ouă, sare și piper. Luăm câte o porție de aluat, întindem pe masă, punem umplutura, lipim bine, apoi le prăjim în ulei
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de măsline, sare, piper, după gust, 300 gr. de piept de pui, 50 gr. de unt, 200 gr. de ciuperci, 150 gr. de bacon, 200 gr. de sos de roșii, trei linguri de smântână dulce, 200 gr. de brânză Mozarrela ( caș dulce scurs ) rasă pe răzătoare, verdeață pentru decor. Baconul, pieptul și ciupercile se taie julien și se călesc puțin în ulei de măsline, adăugăm pentru gust 30 ml de coniac. După câteva clocote turnăm sosul de roșii, smântâna, sarea, piperul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Când sunt gata, se servește o porție de mămăligă, o porție de pește cu două lingurițe de usturoi cu smântână pe deasupra. PĂSTRĂV UMPLUT Șase păstrăvi, două cepe, o cutie de ciuperci, 200 gr. de șuncă tăiată cubulețe, 200 gr. de caș tăiat cubulețe, sare, piper, delicat după gust, 100 gr. de cașcaval ras, 200 gr. de smântână, 200 gr. de unt, două legături de mărar, o legătură de pătrunjel, cinci ouă bătute bine. Curățăm peștii pe șira spinării ca să rămână întregi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
stropim cu oțet și puțină sare și lăsăm la macerat timp de jumătate de oră. Umplutura se face călind ceapa în unt, apoi adăugăm șunca, ciupercile, călim timp de cinci minute și dăm deoparte, iar după ce s-a răcorit, adăugăm cașul tăiat, cașcavalul ras, pătrunjelul tocat și o legătură de mărar. Adăugăm gălbenușurile frecate cu puțină sare și piper, albușurile bătute spumă. Amestecăm totul bine, apoi umplem păstrăvii și-i așezăm în tavă tapetată cu unt și puțină făină. Dăm tava
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de carne, vinul, oțetul și o linguriță de zahăr. Dăm vasul la cuptorul încins timp de o oră. Se servește cu garnitură de cartofi prăjiți și sos de usturoi. TOCHITURĂ CÂMPULUNGEANĂ O farfurie de tochitură, opt ouă, 200 gr. de caș sărat sau 200 gr. de brânză frământată. Mămăliga se face dintr-un litru și jumătate de apă care se fierbe cu sare, se adaugă 500 gr. de făină grișată, se amestecă cu telul și se fierbe până se dezlipește de pe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
TOCHITURĂ LA CUPTOR Doi cartofi fierți, o mămăligă fiartă caldă, 400 gr. de brânză frământată, 300 gr. de carne de oaie friptă, 300 gr. de ciuperci pălării fripte, 300 gr. de costiță friptă, cinci ouă, 300 gr. de felii de caș dulce, o ceapă tocată fin, frunze de pătrunjel și țelină tocate fin, sare, piper, 150 gr. de unt. Ungem cratița cu unt, punem un strat de mămăligă de jur împrejurul cratiței și puțin pe fundul cratiței. Batem, ouăle spumă și adăugăm în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Batem, ouăle spumă și adăugăm în ou carnea tăiată mărunt, verdeața, ceapa, brânza frământată și costița tocată, apoi amestecăm. Punem compoziția în mijlocul cratiței cu mămăligă. Deasupra așezăm felii de cartofi și pălării de ciuperci, iar peste ciuperci punem felii de caș dulce. Turnăm restul de mămăligă pe care-l ungem cu restul de unt, apoi dăm la cuptorul încins timp de 45 de minute. Se servește cu lapte acru sau iaurt. VARZĂ MURATĂ CU AFUMĂTURĂ O varză tocată, clătită la jet
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ca de magnet de clădirea morii. Peisajul era parcă ieșit dintr-un tablou. Mi-am amintit atunci de turtele de mălai, pe care le primeam de la morar, care erau calde și apetisante mai ales cu brânză de oaie sau cu caș de vacă. Când lucrările de sezon mă găseau în preajma morii, de multe ori cumpăram și aduceam brânză morarului ca semn de mulțumire pentru acele turte cărora li se spuneau în partea locului „lipie de mălai”. Desigur că se făceau și
Un nou început. In: Caravana naivilor by Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1101]
-
pe cont propriu), îmi cumpărasem doar niște biscuiți " Mă duc eu, d-le profesor". Mi-a dat o sumă de bani și ... sub privirile invidioase ale colegilor și admirative ale fetelor ... cu rucsacul în spate ca să am în ce aduce cașul ... am plecat țanțoș spre stâna cu pricina, la vreo 500 metri distanță. Neștiind ce înseamnă o stână de munte ... (era primul meu contact cu muntele) m-am apropiat fără complexe. La vreo 80-100 metri de stână ... ce să vezi? ... o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]