1,205 matches
-
4. Parohia din Montespertoli era o biserică destul de bine dotată, al cărei patronaj era împărțit între Machiavelli și conducătorii partidului Guelf 5. De fapt, familia Machiavelli deținea drepturi de patronaj asupra a aproximativ unei duzini de biserici rurale și oratorii [capele] în afara Florenței. Era sugerat faptul că Niccolò nu avea un interes special în aceste venituri, posibil ca o consecință a lipsei sentimentului religios 6. Cu toate acestea, documentele descoperite recent arată că, timp de aproape două decenii, Niccolò a fost
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
non vo mai, perché non ho a visitare se non Medici, e qualche volta Bibbiena, quando è sano. Et dică ognuno quello che vuole; e se io non li satisfò, rivochinmi; ché în conclusione io me ne voglo tornare a capo uno anno, et esser stato în chapitale, venduto le veste et chavalli; et del mio non ci vorrei mettere, se io potessi. E voglo mi crediate una cosa, che la dico sanza adulatione: anchor che qui mi sia travaglato pocho
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fante, e figliuoli, che paréno el Gabburra quando el giovedì con quelli suoi garzoni bastona un bue. Di modo ché, veduto în chi era guadagno, ho detto agli altri che io non ho più legne; et tutti ne hanno fatto capo grosso, et în spetie Batistă, che connumera questa tra l'altre sciagure di Prato. Partitomi del bosco, io me ne vo a una fonte, e di quivi în un mio uccellare. Ho un libro sotto, o Dante o Petrarca, o
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în concepția republicana și să ne asumăm angajamentul deosebit de important de a furniza explicații istorice pentru aceste schimbări. Bibliografie Adams, John, The Defence of the Constitutions of the Government of the United States of America, vol. 3, 1787-1788, A Da Capo Press, New York, 1971. Albertini, Rudolf von, Das florentinische Staatsbewusstsein im Übergang von der Republik zum Prinzipat, Francke, Berna, 1955 (ediție italiană, 1970). Appleby, Joyce O., Capitalism and a New Social Order: the Republican Vision of the 1790s, New York University Press
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
and the Government în the Italy City-State of the Fifteenth Century", în Daniela Frigo (ed.), Politics and Diplomacy în the Early Modern Italy: The Structure of Diplomatic Practice, Cambridge University Press, Cambridge, 2000, pp. 25-48, si Garrett Mattingly, Renaissance Diplomacy, Cape, Londra, 1955. 13 Ronald G. Witt, "În the Footsteps of the Ancients", în The Origin of Humanism from Lovato to Bruni, Brill, Londra, 2000. Vezi, de asemenea, Paul O. Kristeller, "Humanism and Scholasticism în the Italian Renaissance", în Kristeller, Studies
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Strassbourg în 1610), dar pe care se pare că nu a consultat-o pe parcursul redactării celei mai importante opere a lui, The defence of the constitutions of the government of the United States of America, vol. 3, 1787-1788, rist. Da Capo, New York, 1971. Vezi și A. Iacuzzi, John Adams scholar, Vanni, New York, 1952, pp. 95-96, 279 n. 5. Aproape două treimi din Defence analizează istoria orașelor italiene. 52 Adams, The defence, ÎI, p. 114. Trebuie observant că Îl Principe de Machiavelli
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
recomandate pentru partea a III-a. Pentru opinia publică internațională, vezi: Dicey, A.V., Lectures on the Relation Between Law and Public Opinion in England During the Nineteenth Century, Macmillan, Londra, 1914. Ferrero, Guglielmo, The Unity of the World, Jonathan Cape, Londra, 1931. Lasswell, Harold D., World Politics and Personal Insecurity, Whittlesey House, New York, 1935. Lippmann, Walter, Public Opinion, Macmillan, New York, 1922, 1960. Lowell, A. Lawrence, Public Opinion and Public Government, Longmans, Green, New York, 1914. Lowell, A. Lawrence, Public Opinion in
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
une étude analytique d'un extrait du texte de Dumas, chapitre V, intitulé Leș mousquetaires du roi et leș gardes de M. le cardinal, aux éditions Classiques abrégés, pages 26 à 28, qui est une scène caractéristique des romanș de cape et d'épée, la scène d'affrontement, puis de la séquence correspondante dans le film de Peter Hyams, qui est également une séquence caractéristique des films historiques et d'aventure, la scène d'action. Nous nous sommes d'abord attachés à
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
zi s-a ridicat din mormânt". (Jaroslav Pelikan, "A cui este Biblia?", Viking, New York, 2005, pp. 215) 258 Somini Sengupta, "Where the Land Is a Tinderbox", New York Times International, 16 iunie 2004, A 4. 259 Ben Okri, Songs of Enchantment, Cape publishing, Londra, 1993. 260 Centrul pentru Studii Strategice, Universitatea din Iordania "Revisiting the Arab Street: Research from Within", februarie 2005, pp. 46. (Studiu) 261 În 2004, Robertson a spus unui auditoriu din Ierusalim: "Doamnelor și domnilor, nu vă lăsați amăgiți
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
cu excepția unei "garanții formale" a puterilor, considerată de români drept o condiție necesară realizării obiectivelor programului politic național 230. Unul din proiectele care circulă în această perioadă pleda în favoarea realizării unei confederații alcătuită din Principatele Române și Serbia. În 1816, Capo d'Istria propunea ca noul stat să fie condus de unul din principii din dinastiile apusene sub garanția Rusiei, Austriei, Angliei și Franței. Un proiect asemănător avansa în 1839 Leonte Radu, fără a mai face însă precizări în privința originii domnului
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ed.), Les nihilistes russes, Aubier-Montaigne, Paris, 1974. Barbera, S. și Campioni, G., Il genio tiranno. Ragione e dominio nell'ideologia dell'Ottocento: Wagner, Nietzsche, Renan, prefață de M. Montinari, Angeli, Milano, 1983. Barrow, J. D., The Book of Nothing, J. Cape, Londra, 2000. Battaglia, S., Grande dizionario della lingua italiana, Utet, Torino 1961 ss., la intrarea: "Nichilismo", vol. XI, 1981, col. 423-424. Baudrillard, J., La Transparence du Mal, Galilée, Paris, 1990. L'illusione de la fin ou La grève des événements, Galilée
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
secolele care au urmat anului o mie, orașele Europei occidentale s-au transformat, devenind medii ale unor remarcabile inovații. Centrele urbane renăș teau după secole de abandon, iar oamenii care se adunau acolo erau, indiferent de originea lor, oameni noi, capa bili să dea viață unor forme inedite de raporturi sociale, de instituții politice, de activități economice. Înnoirea a avut urmări și asupra vieții intelectuale, iar rezultatul a fost nașterea unei instituții scolastice necunoscute mai Înainte: universitatea. Intelectualii elaborează noi construcții
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
229-253. Manent, Pierre, Istoria intelectuală a liberalismului, traducere de Mona și Sorin Antohi, Editura Humanitas, București, 1992. Marshall, John, John Locke: Resistance, Religion and Responsibility, Cambridge University Press, Cambridge, 1994. Maurois, André, History of England, traducere de Hamish Miles, Jonathan Cape, Londra, 1937. Mărgărit, Diana, Pe culmile democrației, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2015. Nemo, Philippe, Histoire des idées politiques aux Temps modernes et contemporains, Presses Universitaires de France, Paris, 2002. Nuovo, Victor, "Locke's Christology as a key to
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
fi iertat bucuros pe cel care ar fi asasinat-o pe Elisabeta. [...] Astfel, deși Elisabeta era înclinată spre clemență, numărul victimelor fanatismului a fost sub domnia sa tot atât de mare ca și sub domnia reginei Maria". André Maurois, History of England, Jonathan Cape, Londra, 1937, p. 238. 3 "În 1604 el a trebuit să poruncească expulzarea din biserică a trei sute de pastori puritani care refuzau să respecte ritualul anglican", relatează Maurois, History of England, p. 271. 4 Ibidem, p. 272. 5 Marea Cartă
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
fântânii: Ranaldo bea din fântâna urii, iar Angelica din fântâna iubirii. Sentimentele se schimbă periodic, în funcție de repetarea acestui act, care, nemaifiind singular, se desacralizează. Intervenția puterii este promptă, căci și conflictul era în măsură să amenințe integritatea înaltelor trăiri de capă și spadă: Carol cel Mare intervine între junii Orlando și Ranaldo, încredințând-o pe Angelica mai vârstnicului duce Namo de Bavaria (fiindcă și "moșul duce Namo, of și caină/ scotea din piept cuprins de pătimire,/ ba încă tremura cumplit sub
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Era atunci simțirea să și-o piardă,/ Căzând unei dureri cumplite pradă./ Să credeți celui care-a fost să ardă:/ Așa dureri n-aveau să se mai vadă!/ Căzu bărbia-n piept cum cade-o bardă,/ Semeața frunte îndrăzni să capă.../ Și, năpădit de zbucium, glasu-ntrânsul,/ n-avea jelire și nici lacrimi plânsul...". "Chinurile dragostei" nu se opresc aici, ele capătă proporții universale. Spațiul unde trage spre a înnopta Orlando, deși din prezentul narativ, conține amintirea actului erotic consumat între Angelica
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
structură e împărțită pe zile (bineînțeles șapte la număr, din nou în buna tradiție biblică), iar fiecare zi e împărțită conform indicațiilor din Notă și poartă un subtitlu adecvat, care face aluzie la romanele de mistere sau la cele de capă și spadă, în care titlul ori subtitlul rezumă acțiunea din capitolul respectiv. Punctul de plecare este un manuscris găsit, după voia hazardului, și el un fel de scriere second hand (reproductivă): "În ziua de 16 august 1968, mi-a căzut
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
zeamă"): med. ro. chemosensibilitate (chémosensibillité s.f.; en. chemosensitivity); cian(o)-,- cian "albastru" (cf. gr. κύανος,-οΰ s.m. "substanță de culoare albastră"): med. ro. cianogen adj. (cf. fr. cyanogene, adj.; en. cyanogenic); clamid(o)- "strat protector" (cf. gr. χλαμύς,- ύδος s.f. "capă, mantou"); clino- "înclinație", "pat" (cf. gr. κλίνω,- ειν vb. "a înclina, a atârna, a ține, a se deplasa, a respinge"): med. ro clinică (cf. fr. clinique, s.f.; en. clinic); cloro- "verde" (cf. gr. χλωρός, -ά, -όν adj. "verde, verde închis
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
social și profilul psihologic al sămădăului sunt dublate de portretul fizic schițat în linii ferme. Deta liile fizice au un rol semnificativ, sugerând un caracter plin de contradicții. Astfel, Lică are calități certe, precum voința puternică, inteligența nativă, luciditate, temeritate, capa citate de a intui psihologia celor din jur, dar aceste calități sunt puse în slujba unui caracter diabolic (Tu nu ești om, Lică, ci diavol, îi spune Ghiță). Item 2: evidențierea modului în care evoluează relația dintre cele două personaje
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
din mulți tu dinea interpretărilor contemporane existente, doar două par a fi susținute de argumente suficiente și convingătoare a cea realistă și cea reprezentationalista a, ambele considerând propria lor grila de lectură ca fiind aplicabilă întregului proces de cunoaștere, da capo al fine. Contrar acestei pretenții, din analiza sistematică întreprinsă am observat că atât inter pretarea realistă, cât și cea reprezentationalista, la un nivel sau altul al procesului de cunoaștere, forțează sau ignoră anumite precizări și sensuri ale textelor tomiste. Rostul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în el un mod de a fi natural. Această poziție a fost împărtășită de mai mulți interpreți ai lui Toma, printre care Anthony Lisska. Acesta definește cunoscătorul accentuând tot rolul intenționalității în raport cu cel al imaterialității, spunând că „un cunoscător are capa citatea sau abilitatea ontologica, înrădăcinată în esență sau natură cunoscătorului, de a dobândi în mod intențional forme sau structuri ale altor lucruri“. Mai mult, Lisska vede în distincția dintre esse intenționale și esse naturale un acord între Toma și Franz
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai perfecte decât în cazul altor animale. Așa cum intelectul îi împrumuta puterii cogitative ceva din cadrul lui conceptual pentru că aceasta să poată recunoaște individualele că existând sub o natură comună, la fel putem spune că îi împrumuta și memoriei ceva din capa citatea lui de a realiza inferențe. Dat fiind faptul că Toma din Aquino nu explică ce anume înțelege prin această atitudine cvasi-silogistica a memoriei, nu rămâne decât să fie interpretată în cel mai rezervat mod cu putință, ca ordine a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
îl pianto d'animale: / così negli alți paesi al vento della neve / ulula l'aria fra i chiusi dei pastori. Piazza Fontana: Non a me più îl vento fra i capelli / caro dilunga, e delusa è la fronte: / înclină îl capo docile ai fanciulli / sulla piazza, agli alberi rossi în curva. (...) Se ne va îl mio dominio da te; rapido / muta: così contro îl vento nero / delle finestre, l'acqua della fontana / în pioggia leggera. L'alto veliero: "Io sono stanco
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
tuo orecchio inclinato / sull'ultima mia parolă. Varvàra Alexandrovna: Di notte la Siberia stacca îl suo vento / lucente sul vetro di schiuma, una trama / di corde astratte nella mente. Lungo l'Isar: Îl vento alza lucenti gorghi grigi / dall'acqua: (...). Capo Caliakra: Qui / è possibile (...) prendere un fiore / tagliato dal vento, rifiutare îl ronzio / d'una rimă, (...). Poesia d'amore: Îl vento vacilla esaltato e porta / foglie sugli alberi del Parco, / l'erba è già intorno / alle mura del Castello, i
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
giorno di nostră età primo s'invola. / Sottentra îl morbo, e la vecchiezza, e l'ombra / della gelida morte. (vv. 58-68) Îl Sogno: Ahi ahi, che cosa è questa / che morte s'addimanda? Oggi per prova / intenderlo potessi, e îl capo inerme / agli atroci del fâțo odii sottrarre. Or se di pianto îl ciglio, / soggiunsi, e di pallor velato îl viso / per la tua dipartita, e se d'angoscia / porto gravido îl cor; dimmi: d'amore / favilla alcuna, o di pietà
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]