2,505 matches
-
servește la redarea textului, făcând posibilă transmiterea ideilor cărții către cititor” (***, Tehnoredactarea..., p. 26). Prin urmare, literele vor include semnele grafice propriu-zise ale alfabetului, cifrele, semnele de ortografie și de punctuație, precum și semnele convenționale (cum ar fi: @, $, simbolul telefonului etc.). Calculatoarele au Înlocuit noțiunea de literă cu cea de semn sau caracter. Mulți tehnoredactori calculează acum dimensiunile unui text prin numărul semnelor pe care le conține, pe care orice calculator le numără automat. Vechile tehnici de tipărire ofereau relativ puține posibilități
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de semn sau caracter. Mulți tehnoredactori calculează acum dimensiunile unui text prin numărul semnelor pe care le conține, pe care orice calculator le numără automat. Vechile tehnici de tipărire ofereau relativ puține posibilități de culegere a unui text, comparativ cu calculatoarele de astăzi, care au zeci de programe, cu sute de variante fiecare. Există câteva reguli de bază ce trebuie respectate și În tehnica ultramodernă. În general, cărțile pentru preșcolari sau școlarii din clasele mici trebuie culese cu un corp mai
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de statistică și control a jucătorului libero Progresul și dinamica dezvoltării tehnologiilor informatice, au determinat apariția unor componente (hardware și software) diferite ca formă și conținut, specifice fiecărui joc sportiv în parte, ce oferă informații importante în vederea creșterii performanțelor. Utilizarea calculatoarelor în colectarea, analiza și folosirea informațiilor, prezintă o serie de avantaje datorită capacităților crescute de analiză statistică, de achiziție de date, stocare și simulare. (King H., 1998, p. 20) În acest sens, a fost necesar să conlucrăm cu informaticianul, pentru
PREZENTAREA STRUCTURII ŞI FUNCȚIONĂRII APLICAȚIEI „LIBERO STATISTICS” - SISTEM SPECIFIC DE ANALIZĂ STATISTICĂ ŞI CONTROL A JUCĂTORULUI LIBERO ÎN JOCUL DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mariana Szabo-Alexi, Paul Szabo-Alexi () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_827]
-
categorii de utilizatori la prețuri foarte reduse, respectând totodată criteriile de securitate și confidențialitate pentru unele tipuri de informații. Prelucrarea neuronală<footnote C. Enăchescu, „Rețele neuronale”, PC Report. footnote>, care ocupă poziția de mijloc între forma convențională de lucru a calculatoarelor și cea de funcționare a gândirii umane, are un uriaș potențial de utilizare. Calculatoarele neuronale au extins aria de aplicare a calculatoarelor în domenii ca: recunoașterea caracterelor (propoziții și fraze scrise de mână), recunoașterea vocii umane, identificarea automată a componentelor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
pentru unele tipuri de informații. Prelucrarea neuronală<footnote C. Enăchescu, „Rețele neuronale”, PC Report. footnote>, care ocupă poziția de mijloc între forma convențională de lucru a calculatoarelor și cea de funcționare a gândirii umane, are un uriaș potențial de utilizare. Calculatoarele neuronale au extins aria de aplicare a calculatoarelor în domenii ca: recunoașterea caracterelor (propoziții și fraze scrise de mână), recunoașterea vocii umane, identificarea automată a componentelor de fabricație și sunt în curs de extindere la activități de tipul: automatizarea prelucrării
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
C. Enăchescu, „Rețele neuronale”, PC Report. footnote>, care ocupă poziția de mijloc între forma convențională de lucru a calculatoarelor și cea de funcționare a gândirii umane, are un uriaș potențial de utilizare. Calculatoarele neuronale au extins aria de aplicare a calculatoarelor în domenii ca: recunoașterea caracterelor (propoziții și fraze scrise de mână), recunoașterea vocii umane, identificarea automată a componentelor de fabricație și sunt în curs de extindere la activități de tipul: automatizarea prelucrării, traducerea automată dintr-o limbă în alta, automatizarea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Dacă echipamentele și rețelele reprezintă suportul fizic al oricărui sistem informatic, software-ul este suportul logic, prin intermediul căruia se organizează și se gestionează informațiile vehiculate. Din multitudinea coordonatelor pe care se derulează evoluția pe termen scurt și mediu a programării calculatoarelor electronice, cele mai importante vizează următoarele domenii: CAD (proiectare asistată de calculator) / CAM ( fabricație asistată de calculator) ; proiectarea asistată de calculator a sistemelor informatice (CASE); arhitectura aplicațiilor-sistem; sisteme de operare; programare orientată pe obiecte; sisteme de gestiune a bazelor de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
la intersecția mai multor domenii, ea combinând cele trei mari inovații ale secolului: calculatorul electronic, telecomunicațiile și tehnica audiovizualului. În anii ’70, multimedia era doar un cuvânt care însemna audiovizual, în prezent ea devenind o tehnologie care a revoluționat domeniul calculatoarelor. Calculatorul a trecut progresiv, de la rolul său de mijloc de prelucrare a textelor, la cel de prelucrare a diverselor și complexelor date, precum imagini video, fotografii sau sunete. Calculatorul dirijează afișarea diferitelor documente, tratează prioritățile, după cererile utilizatorilor și permite
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
multimedia nu constituie un domeniu particular al informaticii, ea nu este decât o prelungire logică și un rezultat al evoluției tehnologice, atât a echipamentelor, cât și a programelor. Dezvoltarea acestei tehnologii a fost determinată de răspândirea, pe scară largă, a calculatoarelor personale, de dezvoltarea capacităților și perfor manțelor componentelor și perifericelor calculatorului ce permit tratarea, depozitarea și distribuția datelor multimedia, de realizarea de afișaje video de înaltă calitate și generalizarea interfețelor grafice, utilizator ce permite realizarea unor prelucrări altă dată complexe
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
informații inedite. h. Alte tehnologii informaționale Se pot încadra aici toate tehnologiile moderne de proiectare asistată de calculator, semnătura digitală pentru care și în România s-a adoptat legislația în domeniu, așa-zisele tehnologii calme, teleprezența la locul de muncă, calculatoarele web, microsistemele etc.<footnote A. Tudose, Sisteme multimedia, Editura Moldavia, Bacău, 1999. footnote> 1.2. Organizarea și structurarea datelor Dezvoltarea rapidă și complexă a societății a dus în mod inevitabil la o sporire însemnată a volumului de date, care tind
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
multe ori, în cadrul algoritmului de rezolvare a problemei. Modele de structuri de date În timp, organizarea datelor în sistemele de prelucrare automată a evoluat în funcție de mai mulți factori, dintre care cei mai importanți sunt: performanțele și puterea de prelucrare a calculatoarelor; suporturile care stau la baza preluării, stocării, prelucrării informațiilor; evoluția componentei logice a sistemelor informatice și, în special, a limbajelor de programare de care depinde realizarea software-ului; modul de prelucrare a datelor: pe loturi, on-line, în timp real; nevoia
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
datelor, o redundanță minimă și controlată în memorarea lor, precum și un timp minim de răspuns la solicitările utilizatorilor. Ea reprezintă un ansamblu de informații organizate, înregistrate pe suporturi magnetice sau optice, care pot fi consultate local sau la distanță prin intermediul calculatoarelor și al rețelelor de comunicație. Deoarece permit accesul unui mare număr de utilizatori la datele stocate, băncile de date sunt considerate sisteme de documentare. În unele lucrări, banca de date este redusă la două componente: baza de date și SGBD
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ca principal mijloc de comunicare între oameni; inventarea scrisului, prin care se compensează limitele memoriei biologice; realizarea tiparului, care a pus bazele memoriei sociale constituită din cărți și publicații; utilizarea sistemelor de telecomunicații, care înlătură limita determinată de distanță; apariția calculatoarelor electronice, care permit culegerea, prelucrarea și transmiterea informațiilor, facilitând realizarea dezideratelor activității de informare. Dacă primele calculatoare electronice apar în deceniul 5 al secolului XX, termenul de informatică apare abia în 1962 și provine din literatura franceză. Noțiunea de informatică
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
a datelor și a cunoștințelor relative la sistem se constituie în (sub)sistem informatic. Acesta se creează treptat, în perioada de existență a sistemului, prin realizarea și exploatarea de aplicații (unități funcționale) și proceduri (unități de prelucrare) informatice folosind posibilitățile calculatoarelor electronice și aplicând analiza sistemică. Un sistem informatic cuprinde: echipamente (hardware), produse-program (software), informaticieni (analiști, programatori, operatori), colecții de date și cunoștințe asupra sistemului. Analiștii (proiectanții) de sistem informați sunt cei care-l conturează structural și funcțional, programatorii concep unitățile
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de date și cunoștințe asupra sistemului. Analiștii (proiectanții) de sistem informați sunt cei care-l conturează structural și funcțional, programatorii concep unitățile de prelucrare automată a datelor din colecții, iar operatorii asigură manevrarea și gestionarea resurselor sistemului. Bazate pe exploatarea calculatoarelor analogice (de proces), sistemele informatice pentru reglarea proceselor de bază asigură comenzi automate și semiautomate de dirijare a tehnologiilor de fabricație în ramuri, cum sunt: energetica, siderurgia, industria chimică ș.a. Managementul și marketingul în sisteme economice se realizează, în cazul
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de proces), sistemele informatice pentru reglarea proceselor de bază asigură comenzi automate și semiautomate de dirijare a tehnologiilor de fabricație în ramuri, cum sunt: energetica, siderurgia, industria chimică ș.a. Managementul și marketingul în sisteme economice se realizează, în cazul utilizării calculatoarelor numerice, prin integrarea orizontală (funcțională) și verticală (ierarhică) de aplicații informatice, menite a facilita exercitarea funcțiilor întreprinderii și ale conducerii. Rezultă sisteme informatice de gestiune economică și de asistare a deciziilor, de tratare optimală a informației economico-financiare. Datele din colecții
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ca să funcționeze. Resursele pot fi materiale, financiare, umane. Sistemele informaționale sunt descrise în funcție de resursa predominantă pe care o posedă. Astfel, dacă domină: resursa umană, atunci sistemul se numește sistem informațional manual; resursa materială (echipamente), acesta se numește sistem informațional automat; calculatoarele și echipamentele, atunci se numește sistem informațional computerizat sau sistem informatic. Sistemele informaționale pot realiza următoarele funcțiuni sau sarcini: Colectarea datelor, care presupune parcurgerea mai multor pași: „atragerea” (culegerea) datelor, precum și măsurarea lor; înregistrarea datelor, prin scrierea lor în documentele-sursă
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
provin din analiza sistemului operațional și a mediului, cu luarea în calcul a elementelor trecute, a situației actuale sau a situației probabile. Odată cu sporirea complexității activităților informaționale s-a apelat la mijloace tehnice perfecționate, ultimele și cele mai performante fiind calculatoarele electronice. Astfel, sistemele informaționale devin sisteme informatice. Sistemul informatic apare ca o componentă a sistemului informațional în care mijloacele tehnice de prelucrare sunt reprezentate de calculatoarele electronice. Sub impactul noilor tehnologii informaționale, sistemele informaționale „au o nouă față”. Cuvintele-cheie sunt
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
informaționale s-a apelat la mijloace tehnice perfecționate, ultimele și cele mai performante fiind calculatoarele electronice. Astfel, sistemele informaționale devin sisteme informatice. Sistemul informatic apare ca o componentă a sistemului informațional în care mijloacele tehnice de prelucrare sunt reprezentate de calculatoarele electronice. Sub impactul noilor tehnologii informaționale, sistemele informaționale „au o nouă față”. Cuvintele-cheie sunt: Rețele integrate de servicii digitale (ISDN = Integrated Service Digital Network), care asigură transmiterea vocii, a datelor și a imaginilor în mișcare prin intermediul liniilor telefonice; Poșta electronică
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ca sistemele birotice, sistemele de sprijinire a deciziilor și sistemele expert. Sistemul informatic Sistemul informatic este partea componentă a sistemului informațional, care asigură prelucrarea rațională și eficientă a datelor îndeosebi cu ajutorul echipamentelor electronice de calcul și, în primul rând, al calculatoarelor electronice. Evoluția galopantă a tehnologiilor informatice din ultimii ani a condus la automatizarea unei părți considerabile a sistemului informațional, care se localizează nu numai la faza de prelucrare, ci și la fazele de preluare a datelor și de valorificare a
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de software strict specializate pe gen de aplicație. Cifra de afaceri a acestora a ajuns să depășească cu mult, în unele cazuri, cifra de afaceri a firmelor de echipament. Începutul a vizat dezvoltarea bazei materiale prin trecerea la construcția de calculatoare ale căror performanțe - atât ca posibilități de prelucrare a datelor (volum și viteză de prelucrare), cât și ca mijloace de intrare-ieșire a acestora - s-au îmbunătățit an de an. Perioada de afirmare a marketingului serviciilor informatice coincide cu cea în
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
logicii binare; evoluției rapide a microelectronicii, respectiv nanoelectronicii, precum și a electromecanicii foarte fine. Dezvoltarea domeniului TI este caracterizată prin evoluțiile exponențiale: creșterea densității circuitelor micro/nanoelectronice, creșterea capacității memoriilor, dublarea la fiecare 18-24 de luni a capacității de prelucrare a calculatoarelor (regula empirică a lui Moore din 1965) sunt câteva exemple bine cunoscute. În cazul TI, unele dezvoltări pot fi explicate prin specializarea activităților, creând un efect de reacție pozitivă în cascadă, implicând de exemplu: furnizorii de echipamente și cei de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
terțiar (al serviciilor) al economiei naționale. Creșterea importanței economice a TIC, care devine sectorul cel mai important al lumii moderne, este evidentă și continuă. Importanța economică a utilizării TIC este mai puțin evidentă, existând și extrema în care se afirmă: „Calculatoarele nu aduc profit.” La cealaltă extremă se situează părerile unor efecte economice foarte mari, ale eliminării deficiențelor manageriale la nivel macroeconomic. Această părere întărește importanța achizițiilor publice, o părere relativ recentă estimând cheltuielile statelor la aproape 50% din PIB-ul
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cu aspect de film de desene animate science-fiction, caligrafiate într-un limbaj uneori urmuzian; brodate năstrușnic, cu umor, pe canavaua basmelor populare, ele au ca element de originalitate întrepătrunderea lumii (reale) a împăraților și zmeilor cu „tărâmul celălalt”, fabulos, al calculatoarelor și pagerelor. SCRIERI: Iubire, sunt un obiect nezburător, Baia Mare, 1992; Aventurile lui Nu-Motanul la curtea zmeului Ca-Fe-Mini, București, 1994; Nu-Motanul și zmeul Pager, București, 1995; Alergând prin sine, București, 1995; Cui îi place școala?, București, 1997; Billclintonienii, postfață Dan Silviu
BUD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285909_a_287238]
-
pe soldații care eliberau lagărele? Nici cei slabi, nici cei grași nu se săturau să invoce memoria, dar, în mod ciudat, vacarmul lor îndemna la uitare. Căci vorbeau despre milioane fără chip, aidoma acelor zerouri fluide pe care le desenau calculatoarele lor de buzunar... Știam că soldatul nu și-ar fi dat osteneala să dezmintă, să polemizeze. Privirea sa ar fi fost mută. Ar fi observat sala și ar fi notat cu siguranță o singură impresie, care rezuma absolut tot: urâțenia
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]