1,583 matches
-
Hanus pentru a-l împiedica să mai realizeze vreo capodoperă asemănătoare în vreun alt oraș din Europa. Ceasul se animă în fiecare zi până la ora 21: cei 12 apostoli defilează deasupra cadranului superior ce servește la citirea orei (este un cadran având 24 de ore) și afișează de asemeni poziția Soarelui și a Lunii în timp ce cadranul inferior afișează numele sfântului sărbătorit în ziua respectivă iar în același timp și semnele astrologice. În acel moment Praga depindea de Universitatea din Louvain și
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
din Europa. Ceasul se animă în fiecare zi până la ora 21: cei 12 apostoli defilează deasupra cadranului superior ce servește la citirea orei (este un cadran având 24 de ore) și afișează de asemeni poziția Soarelui și a Lunii în timp ce cadranul inferior afișează numele sfântului sărbătorit în ziua respectivă iar în același timp și semnele astrologice. În acel moment Praga depindea de Universitatea din Louvain și acest fapt explică existența unui orologiu asemănător dar fără figurile automate în catedrala din Saint-Omer
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
Praga în 1945, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. A fost din nou reparat în anii 1994 și 2006. este decorat în partea sa superioară de patru figuri alegorice reprezentând, în ordine și de la stânga la dreapta, următoarele: Cadranul astronomic se prezintă sub forma unui astrolab. Fondul său reprezintă Pământul și cerul, ca și umbra Soarelui. Pe acest fond sunt reprezentate patru elemente principale: cercul zodiacal, un cerc rotitor extern, un model redus al Soarelui (aliniat alături de o mână
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
de cer vizibilă deasupra orizontului. Partea inferioară în negru reprezintă partea de cer aflată sub nivelul orizontului în vreme ce părțile de culoare portocalie situate la dreapta și la stânga reprezintă zonele intermediare. Astfel în timpul zilei, Soarele se situează în partea albastră a cadranului, iar în timpul nopții în jumătatea neagră a acestuia. În zori îl regăsim în partea portocalie din stânga cadranului, iar la crepuscul în zona portocalie situată în partea dreaptă. Inscripțiile latine prezente în fundal precizează aceste momente: în partea stângă sunt menționate
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
în vreme ce părțile de culoare portocalie situate la dreapta și la stânga reprezintă zonele intermediare. Astfel în timpul zilei, Soarele se situează în partea albastră a cadranului, iar în timpul nopții în jumătatea neagră a acestuia. În zori îl regăsim în partea portocalie din stânga cadranului, iar la crepuscul în zona portocalie situată în partea dreaptă. Inscripțiile latine prezente în fundal precizează aceste momente: în partea stângă sunt menționate cuvintele "aurora" și "ortus" ("zori" și "răsărit") iar în dreapta avem "occasus" și "crepusculum" ("apus" și "crepuscul"). Între
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
Tropicul Cancerului. În momentul solstițiului de iarnă, Soarele la zenit se află deasupra Tropicului Capricornului, la cele două echinoxuri se găsește deasupra Ecuatorului, iar în momentul solstițiului de vară se află deasupra Tropicului Cancerului. Regăsim ilustrată astfel definiția tropicelor. În mijlocul cadranului principal al orologiului putem observa un cerc mai mic ce se rotește în interiorul celui mare. Pe acest cerc sunt reprezentate semnele zodiacale ce indică poziția Soarelui în interiorul eclipticii. Trebuie să notăm faptul că datorită fenomenului de precesie a echinoxurilor, semnele
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
de-a lungul anului. Soarele aurit se deplasează de-a lungul cercului zodiacal, ilustrând astfel semnul (astrologic) al zodiacului în care ne găsim în luna curentă. Sosrele rămâne aliniat în permanență cu o mână aurită care permite citirea orelor de pe cadranul exterior. Mișcarea Lunii este asemănătoare celei a Soarelui, deși este mai rapidă. Sfera ce reprezintă Luna este argintată doar pe una dintre jumătăți și în timpul mișcării sale de rotație indică de asemeni și faza lunară. În concluzie, pe cadranele orologiului
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
de pe cadranul exterior. Mișcarea Lunii este asemănătoare celei a Soarelui, deși este mai rapidă. Sfera ce reprezintă Luna este argintată doar pe una dintre jumătăți și în timpul mișcării sale de rotație indică de asemeni și faza lunară. În concluzie, pe cadranele orologiului se pot citi următoarele informații:
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
electrotehnice, se adună și se scad — cu ajutorul riglei de calcul — numerele complexe sub forma lor algebrică). În 1942 a fost lansată varianta "Chronomat" a cronometrului "Breitling Navitimer", care a fost primul cronograf cu o riglă de calcul circulară, montată în jurul cadranului.
Riglă de calcul () [Corola-website/Science/326712_a_328041]
-
sistem GPS, „Jones Live Map”, a fost inventat de J.W. Jones, în 1909. Dispozitivul a fost primul sistem de ghidaj pentru automobiliști ce consta din mai multe discuri imprimate cu hărți care îi arăta șoferului direcția prin manevrarea unor cadrane speciale. Discurile acopereau 100 de mile de drumuri cunoscute, cartografiate de "The Touring Club of America". La fiecare 100 de mile, discul trebuia schimbat. Până în 1919, sistemul inventat de Jones, acoperea peste 500 de rute din S.U.A., de la New York la
Sistem de poziționare globală () [Corola-website/Science/303268_a_304597]
-
la extremitatea cercului de corelații dar în poziție ortogonală pe primul component (unghi de 900). Vectori de semn negativ pe primul component principal au numai variabilele SP (-0,1620) și 21a (-0,0256), variabile pe care le vom regăsi în cadranele III și IV ale cercului de corelație (figura 2.73). Într-un alt mod se pune problema pentru componentul principal 2 (axa 2). Se constată că vectorii pozitivi, care alungesc norul de indivizi pe direcția lor sunt dați de variabilele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
SI (0,2249), U (0,2262), DS2 (0,2009), O (0,1966), DS1 (0,1686), N1 (0,1516), DS (0,1508, N2 (0,0875), NL (0,0662) și ALT (0,108), variabile care sunt situate pe axa 2 sau în cadranul I al cercului de corelație. Vectorii negativi ai axei 2 sunt determinați de variabilele C(-0,2865), 31a (-0,2550), B (-0,2410), A (-0,2050), AP (-0,2012), 21a (-0,2004), ENI (-0,1746), F (-0,2012), 41a (-0
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
AP (-0,2012), 21a (-0,2004), ENI (-0,1746), F (-0,2012), 41a (-0,1522), ABE (-0,0973) ENM (-0,0428), AN (-0,0547), N3 (-0,0488), ENS (-0,0428) și N4 (-0,0203). Aceste variabile vor fi situate în cadranele II și III ale cercului de corelație. În același mod s-au calculat și vectorii pentru restul de 28 de componenți principali și în funcție de valorile și semnul vectorilor se va gasi și poziția lor în sfera, respectiv cercul de corelație
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
că sunt variabile care permit, în primul rând, stabilirea mărimii frunzei și mai puțin a formei ei. Cea mai mică valoare a corelației pentru definirea factorului 1 l-a avut variabila SI (0,0140) cu poziție ortogonală pe axa 1 (cadranul IV) și variabila 21a (-0,0955), cu poziție, de asemenea, ortogonală, dar în sens negativ (cadranul III). Pentru factorul 2 (axa 2, componentul principal 2) cele mai mari corelații le-au avut variabilele SS (0,8181), SP (0,7143), ON3
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ei. Cea mai mică valoare a corelației pentru definirea factorului 1 l-a avut variabila SI (0,0140) cu poziție ortogonală pe axa 1 (cadranul IV) și variabila 21a (-0,0955), cu poziție, de asemenea, ortogonală, dar în sens negativ (cadranul III). Pentru factorul 2 (axa 2, componentul principal 2) cele mai mari corelații le-au avut variabilele SS (0,8181), SP (0,7143), ON3 (0,7308), UN2 (0,6581), SI (0,6218), variabile care arată deschiderea și adâncimea sinusurilor laterale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
negativă de - 5,1940, soi cu frunza reniformă și de mărime medie. Cea mai scăzută contribuție la definirea factorului 1, a avut-o soiul Grasă de Cotnari (0,6374) el fiind situat aproape de originea axelor dar îndepărtat de axa 1 (cadranul I). Factorul 2 a fost definit cu preponderență de soiul Fetească regală (4,8553) și Grasă de Cotnari (3,0362) în sens pozitiv, iar în sens negativ de soiurile Berbecel (-4,5634) și Coarnă albă (-4,4306). Poziția lor este
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
tronconică la Berbecel, orbicular reniformă la soiul Fetească regală și orbicular cuneiformă la Grasă de Cotnari. Cea mai mică contribuție la definirea factorului 2 a avut-o soiul Tămâioasă românească (-0,4545) el fiind situat în apropierea originii axelor în cadranul III. 2.7.2. ANALIZA CLUSTER (AC) 2.7.2.1. Bazele teoretice Metoda a fost propusă pentru statistică de către Sokal și Sneath (1963), dar aplicarea ei a fost făcută de către Lance și Williams (1967). Denumirea “cluster” vine de la verbul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de pe jetoane evidențiind caracteristicile fructelor; Să precizeze necesitatea consumării fructelor și modul de întrebuințare Să alcătuiască propoziții; Să reprezinte grafic o propoziție. Să răspundă corect la întrebări. 99 Strategii didactice: Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, lucrul individual, metoda cadranelor, turul galeriei. Mijloace de învătământ: jetoane cu imagini reprezentând fructe, ecusoane pentru copii, trusa Mozaic, acuarele, puzzle, rame pentru tablouri confecționate din cartoane, hârtie creponata. Formă de organizare: frontal, pe grupuri Sarcina didactica: enunțarea propoziției în funcție de cerințele formulate de educatoare
Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
termină. După fiecare sarcina rezolvată copiii vor fi aplaudați. În încheierea jocului se vor număra frunzulițele se vor compară rezultatele iar echipa care pierde primește pedeapsă (intonarea unui cântecel de toamnă) Complicarea jocului: se vor completa la flanelograf cele 4 cadrane cu imagini despre fructele de toamnă. I - mediul de viață (livezi, vie, pădure) ÎI - caracteristici (culoare, aspect, miros, gust) III - între buințare (stare naturală, conserve) IV - importantă (sunt hrănitoare, conțin vitamine) Pentru că știți foarte multe despre fructe acum priviți în spatele
Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
de toamnă și vor finaliza tablouri cu fructe de toamnă Știință: Exerciții de numărare în limitele 1-5 (jetoane cu fructe de toamnă), unde copiii vor număra raportând numărul la cantitate. Puzzle: Copiii vor reîntregi fructe/imagini de toamnă. Conversația Metodă cadranelor Conversația Turul galeriei Se aplaudă răspunsurile corecte. Aprecieri verbale Recompense 6. 7. Asigurarea retenției și a transferului Încheierea activității După ce vor lucra la sectoare, vor merge și vor aprecia lucrările colegilor. Voi sintetiză ceea ce au învățat punându-le 2-3 întrebări
Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
femeia sexy profită la maximum de această situație delicată. Nicolas se află mereu pe urmele Laurei, încercând să-i descopere adevărata identitate. Când, în cele din urmă, Nicolas pricepe jocul duplicitar al Laurei, este deja prea târziu. presa la zi CADRAN POLITIC. Revista de analiză și informare politică este o publicație ilustrată de 80 de pagini, ce apare cu o periodicitate lunară la București, fiind editată de Centrul Român pentru Educație și Dezvoltare Durabilă. Noua revistă își propune să ofere puncte
Agenda2003-10-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280778_a_282107]
-
din rețele sociale în timp real. HTC BlinkFeed oferă conținutul online de interes pentru fiecare utilizator și îl face mai accesibil și ușor de parcurs, fiind livrat din cadrul unei rețele de peste 1.000 de parteneri media. Interfața este împărțită în cadrane adaptabile pentru afișarea actualizărilor din social media alături de subiecte preferate din mass media, informații livrate în timp real pe ecranul de pornire al telefonului. Posibilitatea de navigare continuă prin conținutul de interes simplifică accesarea articolelor, iar utilizatorii sunt astfel mereu
HTC One mini 2, noul telefon al HTC by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/30879_a_32204]
-
de la Cartea Românească, din 1984, e un caiet-program, un bloc-notes cu schițe despre adâncirea, aprofundarea spațiului. Prin înțelegerea timpului. La pagina 11, o hotărîre: "Substanța aurie pe care o interceptasem, așa cum prinzi la aparatul de radio o undă nescrisă pe cadran, și de însemnătatea căreia pentru mine mi-am dat seama îndată, am pierdut-o din cauza lipsei de deciziune și lucru perseverent. De două luni și ceva n-am mai căutat, învins de apatie. Lucrul acesta îl voi face din nou
Axele memoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9929_a_11254]
-
roți de biciclete, multiplicate la nesfârșit, cu ritmuri amețitoare. Și ritmul sacadat al mișcărilor tuturor. Aparatul și operatorul de demult par să fi imortalizat istoria călcând pe jăratec, țopăind și grăbindu-se să iasă cât mai repede din scena-cadru. Iureșul cadranelor de ceasuri. Ora revoluției la Sankt Petersburg, Moscova, Berlin, Paris, Londra, "Niu Iork". Ritmul revoluționar al morții prin înfometare. La un funt de pâine, cei care o așteaptă la coadă țopăie și își suflă în mâinile înghețate. Jumătate de funt
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
din lemn de stejar. Ceasul a fost instalat în turn în anul 1908, odată cu orga din sală, și a fost adus din Germania, cumpărat fiind de comunitatea săsească. Acesta funcționează cu două contragreutăți, are patru axe care corespund celor patru cadrane de pe fiecare parte a turnului și se trage o dată la opt zile. Mecanismul, aflat la o înălțime de 40 de metri, care acționează ceasul este unul simplu cu bătaie la fiecare oră fixă. Bătaia se realizează cu ajutorul unui clopot. De
Biserica evanghelică fortificată din Rotbav () [Corola-website/Science/333072_a_334401]