1,959 matches
-
și sărăcia de zi cu zi a bucătăriei românești. Din acest tip de alimentație a rezultat o structură particulară a alimentelor de bază care a devenit o caracteristică În alimentația românilor. Astfel hidrocarbonatele ajung să reprezinte aproximativ 80% din valoarea calorică a alimentației, grăsimile 10-15%, iar proteinele 5-10% și acestea mai ales de natură vegetală, ceea ce la orice analiză științifică ar fi etichetată ca fiind cu totul deficitară, având În vedere că principiile de bază a unei alimentații raționale prevăd o
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de natură animală pentru a satisface criteriul de valoare biologică, așa Încât raportul dintre principiile de bază (proteine, lipide, hidrocarbonate) să fie 1, 1, 2 la adult și 1, 2, 4 la copilul mic (0-3 ani). Această structură particulară și distribuție calorică specifică a alimentației avea să influențeze decisiv tipologia și patologia locuitorilor spațiului nostru geoclimatic, obezitatea de exemplu nefiind o caracteristică a poporului nostru decât accidental și numai acolo unde are caracter patologic (patologie endocrină mai ales) sau unde excesul alimentar
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ocazional de sărbători, nunți, botezuri, consacrate istoric fiind sacrificarea mielului de Paște și a porcului de Crăciun. Pescuitul și vânatul rareori constituiau resurse alimentare permanente ci doar ocazional. Aceste realități au făcut ca structura alimentației să fie particulară ca valoare calorică și ca repartiție a principiilor nutritive, ceea ce a condus la un specific alimentar caracteristic poporului nostru din cele mai vechi timpuri așa cum subliniam mai sus. Mai mult ca atât, aceste particularități au făcut ca românul să fie puțin pretențios la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
-se la rolul alimentației Drumond afirma că “regimul alimentar rău echilibrat și deficitar periclitează sănătatea omului ca și pericolul infecțios”. Un exemplu zdrobitor ne este oferit de un studiu OMS efectuat În India, Japonia și Noua Zeelandă privind relația dintre valoarea calorică a alimentației și durata medie de viață. Astfel În India la o valoare medie de 2021 calorii/zi durata medie de viață este de 27 de ani, În Japonia la 2300 calorii/zi durata medie este de 48 ani, iar
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
27 de ani, În Japonia la 2300 calorii/zi durata medie este de 48 ani, iar În Noua Zeelandă la 3600 calorii/zi este de 70 ani. Situația este cu atât mai dramatică cu cât vârsta este mai mică, unde nevoile calorice pentru creștere și dezvoltare pe unitatea de greutate corporală se adaugă nevoilor calorice curente. Deși există numeroase acorduri internaționale care consacră dreptul la o alimentație corespunzătoare pentru ființa umană, problema rămâne totuși nerezolvată, ba chiar se constituie Într-o realitate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
48 ani, iar În Noua Zeelandă la 3600 calorii/zi este de 70 ani. Situația este cu atât mai dramatică cu cât vârsta este mai mică, unde nevoile calorice pentru creștere și dezvoltare pe unitatea de greutate corporală se adaugă nevoilor calorice curente. Deși există numeroase acorduri internaționale care consacră dreptul la o alimentație corespunzătoare pentru ființa umană, problema rămâne totuși nerezolvată, ba chiar se constituie Într-o realitate crudă a zilelor noastre: vezi “petrol contra hrană“ În timpul războiului din Irak (1991-1995
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
poemelor de până acum, expresia se simplifică, devine mai directă, ajungând frecvent până la transparența programatică. Iar la această limită extremă lirismul e prejudiciat de constrângerea exterioară a „ideii”, încât se poate vorbi, cum observase deja G. Călinescu, de „slaba putere calorică” a unora dintre poeme, de „atitudini și concepții pe care șpoetulț le tratează retoric, în chip de invectivă și program”. Observația nu e valabilă însă pentru întreagă această serie de poezii ale mai directei „angajări” a poetului. De la viziunea sumbru-expresionistă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
2002, 6; Nicoleta Cliveț, La al doilea volum, „Piața literară”, 2002, 13; Gellu Dorian, „Pagini”, CL, 2002, 7; Octavian Soviany, Viața în pagini, LCF, 2002, 36; Raluca Benga, Debut pe mai multe voci, VTRA, 2002, 11-12; Octavian Soviany, Despre starea calorică a (cvasi)literaturii, „Paradigma”, 2003, 1-2; Nicolae Bârna, Însemnări despre doi poeți, VR, 2003, 3-4; Mircea A. Diaconu, Meridiane feminine (IV), CL, 2003, 4; Bogdan-Alexandru Stănescu, Adio, Dumnezeul meu, LCF, 2003, 27; Octavian Soviany, Cancerul rușinos al memoriei , LCF, 2003
VLADAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
captează colesterolul și ajută la eliminarea lui din corp. De asemenea, fibrele ajută la prevenirea bolilor cardiace, a hipertensiunii și a obezității. Absența fibrelor este rezultatul consumului de alimente rafinate, ducând, inevitabil, la următoarele consecințe fiziologice: obezitatea: fibrele nu sunt calorice și, prin urmare, nu produc obezitate. Mai mult, ele pot Împiedica organismul să absoarbă nediferențiat grăsimile din alimente, cărând literalmente unele dintre ele atunci când părăsesc corpul, așa cum apa unui râu cară nisip când curge la vale. În lipsa fibrelor, toate grăsimile
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
degete sau palme și proiectat cu forță asupra cuiva, lucru de care sunt capabili marii maeștri de qigong. Qi-ul interior eliberat și proiectat asupra cuiva poate primi feedback, deoarece atât corpul omenesc, cât și qi-ul generează câmpuri electrice, magnetice și calorice. Câmpurile sunt materii invizibile. Întrucât câmpurile similare au proprietățile reacției reciproce, pătrunderii, transmiterii și luminii induse de către câmp, maeștrii qigong Își eliberează qi-ul pentru a primi feedback de la pacienți, așa cum În tehnologia modernă se folosesc căldura și radarul pentru a
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
ale tuturor receptoarelor, fixe sau mobile, ale consumatorului respectiv. Pentru majoritatea receptoarelor puterea nominală este înscrisă pe plăcuța acestuia. Pentru receptoarele în regim intermitent, puterea nominală se stabilește cu relația. Relația de mai sus se stabilește pe baza echivalenței energiilor calorice dezvoltate. Sarcina medie a unui grup de receptoare sau a unui consumator se definește astfel. Sarcina maximă de durată este definită ca puterea maximă medie cerută pe un interval de timp de o oră sau 15 minute consecutiv. De regulă
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
au absorbit și mai multă căldură. Temperatura a crescut, rocile s-au încins degajând mari cantități de bioxid de carbon. Acum intervine așa zisul „efect de seră”, razele Soarelui pătrund până la suprafața planetei, încălzind o. Atmosfera fiind opacă la radiația calorică, datorită compoziției amintite nu o mai lasă să părăsească Luceafărul și temperatura se menține ridicată, crescând. Ne aflăm în fața unui veritabil cerc vicios. * Fazele planetei Privită printr-o lunetă, Galileo Galilei a fost primul care a făcut-o și a
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
1. Caracteristicile fizice ale apei Caracteristicile fizice ale apei sunt: 1. Densitatea apei. Apa are densitatea maxima la 4oC, ρ = 10 3Kg/m3. 2. Caldura specifică, c = 4,2 kJ/Kg K are valoare mare. Ca urmare are și capacitate calorica mare C =mc deci o inerție termică. 3. Conductibilitatea termică a apei este mult mai mare decât a altor lichide. 4. Caldura latentă de vaporizare λ are valoare mare, explicată prin energia necesară ruperii legăturilor de H. 5. Apa este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
astfel încât unul din gaze să se concentreze în partea caldă iar celălalt în partea rece. Acesta este fenomenul de termodifuzie. Curentul de substanță va fi în sens opus scăderii concentrației (invers decât în cazul difuziei) pentru că este cuplat cu curentul caloric mergând de la partea mai caldă spre cea mai rece. Asfel, lipsa de entropie dintr-un proces se regăsește prin producerea de entropie în celălalt. 2) Cuplajul între două reacții chimice este de asemenea posibil. Cuplajul reacțiilor chimice într-un sistem
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
produc modificări chimice în corp, totuși ele pot produce arsuri interne la o expunere excesivă sau arsuri superficiale dacă elementele de transmisie sunt în contact cu pielea. V.1.4. Efectul radiațiilor infraroșii asupra organismelor. Acțiunea radiațiilor infraroșii este îndeosebi calorică. Dacă acțiunea radiațiilor infraroșii este de scurtă durată, acestea stimulează activitatea celulelor și țesuturilor. Radiațiile infraroșii sunt reținute de piele și astfel se produce încălzirea ei. De aceea ele sunt folosite la lămpile cu radiații infraroșii utilizate în terapia pe
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
energiei interne este egală cu variația căldurii, deci căldura absorbită de sistem la volum constant servește la creșterea energiei sale interne. Dacă se formulează principiul I alegând ca variabile presiunea și temperatura, se definește o nouă funcție de stare, entalpia (conținut caloric), care depinde de presiune, temperatură și compoziția sistemului. H = H (p,T, n1, n2, ......ni) Ca și energia internă, entalpia este o funcție de stare ce caracterizează principiul I al termodinamicii. H = E + p·V unde p·V reprezintă lucrul mecanic
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
substanță, ∆H=H2 H1. Dacă sistemul este compus din mai multe substanțe, ∆H = ΣHproduși ΣHreactanți. Într-un sistem ce evoluează exoterm, deci pierde sau produce căldură, ∆H < 0. Dacă sistemul absoarbe căldură (proces endoterm), ∆H > 0. Deoarece reprezintă un conținut caloric, entalpia se măsoară în calorii (cal/mol sau kcal/mol). 33 2.2.1. Aplicații ale principiului I al termodinamicii Aceste aplicații fac obiectul termochimiei, ce studiază efectele termice care însoțesc reacțiile chimice. Reacțiile care au loc cu absorbție de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
O2 → 2 H2O ∆H = 136,6 kcal (3 volume) (2 volume) ∆E = ∆H p·∆V = 134,8 kcal Energia internă și entalpia unui corp depind de starea de agregare și cresc cu temperatura. Determinarea experimentală a căldurilor de reacție Efectele calorice se pot măsura cu ajutorul calorimetrelor. După principiul de funcționare, avem calorimetre izoterme și adiabatice. Calorimetrul izoterm clasic este un vas închis cu pereți dubli (manta), între care se introduce un amestec de apă cu gheață (figura 2.1.). Căldura de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
spre proprietățile gazelor perfecte; dacă sunt lichide și solide, vor avea proprietăți reale. Singura variabilă din starea standard va rămâne temperatura. Dar și pentru acest parametru pot fi considerate teoretic un număr infinit de valori. De aceea, în tabele, efectele calorice vor fi date prin convenție la condițiile standard: p = 1 atm; T = 298 K (250C). Condițiile standard diferă de condițiile normale (p = 1 atm; T = 273 K sau 00C). cork - dop; lid - capac; inner can - vas interior; outer can - vas
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cork - dop; lid - capac; inner can - vas interior; outer can - vas exterior, clip-on magnifier - lupă atașată. 35 2.2.2. Legile termochimiei Aceste legi se fundamentează pe principiul I al termodinamicii. 2.2.2.1. Legea Lavoisier Laplace Definiție. Efectele calorice a două reacții opuse sunt egale ca valoare numerică dar de semn contrar. Exemplu CH4 (g) + 2 O2 (g) → CO2 (g) + 2 H2O (l) ∆H0c.s. = 212,8 kcal CO2 (g) + 2 H2O (l) → CH4 (g) + 2 O2 (g) ∆H0c
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ale substanțelor compuse. Definiție. Efectul termic asociat formării unui mol de substanță din elementele componente, în stare standard, reprezintă căldura de formare. Căldurile de reacție sunt calculate cu ajutorul căldurilor de formare. 2.2.2.2. Legea lui Hess Definiție. Efectul caloric global al unei reacții chimice nu depinde de numărul etapelor intermediare și este egal cu suma efectelor calorice parțiale. ∆H1 = ∆H2 + ∆H3 = ∆H4 + ∆H5+ ∆H6 Exemplu: reacția de oxidare a carbonului cu oxigen molecular, care poate decurge în două etape
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reprezintă căldura de formare. Căldurile de reacție sunt calculate cu ajutorul căldurilor de formare. 2.2.2.2. Legea lui Hess Definiție. Efectul caloric global al unei reacții chimice nu depinde de numărul etapelor intermediare și este egal cu suma efectelor calorice parțiale. ∆H1 = ∆H2 + ∆H3 = ∆H4 + ∆H5+ ∆H6 Exemplu: reacția de oxidare a carbonului cu oxigen molecular, care poate decurge în două etape. ∆Ht = ∆H1 + ∆H2 Legea a treia a termodinamicii are aplicabilitate generală. Efectul caloric al unei reacții este dat
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este egal cu suma efectelor calorice parțiale. ∆H1 = ∆H2 + ∆H3 = ∆H4 + ∆H5+ ∆H6 Exemplu: reacția de oxidare a carbonului cu oxigen molecular, care poate decurge în două etape. ∆Ht = ∆H1 + ∆H2 Legea a treia a termodinamicii are aplicabilitate generală. Efectul caloric al unei reacții este dat de diferența dintre căldurile de combustie ale substanțelor finale și inițiale. CV = capacitate calorică la volum constant; Cp = capacitate calorică la presiune constantă. Definiție. Variația efectului caloric cu temperatura, pentru orice proces fizic sau chimic
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu oxigen molecular, care poate decurge în două etape. ∆Ht = ∆H1 + ∆H2 Legea a treia a termodinamicii are aplicabilitate generală. Efectul caloric al unei reacții este dat de diferența dintre căldurile de combustie ale substanțelor finale și inițiale. CV = capacitate calorică la volum constant; Cp = capacitate calorică la presiune constantă. Definiție. Variația efectului caloric cu temperatura, pentru orice proces fizic sau chimic, este egală cu diferența dintre capacitățile calorice ale corpurilor rezultate din proces și capacitățile calorice ale corpurilor inițiale. Această
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în două etape. ∆Ht = ∆H1 + ∆H2 Legea a treia a termodinamicii are aplicabilitate generală. Efectul caloric al unei reacții este dat de diferența dintre căldurile de combustie ale substanțelor finale și inițiale. CV = capacitate calorică la volum constant; Cp = capacitate calorică la presiune constantă. Definiție. Variația efectului caloric cu temperatura, pentru orice proces fizic sau chimic, este egală cu diferența dintre capacitățile calorice ale corpurilor rezultate din proces și capacitățile calorice ale corpurilor inițiale. Această lege permite calculul efectului caloric al
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]