1,779 matches
-
oct. 37. Scrieri de Mircea Zaciu publicate în Almanahul literar, Cluj: Șobolanii, nuvelă, în nr.2-3-4, 1950 - Întâmplări din casa cu plopi, nuvelă în nr. 2-3, 1952 - Bălcescu - scenariu cinematografic, în nr. 12, 1952 și nr. 1, 1953 38. Eugen Campus - Pentru expresivitatea chipurilor literare. În: Viața românească, nr. 9, oct. 1953. 39. Ion Bălan - Nuvelele lui Aurel Martin. În: Viața românească, nr. 7, iul.: „Pentru cititorii Almanahului literar de la Timișoara, nuvelele lui Aurel Martin și nuvelele recent apărute în volum
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ocazia să cunoască ce însemnează dragostea de viață, bucuria de a trăi a copiilor sovietici și toate cele văzute acolo i-au răscolit amintirile. Romanul se înscrie printre creațiile valoroase ale literaturii noastre noi, ale poeziei noastre de proporții”. • Eugen Campus. - Act de acuzare. În: Viața românească, nr.2, febr., 1953: „Scrisă cu pasiune, cu ură necruțătoare față de exploatatori și dragoste pentru masele împilate, noua lucrare a lui Zaharia Stancu, Dulăii, constitue un act de acuzare împotriva regimului burghezo-moșieresc. Scriitorul a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Beniuc, Mihai Biag Iu Diun Bodnăraș, Emil Bogza, Geo Boldan, Emil Borilă, Petre Bossert, Werner Botez, Demostene Botez, Mihai Botta, Emil Boureanu, Radu Bozbici, Cornel Brad, Ion Breslașu, Marcel Brucan, Silviu Bulgăre, Gheorghe Bușecan, Teofil Buzescu, N C Camilar, Eusebiu Campus, Eugen Cărăbăț, D. Caragiale, Ion Luca Cassian, Nina Cazaban, Al. Cazacu, Boris Cazimir, Otilia Călinescu, G. Călugăru, Ion Cârlova, Vasile Ceaușescu, Nicolae Cernâșevschi, N.G. Cervantes, Miguel de Cheresteșiu, V. Chișinevschi, Iosif Chișinevschi, Liuba Ciurea, Doina Cocea, Dina Colin, Vladimir Coliu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
idee demnă de a fi luată În seamă. Nu știu dacă trebuie neapărat să o sprijinim, dar În nici un caz nu poate fi respinsă cu ușurință. Când studenții mei m-au invitat să particip la o demonstrație Împotriva războiului În campusul universității, le-am spus că o fac cu cea mai mare plăcere. Nimeni nu vrea război. Problema era dacă printre lozincile pe care urmau să le scandeze și pancartele pe care urmau să le poarte va exista măcar una pe
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
mă Întreb dacă se referă la aceeași țară În care trăiesc eu. În decembrie am fost la Paris și unii prieteni Îmi spuneau că singurul loc În care se simt bine În momentul de față În Statele Unite Îl reprezintă anumite campusuri universitare. Altminteri, francezi fiind, au sentimentul că se află Într-o țară inamică. Practic, mă Întrebau cum pot trăi În Washington, orașul În care locuiește George W. Bush! Sigur că le-am răspuns că tot acolo locuiește și senatoarea Hillary
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Către un nou mediu de învățare: comunitatea virtuală 4.1. Comunitatea virtuală - formă de emergență și difuziune a cunoașterii 4.2. Învățarea colaborativă 4.3. Comunicare și mediatizare 4.4. Comunitatea virtuală - spațiu de manifestare a inteligenței colective 4.5. Campusul și clasa virtuală 4.6. Comunitatea virtuală a cadrelor didactice Capitolul 5. E-learning-ul și resursele sale formative 5.1. E-learning-ul - trăsături și funcționalități 5.2. M-learning-ul - o variantă „îmbunătățită” a e-learning-ului 5.3. Caracteristici și dimensiuni ale conținuturilor de tip
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
logistice pentru proiecte sau stagii practice; proceduri de gestiune privitoare la formare: proceduri de selecție a candidaților: teste, portofolii, modalități de înscriere propriu-zise, gestionarea plăților de taxe și a accesului la sursele disponibilizate, gestionarea evaluărilor, notărilor, certificărilor; mediul extrașcolar: dinamica campusului virtual, informații utile: burse, cazare, masă, transport, posibilități de loisir, distracții etc.; Virtualizarea unei școli poate fi văzută ca un cumul continuu de inovări tehnice, digitale, prin care posibilele avantaje și dezavantaje sunt prezente (vezi Russell, 2004): Forme ale virtualizării
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
În același orizont coagulant apar și comunitățile specializate ale educaților (elevi, studenți), configurându-se structuri asociative pe criterii atât cu caracter școlar/universitar, cât și extrașcolar/universitar, cu incidență atât educativă, cât și non-educativă. Se vorbește tot mai des despre campusuri virtuale, iar liniile de formare la distanță câștigă un larg teren (vezi Tremblay, 2004). Principiile de funcționare ale acestei comunități sunt: dispariție a distanței și a constrângerilor legate de deplasare; suplețe și flexibilitate în utilizarea timpului; autonomie maximală în învățare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ce aspiră la un nivel înalt sau continuu de formare, multiplicarea diapazonului tehnic de susținere a educației, dorința de a intra direct și imediat în contact cu diverși experți, revalorizarea existenței private și a vieții de familie etc. Chiar dacă deocamdată „campusurile” virtuale sunt destul de vagi, este de așteptat ca ele să se înmulțească în următorii ani, specializându-se pe domenii de formare. Ele trebuie circumscrise procesului de mondializare și internaționalizare a formării, de înscriere tot mai evidentă a acesteia pe traiectele
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
că cine păstrează cunoașterea doar pentru el este pasibil de a fi puternic. Dimpotrivă, noua perspectivă ține să arate că cine transmite și altora ceea ce (crede că) știe, se îmbogățește, confruntându-și propriile idei cu cele ale altora. 4.5. Campusul și clasa virtuală În ultimul timp, se vorbește despre oportunitățile formative oferite de noile topografii virtuale. Campusul virtual devine din ce în ce mai mult un referențial de creare, de stocare și vehiculare a cunoașterii, inclusiv din punct de vedere didactic. Expresia campus virtual
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
să arate că cine transmite și altora ceea ce (crede că) știe, se îmbogățește, confruntându-și propriile idei cu cele ale altora. 4.5. Campusul și clasa virtuală În ultimul timp, se vorbește despre oportunitățile formative oferite de noile topografii virtuale. Campusul virtual devine din ce în ce mai mult un referențial de creare, de stocare și vehiculare a cunoașterii, inclusiv din punct de vedere didactic. Expresia campus virtual trimite la acele oferte educative on-line, prin opoziție cu serviciile clasice, realizate în condiții omogene, determinate din
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
5. Campusul și clasa virtuală În ultimul timp, se vorbește despre oportunitățile formative oferite de noile topografii virtuale. Campusul virtual devine din ce în ce mai mult un referențial de creare, de stocare și vehiculare a cunoașterii, inclusiv din punct de vedere didactic. Expresia campus virtual trimite la acele oferte educative on-line, prin opoziție cu serviciile clasice, realizate în condiții omogene, determinate din punct de vedere spațial și temporal. Sunt mai multe ipostaze ale acestui gen de oferte: universități în întregime virtuale, care tind să
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cu cele virtuale, „în lipsă”; așezăminte de formare ce doar din punct de vedere administrativ oferă servicii nespecifice on-line (informare, înscriere, plată etc.); prezentare sau publicitate, prin degajarea de pagini Web specializate, prin contacte cu competențe academice în materie etc. Campusul virtual afectează vechile principii de organizare a campusurilor reale, concrete. Școala virtuală, chiar dacă are obiective similare cu cea reală, se deosebește de aceasta din multe puncte de vedere. Virtualizarea procesului de învățământ și de învățare creează o ruptură cu fundamentele
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ce doar din punct de vedere administrativ oferă servicii nespecifice on-line (informare, înscriere, plată etc.); prezentare sau publicitate, prin degajarea de pagini Web specializate, prin contacte cu competențe academice în materie etc. Campusul virtual afectează vechile principii de organizare a campusurilor reale, concrete. Școala virtuală, chiar dacă are obiective similare cu cea reală, se deosebește de aceasta din multe puncte de vedere. Virtualizarea procesului de învățământ și de învățare creează o ruptură cu fundamentele Școlii, care sunt unitatea de loc, unitatea de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
grupuri erau accidentale și marginale, astăzi, ele au devenit adevărate structuri profesionale, puternic delimitate pe criterii de probleme și interese ce îi unesc și care le conferă o marcă aparte de stabilitate. Se înmulțesc cursurile de formare continuă on-line, apar campusuri virtuale, învățământul deschis la distanță, pagini Web ce depozitează informații specifice, „dublete” digitale ale documentelor instituțiilor tradiționale (ale școlilor, inspectoratelor, Ministerului Educației), ce preiau secvențial atribuții clasice (de transmitere a diferitelor norme și legi, de înscriere, de evaluare etc.). Genul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
actes/bogues/Thellen.pdf" www.er.uqam.ca/nobel/gricis/actes/bogues/Thellen.pdf Tisseau, Jacques, 2001, Réalité Virtuelle - autonomie in virtuo, document de sinteză, Habilitation a Diriger des Recherches, Spécialité Informatique, Université de Rennes 1 Tremblay, Gaetan, 2004, „Les campus virtuels, du siècle des Lumières a l économie du savoir”, HYPERLINK "http://www.terminal.sgdg.org/no speciaux/83/Tremblay.html" http://www.terminal.sgdg.org/no speciaux/83/Tremblay.html Tremblay, Nicole, 1996, „Quatre compétences - clés pour l’autoformation”, Les sciences
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
capacității cu care sunt dotați. Un singur exemplu în acest domeniu este semnificativ: în anul 1986 Universitatea CarnegieHelon din Statul Pensylvania dispunea de peste 10.000 de computere în multiple rețele pentru un număr de 6000 studenți. Se năștea astfel primul campus computerizat în care studenții acestei universități lucrează într-o ambianță de studiu intens, grație abundenței de echipamente electronice, personalului didactic de înaltă calificare și faptului că universitatea excelează în domenii ca inteligența artificială, robotică, inginerie electronică, ingineria software-ului și
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
axată pe dezvoltarea tehnologiilor educaționale, hard și soft; - apariția și dezvoltarea învățământului deschis la distanță, ca o alternativă de aducere a procesului de învățare mai aproape de beneficiar. Un nou limbaj se dezvoltă pentru a desemna noile realități: e-learning, corporate university, campus virtual, evaluare online, mediu virtual de învățare etc. e) Creșterea competiției. Avem în vedere atât competiția internă, specifică unui anumit sistem de educație, dar și cea intersisteme. Universalizarea ideii de piață, cu imperativele eficienței și productivității, a influențat și spațiul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
lumea și de a învăța (www.expedition.org.pl). Principalele coordonate ale acestei concepții, care în Polonia s-a obiectivat printr-o organizație non-profit ce a preluat numele proiectului, sunt: • Învățarea nonformală în contexte reale: proiectul a luat forma unor campusuri/expediții realizate în zone geografice și istorice bogate, relativ departe de marile orașe, dar aproape de comunități umane; predarea a fost înlocuită cu formarea, mentoratul, facilitarea și „antrenarea” (coaching). • Explorarea mediului natural și aventura: crearea condițiilor de a explora și cunoaște
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
prin mijloace electronice; selectarea locului pentru expediție la intersecția culturilor etnice, în zone cu un trecut bogat și cu oameni aparținând unor grupuri socioculturale diverse. • Investigarea și reflecția: scopul care coagulează activitatea expediției este de a cerceta comunitățile locale din apropierea campusului (istorie, tradiții, viață cotidiană, artă și arhitectură, educație și școală, relații interetnice și interreligioase etc.). Reflecția se produce din perspectiva marilor provocări ale societății contemporane: integrare europeană, globalizare, poluare, democrație, toleranță etc. • „Lecțiile trecutului”: punerea elevilor în situația de a
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
aflați la cel puțin a doua participare. Durata medie pentru un interviu de grup a fost de 50 de minute, discuția purtându-se în limba engleză. Focus-grupurile au fost centrate pe cinci teme, sub forma unor întrebări majore: 1. Acest campus încearcă să promoveze un anumit tip de învățare. Cum ați caracteriza/descrie acest tip de învățare? Relansare: Dacă ați povesti cuiva despre modul cum învățăm aici, ce ați spune? 2. Când credeți că învățarea se produce cu succes pentru voi
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de vârstă sau microgeografice; g) creșterea producției de tutun și alcool indigene, precum și a numărului campaniilor de publicitate a produselor din tutun și alcool provenite din import; h) răspândirea consumului de droguri în baruri, discoteci, locuri de distracție, locuințe părăsite, campusuri universitare etc. 2. Factorii determinanți ai consumului și abuzului de droguri: a) lipsa de informare și educare în domeniu; b) acceptarea la nivelul societății a consumului de tutun și alcool; c) diminuarea supravegherii copiilor de către părinți, precum și lipsa de responsabilitate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
către școala mea, care nu mai e atât de nouă. Mașina e plină de fete. Doamna Drexel Își aprinde Încă o țigară. Trage lângă bordură și se pregătește să arunce un blestem asupra noastră. Clătinând din cap la vederea priveliștii - campusul verde, deluros, lacul din depărtare -, ne spune: ― Fetelor, ați face bine să vă bucurați cât mai puteți. Partea cea mai bună din viață e când ești tânăr. (La doisprezece ani am urât-o când a spus asta. Nu-mi puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fetele În științele exacte și umaniste, pentru a sădi În ele dragostea pentru Învățătură, comportamentul discret, amabilitatea, grația și, mai presus de orice, interesul pentru Îndatoririle civice“ ca să citez din carta școlii. Cele două femei locuiseră Împreună undeva la marginea campusului, În „Căsuță“, o colibă acoperită cu șindrilă care În mitologia școlii ocupa un loc comparabil cu cabana lui Lincoln În legenda Întemeietoare națională. Elevele de clasa a cincea o vizitau În fiecare primăvară. În șir indian, treceau pe lângă cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dar teribil de nefericiți, trec printr-un divorț. Oricum, nu se prea Încadrează acolo, la școala cu internat. Nu poartă hainele potrivite. Nu are tunsoarea adecvată. Dar Într-o zi, după un chef cu multă bere, face o plimbare prin campus și este atacat de un vampir. Și - ăsta-i clenciul - vampirul fumează pipă. Poartă un costum de Harris Tweed. E Împuțitul de director, frate! Așa că a doua zi dimineața eroul nostru se trezește și se duce direct să-și cumpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]