1,623 matches
-
252-253, 256, 259-261, 266, 279, 282, 284, 287, 293, 299, 301-302, 304, 307, 310-311, 314, 321, 324-325, 330-331, 337, 339-340, 342-343, 348, 357, 372 Budapesta 228, 307 Budești 159, 161, 163-164 Buitur 36, 151 Buzău 52, 71, 338, 356 C Calafat 159, 338 Călărași 21 Călimănești 324 Cămara 164 Câmpina 43, 257 Câmpulung 305, 332 Câmpulung la Tisa 160 Câmpulung Moldovenesc 241 Canal 31, 57, 62-63, 65, 6770, 74, 79, 110, 133-135, 163, 168, 174-177, 186, 216-219, 225, 239, 311, 323
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la Șiștov. În timpul operațiilor de forțare a Dunării armata rusă a întâmpinat o slabă rezistență din partea inamicului, pierzând în total 820 de oameni, dintre care cca 300 de morți. 107. Armata română a asigurat operația de acoperire a Dunării de la Calafat până la gura Oltului, râul Olt despărțind zonele de concentrare ale armatei noastre la vest și, respectiv, ale armatei ruse la est. Înainte și în timpul forțării trecerii Dunării armata română a executat puternice bombardamente de artilerie asupra obiectivelor militare turcești de pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1877, pp. 2487-2488). 34. Violarea de către turci a teritoriului României a fost însă reală, în perioada premergătoare proclamării independenței noastre naționale; la 21 aprilie/3 mai 1877 au fost bombardate orașele Brăila și Reni, iar la 26 aprilie/8 mai, Calafatul, Bechetul, Oltenița și Călărași etc.; în toată această perioadă bande de cerchezi și bașbuzuci au trecut Dunărea făptuind prădăciuni și omoruri. Guvernul depune în Parlament următoarea Convențiune încheiată între guvernul rus și guvernul român spre a reglementa trecerea armatelor rusești
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ziarele anunță că turcii trecând cu vasele pe Dunăre, trag asupra soldaților români; în urma acestor provocațiuni, guvernul dă ordin soldaților de pe linia Dunării ca să răspundă cu gloanțe. La 26 aprilie, ziarele anunță cu litere groase că turcii bombardează din Vidin Calafatul. Ghiulele cad în Dunăre. Tunurile românești au început a răspunde.43 Edițiile ziarelor sunt smulse de trecători, stradele sunt pline de public, emoția este fără putință de a fi descrisă. La 26 aprilie cele dintâi trupe rusești ajung în gara
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu 63 voturi contra 31 și 3 abțineri („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 18 aprilie 1877“, MOF., nr. 103, 7/19 mai 1877, pp. 3053- 3054). 43. La 26 aprilie/8 mai 1877 artileria turcă a bombardat localitățile dunărene Calafat, Bechet, Oltenița și Călărași. În aceeași zi, din Calafat, cel mai important punct strategic al apărării românești de la Dunăre, s-a deschis focul - ca răspuns - asupra bateriilor turcești și a cetății Vidin. 44. Prima divizie de cazaci a ajuns la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 18 aprilie 1877“, MOF., nr. 103, 7/19 mai 1877, pp. 3053- 3054). 43. La 26 aprilie/8 mai 1877 artileria turcă a bombardat localitățile dunărene Calafat, Bechet, Oltenița și Călărași. În aceeași zi, din Calafat, cel mai important punct strategic al apărării românești de la Dunăre, s-a deschis focul - ca răspuns - asupra bateriilor turcești și a cetății Vidin. 44. Prima divizie de cazaci a ajuns la 24 aprilie/6 mai 1874 la Plumbuita, lângă București
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și atitudinea puterilor europene în legătură cu această chestiune vitală pentru viitorul statului român și care putea fi pusă în primejdie prin acțiuni pripite) ci și A. Candiano-Popescu („... În fața insultelor ce ni s-au aruncat în scris prin circulările Porții, în fața bombardării Calafatului, în fața jefuirii Bechetului, în fața bombardării Olteniței m-aș crede trădător către țara mea când, cu armele în mână, nu aș apăra drepturile și independența acestei țări“ - „Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 aprilie 1877“, MOF., nr. 109, 14/26
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
milioane obținute în acest fel, peste 15 mi lioane au fost utilizate pentru „trebuințele armatei“, iar nouă milioane pentru construcția căii ferate Mărășești-Buzău. Când s-a înființat Banca Națională a României, în 1880, românia în război Domnitorul s-a dus în inspecție la Calafat și a intrat într-o baterie; în acel moment turcii au început să tragă. O ghiulea a căzut aproape de Domnitor. Acesta, nepăsător, a spus zâmbind: — Asta-i muzica care-mi place mie.70 Pentru a răsplăti acest gest de vitejie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
retrase, fiind înlocuite cu bilete de bancă, devenite azi de uz curent (Gh.M. Dobrovici, Istoricul datoriei publice a României, București, 1915, pp. 158-160). 70. Scena s-a petrecut duminică 15/27 mai 1877, când principele Carol, inspectând bateriile românești de la Calafat, a dat ordin ca acestea să tragă asupra pozițiilor ocupate de trupele turcești peste Dunăre, la Vidin. Bateriile otomane au răspuns, trei obuze explodând în apropierea prințului care „le salută liniștit prin ridicarea chipiului“ (Memoriile, vol. IX, p. 88). Momentul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în Dobrogea, pe care o ocupă trecând pe la Galați și pe la Brăila. Aceasta este numai o diversiune, fiindcă acțiunea principală se va desfășura cu mult mai la sud. Comandantul era generalul Zimmerman.89 Luptele de artilerie urmează între Vidin și Calafat, cât și între Bechet și Rahova. Aceste lupte între români și turci sunt întreținute din partea noas tră spre a deprinde pe soldați ca și pe ofițeri cu zgomotul și acțiunea războinică.90 Trupele noastre, cele mai multe tinere, fără experiența războiului, iar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dimitrie Lemnea). Colonelul Anghelescu și șeful său de stat-major, locotenent colonelul Serghie Voinescu își asumaseră întreaga răspundere a atacului, atac aprobat totuși, în prealabil, de principele Carol. Colonelul Anghelescu a fost numit apoi comandant al artileriei Corpului de observație de la Calafat, iar mai târziu comandant al Diviziei de rezervă. 150. În timpul atacului asupra redutei Grivița, de la 30 august/11 septembrie 1877 s-a constatat că harta topografică a statului major, întocmită cu superficialitate de ofițerii Iacob Lahovary și C. Brătianu, de la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Transilvania au un mare patrimoniu de arhitectură orășenească autentică, care reunește vechile construcții și case păstrate de veacuri cu noi cartiere, clădite între cele două războaie sau după 1955-1960. Și aceste orașe transilvănene trebuie salvate, la fel ca București, Brăila, Calafat, Câmpulung Moldovenesc, Curtea de Argeș și alte centre mai mici din Vechiul Regat. Perspectivele sunt sumbre și în privința satelor. S-a hotărât la cel mai înalt nivel ca reconstrucția satelor românești să fie terminată în următorii 15 ani. Prima fază, până în 1990
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
poet și istoric literar. Este fiul Elenei (n. Pârvu) și al lui Nicolae Grigorie, muncitor ceferist. Studiile universitare de filologie le-a început la Timișoara și le-a încheiat la București în 1966. A fost profesor la Ciupercenii Vechi și Calafat, iar din 1974 este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Craiova. Și-a susținut doctoratul în 1983, la Universitatea din București. A predat la Institutul de Filologie Romanică al Universității „Adam Mickiewicz” din Poznan´, Polonia (1996-1997). În 1997
GRIGORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287360_a_288689]
-
Înstrăinarea” limbii române, Craiova, 1997; Calea de întoarcere, București, 1998; Eseuri subsidiare la „Adio, Europa!” de Ion D. Sârbu, București, 1999; Catedrala de sub stern, Craiova, 2002. Repere bibliografice: Ovidiu Ghidirmic, Corespondență „Ramuri”, R, 1968, 9; Ovidiu Ghidirmic, Cenaclul literar din Calafat, R, 1969, 5; Laurențiu Ulici, Prima verba, RL, 1981, 40; Voicu Bugariu, Două cărți de la Scrisul Românesc, LCF, 1982, 10; Dan Lupescu, Limpezind zarea unei fântâni, R, 1982, 3; Firan, Profiluri, 390; Ion Bogdan Lefter, Vitrina, RL, 1987, 10; Horia
GRIGORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287360_a_288689]
-
, Gabriel (22.III.1954, Calafat), poet și prozator. Este fiul Angelei (n. Pompiliu) și al lui Ion Chifu, avocat. Face studiile elementare la Calafat (1961-1968) și Băilești (1968-1969), apoi învață la Liceul „N. Bălcescu” din Craiova (1969-1973). După absolvirea Facultății de Electronică a Universității din
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
, Gabriel (22.III.1954, Calafat), poet și prozator. Este fiul Angelei (n. Pompiliu) și al lui Ion Chifu, avocat. Face studiile elementare la Calafat (1961-1968) și Băilești (1968-1969), apoi învață la Liceul „N. Bălcescu” din Craiova (1969-1973). După absolvirea Facultății de Electronică a Universității din Craiova (1979), se angajează ca inginer la București (1979-1981) și la Petroșani (1981-1982). Este adus de Marin Sorescu în
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
literar. Este fiul Ioanei (n. Melușel) și al lui Ion Ghidirmic, funcționar. Urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova, absolvit în 1960, și cursurile Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, încheiate în 1965. Activează ca profesor la Calafat (1965-1966), referent literar la Teatrul Național din Craiova (1966-1967), redactor la revista „Ramuri” (1967-1974) și la Editura Scrisul Românesc (1974-1975), bibliograf la Biblioteca Județeană Dolj (1975- 1980), cercetător științific la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova (din 1980), cadru didactic
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
Agardsvagen 65. 123. Gartner Maria, născută la 13 mai 1940 în localitatea Nemșa, județul Sibiu, România, fiica lui Henning Ștefan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Grebenstein, Hofgeismarstr. 32. 124. Litră Gheorghe, născut la 26 decembrie 1939 în localitatea Calafat, județul Dolj, România, fiul lui Litră Ștefan și Lucreția, cu domiciliul actual în Suedia, Hallsberg, Nytorgsgatan 36. 125. Gartner Katharina, născută la 4 ianuarie 1959 în Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Dengel Simon și Katharina, cu domiciliul actual în
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
Articolul 1 Se alocă suma de 435 milioane lei, reprezentând contribuția României la finanțarea obiectivului de investigații "Modernizarea Punctului de control pentru trecerea frontierei Calafat", județul Dolj, în completarea fondurilor PHARE, prevăzute în Memorandumul de înțelegere dintre Guvernul României și Comisia Uniunii Europene privind Programul regional PHARE MULTIȚĂRI de transport pe anul 1992. Suma prevăzută la alineatul 1 se va finanța de către Direcția generală a
HOTĂRÂRE nr. 86 din 9 februarie 1995 privind alocarea unor fonduri pentru modernizarea Punctului de control pentru trecerea frontierei Calafat, judeţul Dolj, reprezentând contribuţia României la Programul regional PHARE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112229_a_113558]
-
Constanța 56. Medgidia 57. Hârșova 58. Băneasa 59. Mangalia Covasna 60. Sfântu Gheorghe 61. Târgu Secuiesc 62. Întorsura Buzăului Dâmbovița 63. Târgoviște 64. Găești 65. Pucioasa 66. Răcari 67. Moreni Dolj 68. Craiova 69. Băilești 70. Filiași 71. Segarcea 72. Calafat Galați 73. Galați 74. Tecuci 75. Târgu Bujor 76. Berești Giurgiu 77. Giurgiu 78. Bolintin Vale Gorj 79. Târgu Jiu 80. Târgu-Cărbunești 81. Novaci 82. Motru Harghita 83. Miercurea-Ciuc 84. Odorheiu Secuiesc 85. Toplița 86. Gheorgheni Hunedoara 87. Deva 88
HOTĂRÂRE nr. 450 din 29 iulie 1994 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111068_a_112397]
-
Constanța 56. Medgidia 57. Hârșova 58. Băneasa 59. Mangalia Covasna 60. Sfântu Gheorghe 61. Târgu Secuiesc 62. Întorsura Buzăului Dâmbovița 63. Târgoviște 64. Găești 65. Pucioasa 66. Răcari 67. Moreni Dolj 68. Craiova 69. Băilești 70. Filiași 71. Segarcea 72. Calafat Galați 73. Galați 74. Tecuci 75. Târgu Bujor 76. Berești Giurgiu 77. Giurgiu 78. Bolintin Vale Gorj 79. Târgu Jiu 80. Târgu-Cărbunești 81. Novaci 82. Motru Harghita 83. Miercurea-Ciuc 84. Odorheiu Secuiesc 85. Toplița 86. Gheorgheni Hunedoara 87. Deva 88
HOTĂRÂRE nr. 450 din 29 iulie 1994 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111067_a_112396]
-
și Domnul Prim-ministru și-au umblat tot anul trecut cu scula pantofarului pe la coaste: fiindcă se încontrau dacă să ne spună sau nu, nouă, poporenilor, că ni se ridica nivelul de trai ca (virgulă, nu?) cotele apelor Dunării la Calafat, lăsându-ni-se astfel vălul nesimțirii pe stomac. Ai văzut ? se enervă el dintr-odată, iar umblăm cu comunisme, iar nu se vede nimic dinspre Palatul Victoria... Oblu la Strasbourg mă duc și pârăsc, pârăsc tot. Tot! Adică eu huzuresc
Oratoriu pentru trombon by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13124_a_14449]
-
FUDULEA GHEORGHE (n. 1959) Constantă, Str. Făgetului nr. 136, bl. ST3, sc. A, ap. 8 țel. 516400 18806 FULEA AURELIA (n. 1962) Constantă, Str. Pescarilor nr. 22, bl. MZ10, ap. 43 țel. 548335 20628 GEAMBAȘU MAGDALENA (n. 1972) Constantă, str. Calafatului nr. 55 țel. 587605 090079143 22026 GHEORGHIU IOANA Constantă, Aleea Hortensiei, nr. 12, bl. C4, sc. A, ap. 32 țel. 645313 3690 GHERMAN ANA (n. 1939) Constantă, Str. Amurgului nr. 51 țel. 680943 3692 GHIȚĂ EUGENIA MARIA (n. 1960) Constantă
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
153672 11362 ANTONESCU LIGIA (n. 1967) Craiova, Str. Dezrobirii-Rovine bl. I23 ap. 11 țel. 194977 2023 ARVATU GHEORGHE (n. 1919) Craiova, Str. Aleea Târgului nr. 24 țel. 428437 2094 BALACI FLOREA Com. Cetate țel. 211 7263 BALACI GHEORGHE (n. 1942) Calafat, Str. Gheorghe Doja nr. 81 țel. 230620 2095 BALACI ILEANA (n. 1950) Craiova, Piața Unirii bl. L sc. A ap. 16 țel. 419216 16829 BALAURE IELENA (n. 1959) Craiova, str. Caracal bl. 42 sc. 1 ap. 41 țel. 124631 2099
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Articolul 1 Se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național "Infrastructura conexă de pe teritoriul românesc a obiectivului «Pod peste fluviul Dunărea, la Calafat - Vidin»", situat pe teritoriul administrativ al municipiului Calafat, județul Dolj, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 (1) Se aprobă declanșarea procedurilor de expropriere a bunurilor imobile (terenuri și/sau construcții), proprietate privată, situate pe amplasamentul lucrării prevăzute la art.
HOTĂRÂRE nr. 1.664 din 7 octombrie 2004 privind declanşarea procedurilor de expropriere a bunurilor imobile, proprietate privată, situate pe amplasamentul lucrării "Infrastructura conexă de pe teritoriul românesc a obiectivului «Pod peste fluviul Dunărea, la Calafat - Vidin»", municipiul Calafat, judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162061_a_163390]