827 matches
-
soluții literare apte să-i facă transmisibil, în condițiile supravegherii ideologice, mesajul critic antitotalitar. Dispărând, după 1989, interdicțiile "stimulatoare", scriitorul s-ar fi văzut dintr-odată lipsit de motivație și deconcertat, derutat. Ce să scrie și cum? Asemenea oricărui vechi captiv devenit pe neașteptate liber, nu va ști ce să facă cu libertatea, cum să profite de ea. Ca scriitor nu va ști cum să fructifice libertatea literar. Să fi fost chiar această situația lui Buzura și aici să fi stat
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
cînd, un suspin sacadat, puternic și evident stăpînit cu greu. El era doar expresia sonoră a acelei scene unice prin măreție și prin monumentalitatea ei tragică: hieratic și aproape mineral, corpul lui Ion Dumitriu era vegheat doar de Mircea Nedelciu. Captiv în scaunul său cu rotile, ghemuit încă și mai puternic acum din pricina suferinței morale, el plîngea monoton și ofta ritmic. Nu era acolo nici disperare și nici revoltă; pentru întîia oară în aproape douăzeci de ani, l-am văzut pe
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]
-
și 5 mărci germane"? - cum specifică actul de acuzare și condamnare al autorului. O carte cu astfel de conținut cum trebuie să fie? - se-ntreabă singur autorul. Răspunsul lui ("fără patetism, sinceră, instructivă") este deplin respectat în povestirea vieții de captiv. Descrierea dormitoarelor ("locuiam acum într-un adevărat WC public" - e amintirea Gherlei), foamea continuă a deținuților tineri ("ca niște prucei în guițare" așteptând prânzul mizer), "bătăile obișnuite", clasificarea oamenilor după criteriul rezistenței în închisoare și alte tragice "secvențe" sunt sustrase
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
într-un vagon, timp de aproape 16 zile; și din nou la drum spre ceea ce urma să fie valea pierzaniei, într-un lăcaș de cult, pe care iconoclaștii bolșevici îl transformaseră încă din 1917 într-un gulag. O mănăstire pentru captivi Mănăstirea Oranki de pe Volga, într-o pădure, 3 000 de prizonieri. Acolo a trăit timp de 4 ani clipe care și acum îl urmăresc uneori. Pe un imens teren din incinta mănăstirii, îi așteptau bordeie săpate în pământ, „iar de
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
pe scenă - o formulă care face viața mai lungă unor montări la teatrele din provincie și pentru că numărul de locuri la o reprezentație este mic, dar perfect argumentat aici - spectatorul poate intra, încet-încet, în spațiul atipic al lui Paul. Sîntem captivi într-o cameră din povești(horror), din „Hansel și Gretel". Tot așa par protagoniștii și proprietarii, Paul și Luise. Într-o locuință fără sursă directă de lumină, întunericul se joacă cum dorește cu chipul celor doi, cu tenebrele. La început
Voluptatea detaliului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6263_a_7588]
-
a spus să fim calmi și să așteptăm. Noi așteptăm de așa de multe zile, dar sincer ... nu văd că firma să facă ceva pentru acești oameni! Sunt efectiv uitați acolo, în mijlocul deșertului“, spune Mihaela Popescu. În prezent, șansa românilor captivi în deșert ar fi un avion al companiei Waha, care să fie plătit de managementul J&P, firma angajatoare a tuturor europenilor care lucrau la Faregh 2. Acest avion ar putea să-i ducă măcar până la Bengazi, unde este și
EXCLUSIV: Şase români părăsiţi în deşertul din Libia, fără acte şi în pericol de a pierde legătura cu familia () [Corola-journal/Journalistic/61203_a_62528]
-
să îngîn meleopeea nașterii/ litania morții/ ce știu ăștia ce este simplitatea?/ lumea mea e un pom de carne sub care visez/ că mă întind și urlu" ( lumea mea e un pom de carne). Poetul se relevă a fi un captiv al biologiei între gratiile căreia își linge rănile, comunicîndu-i Celuilalt condiția sa de deținut ( însuși actul egotic al confesiunii devine un rapt, o deposedare a semenului de propria-i mărturie virtuală): "Între pereții unde respir tot mai greu aerul altuia
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
în final, exersate prin lungi căderi în interiorități. Proba este diferită pentru cei cărora le reușesc defulările (familia) și pentru cei stigmatizați - mezinul scriitor și iubita, prea visători să răzbată în lumea reală, prea realiști să trăiască total în imaginar. Captivi într-o iubire la care niciunul nu poate să renunțe, preferând să împartă, indeciși, ostracizările. Romanul se încheie printr-un joc metatextual, în care recunoaștem celebra expresie mallarmeană ce a hipnotizat întreaga modernitate: Lumea există ca să sfârșească într- o carte
Un poem apocaliptic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4267_a_5592]
-
vis arhetipal pe care mulți români l-au avut în acea perioadă: visezi că te-ai întors în țară pentru un detaliu minor (de exemplu, să cauți în sertar un manuscris, să-ți vezi părinții etc.) și brusc te trezești captiv într-o Românie din care nu mai poți fugi. Drumul înapoi spre străinătate îți este închis. Coșmarul acesta l-am avut multă vreme după 1989, așa puternică era în subconștientul meu ideea de captivitate, ideea că ne luptăm cu o
prezențe la Festivalul „Zile și nopți de literatură“, Neptun, 2011 Matei Vișniec: „La 55 de ani trebuie să furi cît mai mult timp pentru tine însuți“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5456_a_6781]
-
ai lui August Prostul", "Plicul negru", "Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici", "Înaintea despărțirii. Convorbire cu Saul Bellow", "Vorbind pietrei", "Atrium", "Variante la un autoportret", "Vizuina", "Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian", "Cuvinte din exil (împreună cu Hannes Stein, 2011), "Captivi", "Cartea fiului" și "Zilele și jocul". Considerat unul dintre cei mai mari romancieri români contemporani aflați în exil, Manea a fost martor a două mari capitole ale istoriei României. Fiul unor evrei, el a fost deportat în Transnistria pe când avea
Andrei Pleşu și Norman Manea, indemnizaţii pe viaţă de la US by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80043_a_81368]
-
Mângâierea-mi burdușită cu ardoare și cu har! Și-am rămas redus la karma celui mai căznit plebeu: Scormonindu-mi sihăstria de insomniac bizar. A plecat privighetoarea, ca un vis fluorescent, Ocarina mea vrăjită; gingașu-mi sonor breloc! Și-am rămas captiv în sine-mi ca un veșted penitent, în caverna nopții albe hărăzit să mă sufoc. A plecat privighetoarea, panaceul meu de tril! Și-am rămas, fără de dânsa, mai suspect ca un intrus; Mai pocit de solitudini, mai năuc, mai inutil
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
sunt numeroase în Boema. Chiar și celebrul început - și sfârșit - al actului III, cele două acorduri mușcate, fac trimitere la celebra sortita a lui Amonasro din Aida (ex.5) (momentul în care Aida descoperă că tatăl ei se află printre captivi). Impresia pe care o lasă cele două acorduri pregnante, cu funcțiile dominantă-tonică este, în ambele scene, de amenințare puternică și reală. În același act, duetul Addio dolce svegliare alla mattina/Adio dulce trezire, prin care Rodolfo și Mimi evocă amintiri
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
petrece toată viața, ca o polenizare între humă, lumină și noapte. Carul parcă mergea singur fără tatăl meu; noi, prin ploaia neagră, semănam ca un deal de oameni mergător. GLEZNELE ROȘII După ce a deschis fereastra, largul dimineții l-a luat captiv către țărmurile unde gleznele roșii, de veacuri, tulbură apele. Ea, ziua întreagă, s-a nevoit a repara lacătul; a scos cuiele în care fecioarele singurătății și-au pus veșmintele, dezbrăcându-se toată noaptea. Odată cu înserarea, niște mâini ca de fosfor
Poezii by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/2632_a_3957]
-
măsură. Poete, poți umple golul, căutând piatra de deasupra apei, pe care să se-așeze porumbelul întors cu ramura verde, poți să veghezi oricât, pace nu va fi în lumea asta; ci tu sub umbra cuvântului vei adormi și visa, captiv în visul meu, cum mă clatin cu o aripă frântă, în căutarea întregului, sub norii haotici. - Să fiu eu Odette, din care Daimonul și-a făcut veșmânt de sărbătoare aruncat pe masa de operație, iar tu, lumina din care se-
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
aceleași dezgust și revoltă fără obiect precis. Dar dacă unul singur, nu mii și sute de mii câți sunt, resimte injustiția acestei situații, atunci societatea românească de azi, ce se proclamă democratică și liberă, trebuie să-l elibereze pe acel captiv. Cum? Punând o șapă de beton peste această hazna. Să intre în infernul dosarelor doar acela ce nu le va folosi ca să lovească încă o dată și pe care școala l-a învățat cum se distribuie nuanțele, fără de care riscăm să
Un trecut care nu trece by Vasile Popovici () [Corola-journal/Journalistic/7146_a_8471]
-
în jurul acelorași teme, obsedante, dar diferă semnificativ prin strategiile narative adoptate de autoare. Miza e pusă, de fiecare dată, pe identificarea unor articulații existențiale osificate, fire subțiri și nevăzute, îngroșate tot mai mult și devenite, vai!, vizibile care ne fac captivi în propria viață. Foarte deosebite între ele, personajele Adrianei Bittel au o problemă comună: ajung să trăiască la modul mecanic, să se târască de pe o zi pe alta, visând, în compensație, la fantasmagorice alternative biografice și istorii personale contrafactuale. E
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
ca într-un puț" ne prăbușim în imprevizibilul care există în noi înșine. Stockholm-ul, un oraș acoperit de ninsoare, toropit și înghețat, misterios sub fumuriul zăpezii și al aburilor ieșind din plămînii oamenilor, este o metaforă superbă pentru un sine captiv în propria sa multiplicitate. Impresia mea, la lectura acestui roman, este că viziunea asupra ființei pe care am expus-o mai sus stă la temelia personajelor și a întîmplărilor prin care trec. Interesant este că viziunea cu pricina e cumva
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
sînt prea multe dintre spectacolele ultimilor ani. Prea puțină căutare într-un text sau altul, prea multă și prea mare dorința de demonstrație, de succesul care precedă timpii firești ai oricărei creații. Actorul, artistul rămîn în spatele ambițiilor unui regizor, sînt captivi ai propriilor limite și șabloane de care mai nimeni nu pare interesat să le dilueze, să le alunge, fie doar și pentru un singur rol. E o discuție amplă în jurul acestui subiect care mă macină și mă întristează de cîțiva
Vă place Beethoven? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4477_a_5802]
-
revendicativ. Altfel zis - folosit strictamente ca o măciucă în scopuri cu totul și cu totul străine firii și rosturilor scrisului său. Asta chiar dacă, bineînțeles, însuși textul Jurnalului îndreptățea una sau alta dintre dioptriile deviante între ale căror rame a rămas captiv pînă astăzi." Ingeniosul netemperat În numărul 8 - 2007 al revistei mureșene Vatra, citim surprinși (pozitiv, cum altfel?) un grupaj de poezii semnat de Mircea Horia Simionescu. Atunci când autorul atâtor masive și subtile romane, prozator prin excelență ca și colegii săi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9152_a_10477]
-
din care provin le-au indus-o, prin familie sau prin comunitățile care străbat drumul de la o lume cu rânduieli arhaice și cutume greu de înțeles și de acceptat de către omul modern. Așa că depun mărturie despre ce înseamnă condiția de captiv între civilizații și culturi. O copilă teribilă Cine este Faďza Gučne, dacă nu o copilă teribilă, în viața căreia se petrec mici miracole?! Provine din mediul imigranților din suburbii, are o salvare - îi place să povestească, are și talentul de
Femei by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6703_a_8028]
-
a lucrat înainte de 1986 cu "efectele deviatoare ale codificării", care sunt "încețoșarea, excesul stilistic și opacitatea". Corin Braga numea această tehnică, foarte răspândită în epocă, "ritualizarea estetică a evaziunii". Situarea e valabilă pentru romanele anterioare ale lui Norman Manea, de la Captivi (1970) sau Atrium (1974) la Cartea fiului (1976) și Zilele și jocul (1977). Scriitura din Plicul negru eu aș numi-o mai potrivit ritualizare estetică a subversiunii. Prima strategie e specifică lui Leonid Dimov, lui Dumitru }epeneag, adică oniricilor și
Disperarea clovnului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9566_a_10891]
-
savantul - aflat la al doilea mariaj), pe de alta, el trezește interesul (cumva obsesional) al fiicei profesorului, Ruth, în vîrstă de cincisprezece ani (o artistă neînțeleasă, respinsă anterior de un jucător de fotbal, de care s-a îndrăgostit nebunește). Maartens - captiv în lumea formulelor - e mai degrabă opac la aceste complicații emoționale. Își dezvăluie totuși, la rîndul lui, un bizar handicap psihologic: este dependent de prezența fizică a soției Katy în viața sa. Cînd aceasta pleacă pentru a-și îngriji mama
O inițiere psihedelică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7416_a_8741]
-
macroscopic. Și, pentru a se respecta întru totul vechea zicală potrivit căreia o nenorocire nu vine niciodată singură, Benjamin R. Ford se pomenește că pierde avionul, fără un motiv evident. Cursa lui este amânată pe termen nedeterminat, omul se pomenește captiv într-un terminal aviatic, fără niciun control asupra viitorului său apropiat. Și astfel, plictisit, nervos și mai ales frustrat, protagonistul începe să scrie o lungă scrisoare adresată companiei American Airlines în care îngrămădește năvalnic bucăți de biografie, flux al conștiinței
Cronica unui zbor amânat by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5549_a_6874]
-
ci doar a profitat, oportunist). De fapt, asistăm la eterna luptă pentru putere între Centru și filialele locale. Între conducerea din Capitală și așa numiții baroni ai partidelor. Liderii locali simțeau că Antonescu are prea multă putere, că îi ținea captivi cu candidatura sa la Cotroceni. Așa că l-au presat să renunțe la alianța cu PSD, care îi asigura președinția și, în plus, i-au găsit înlocuitor. Ca să nu piardă tot, Antonescu a acceptat să părăsească USL, apoi conducerea partidului, sperând
Demisia lui Antonescu, explicată. Cine e baronul baronilor by Val Vâlcu () [Corola-journal/Journalistic/28839_a_30164]
-
și despre valoarea celor scrise de dânsul. Nimeni nu e capabil să prevadă cu precizie ce va fi cu începătorul de astăzi, cum va evolua, cum vor fi cărțile lui de peste decenii, în cazul în care acestea vor exista. Suntem captivi în propriul nostru timp cu toții, dăm seamă și gândim frumosul în aria gustului și valorilor în care ne-am format. Ne-a mers la inimă sinceritatea dvs. V-a trebuit ceva timp, recunoașteți, să schimbați acriturii liniile aspre cu altele
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]