693 matches
-
după caz, numerele lor. 5 A se vedea în continuare lista speciilor sensibile cunoscute. Boală Specii sensibile* Viremia de primăvară a crapului (VPC) Crap comun și crap japonez Koy (Cyprinus carpio),amurul (Ctenopharyngodon idellus), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), novac (Aristichthys nobilis), caras (Carassius carassius), caras auriu (C. auratus), babușcă (Rutilus rutilus), văduviță (Leuciscus idus), lin (Tinca tinca) și somn (Silurus glanis) Necroza pancreatică infecțioasă (NPI) Păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), păstrăv fântânel (Salvelinus fontinalis), păstrăv de munte (Salmo trutta), somon de Atlantic (Salmo
32004D0453-ro () [Corola-website/Law/292415_a_293744]
-
lor. 5 A se vedea în continuare lista speciilor sensibile cunoscute. Boală Specii sensibile* Viremia de primăvară a crapului (VPC) Crap comun și crap japonez Koy (Cyprinus carpio),amurul (Ctenopharyngodon idellus), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), novac (Aristichthys nobilis), caras (Carassius carassius), caras auriu (C. auratus), babușcă (Rutilus rutilus), văduviță (Leuciscus idus), lin (Tinca tinca) și somn (Silurus glanis) Necroza pancreatică infecțioasă (NPI) Păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), păstrăv fântânel (Salvelinus fontinalis), păstrăv de munte (Salmo trutta), somon de Atlantic (Salmo salar) și mai
32004D0453-ro () [Corola-website/Law/292415_a_293744]
-
codul de Pacific (G. macrocephalus), eglefinul (G. aeglefinus) și Onos mustelus. NHI Pești aparținând familiei salmonidelor și știuca (Esox lucius). VPC Crapul și crapul koï (Cyprinus carpio), crap fitofag (Ctenopharyngodon idellus), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), novacul (Aristichthys nobilis), caracuda (Carassius carassius), carasul auriu (Carassius auratus), linul (Tinca tinca) și somnul (Silurus glanis). NPI Păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss), fântânelul (Salvelinus fontinalis), păstrăvul de mare (Salmo trutta), somonul (Salmo salar) și mai multe specii de somon de Pacific (Oncorhynchus spp.). BKD Pești aparținând familiei
32006D0656-ro () [Corola-website/Law/294932_a_296261]
-
Revoluției nr. 2 TINERETULUI 522 116 Județul Caraș-Severin, Orașul Băile Hercuiane, Str. 1 Mai nr. 5 HERCULES 453 117 Județul Caraș-Severin, Orașul Bocșa, Str. 1 Decembrie nr. 24 ASTRA 300 118 Județul Caraș-Severin, Orașul Oravița, Str. 1 Decembrie nr. 57 CARAS 302 119 Județul Caraș-Severin, Localitatea Moldova Veche, Str. Coșbuc DANUBIUS 350 120 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, Bd. Eroilor nr. 51 VICTORIA 464 121 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, P-ța Mihai Viteazul nr. 11 REPUBLICA 1010 122 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca
ORDONANŢĂ nr. 39 din 14 iulie 2005 (*actualizată*) privind cinematografia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277857_a_279186]
-
3 litere) Denumire științifică Denumire în engleză Plătică de apă dulce (sz) FBR Abramis spp. Freshwater breams (nei) Văduviță melanotă FID Leuciscus (=Idus) idus Ide (Orfe) Babușcă,ocheană, tarancă FRO Rutilus rutilus Roach Crap comun FCP Cyprinus carpio Common carp Caras comun, caracudă FCC Carassius carassius Crucian carp Lin FTE Tinca tinca Tench Fam. ciprinide FCY Cyprinidae Cyprinids (nei) Știucă, mirliță FPI Esox Lucius Nothern Pike Șalău FPP Stizostedion lucioperca Pike-perch Biban comun FPE Perca fluviatilis European Perch Mihalț, midhai FBU
jrc1854as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87004_a_87791]
-
Revoluției nr. 2 TINERETULUI 522 116 Județul Caraș-Severin, Orașul Băile Hercuiane, Str. 1 Mai nr. 5 HERCULES 453 117 Județul Caraș-Severin, Orașul Bocșa, Str. 1 Decembrie nr. 24 ASTRA 300 118 Județul Caraș-Severin, Orașul Oravița, Str. 1 Decembrie nr. 57 CARAS 302 119 Județul Caraș-Severin, Localitatea Moldova Veche, Str. Coșbuc DANUBIUS 350 120 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, Bd. Eroilor nr. 51 VICTORIA 464 121 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, P-ța Mihai Viteazul nr. 11 REPUBLICA 1010 122 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca
ORDONANŢĂ nr. 39 din 14 iulie 2005(*actualizată*) privind cinematografia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272236_a_273565]
-
de Atlantic (Gadus morhua), cod de Pacific (G. macrocephalus), eglefin (G. aeglefinus) și Onos mustelus NHI Peștii din familia Salmonideae și știuca (Exos lucius) VPC Crap comun (Cyprinus carpio), crap chinezesc (Ctenopharyngodon idellus), crap oglindă (Hypophtalmichthys molitrix), novac (Aristichthys nobilis), caras (Carassius carassius), caras auriu (Carassius auratus), lin (Tinca tinca) și somn (Silurus glanis) (*) Listă la care se adaugă orice altă specie semnalată ca sensibilă la agentul patogen sau boala în cauză în cea mai recentă ediție a Codului internațional pentru
jrc5969as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91141_a_91928]
-
morhua), cod de Pacific (G. macrocephalus), eglefin (G. aeglefinus) și Onos mustelus NHI Peștii din familia Salmonideae și știuca (Exos lucius) VPC Crap comun (Cyprinus carpio), crap chinezesc (Ctenopharyngodon idellus), crap oglindă (Hypophtalmichthys molitrix), novac (Aristichthys nobilis), caras (Carassius carassius), caras auriu (Carassius auratus), lin (Tinca tinca) și somn (Silurus glanis) (*) Listă la care se adaugă orice altă specie semnalată ca sensibilă la agentul patogen sau boala în cauză în cea mai recentă ediție a Codului internațional pentru sănătatea animalelor acvatice
jrc5969as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91141_a_91928]
-
de Atlantic (Gadus morhua), cod de Pacific (G. macrocephalus), eglefin (G. aeglefinus) și Onos mustellus NHI Peștii din familia Salmonideae și știuca (Exos lucius) VPC Crap comun (Cyprinus carpio), crap chinezesc (Ctenopharyngodon idellus), crap oglindă (Hypophtalmichthys molitrix), novac (Aristichthys nobilis), caras (Carassius carassius), caras auriu (Carassius auratus), lin (Tinca tinca) și somn (Silurus glanis) (*) Listă la care se adaugă orice altă specie semnalată ca fiind sensibilă la agentul patogen sau la boala în cauză în cea mai recentă ediție a Codului
jrc5969as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91141_a_91928]
-
morhua), cod de Pacific (G. macrocephalus), eglefin (G. aeglefinus) și Onos mustellus NHI Peștii din familia Salmonideae și știuca (Exos lucius) VPC Crap comun (Cyprinus carpio), crap chinezesc (Ctenopharyngodon idellus), crap oglindă (Hypophtalmichthys molitrix), novac (Aristichthys nobilis), caras (Carassius carassius), caras auriu (Carassius auratus), lin (Tinca tinca) și somn (Silurus glanis) (*) Listă la care se adaugă orice altă specie semnalată ca fiind sensibilă la agentul patogen sau la boala în cauză în cea mai recentă ediție a Codului internațional pentru sănătatea
jrc5969as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91141_a_91928]
-
18) Cyprinus căprio Crap (8) (19) Oryzias latipes Medaka (20) (21) Pimephales promelas (8) (22) TABEL 1B: Exemple de alte specii de pești bine studiate care au fost folosite Apă dulce Apă sărată Carassius auratus Menidia peninsulae (23) (24) (25) Caras auriu (8) Lepomis macrochirus (8) Clupea harengus Hering (24) (25) Gadus morhua Cod (24) (25) Cyprinodon variegatus (23) (24) (25) APENDICE I GHID PENTRU EFECTUAREA UNUI TEST DE TOXICITATE LA EMBRIONI ȘI ALEVINI DE PEȘTE ZEBRA (BRACHYDANIO RERIO) INTRODUCERE Peștele
jrc5127as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90295_a_91082]
-
martorului (minimum %) (zile) Embrion Alevin Reușită ieșirii din ou După ieșirea din ou APĂ DULCE Carassius auratus 24 ± 1 - - 3-4 > 4 De îndată ce este posibil după fecundare (prima fază de gastrula) până la 4 zile după ieșirea din ou (7 zile) - 80 Caras auriu Leopomis macrochirus 21 ± 1 - 16 3 > 4 De îndată ce este posibil după fecundare (prima fază de gastrula) până la 4 de zile după ieșirea din ou (7 zile) - 75 APĂ SĂRATĂ Menidia peninsulae 22-25 15-22 12 1,5 10 De îndată ce este
jrc5127as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90295_a_91082]
-
șoarecii. Dintre păsări avem vrabia, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, cinteza, pupăza, graurul, bufnita, uliul. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure, gușter. Bălțile din Lunca Șiretului găzduiesc rata sălbatică, gașca sălbatică, lișița, pescărușul albastru, bâtlanul. În apă viețuiesc crapul, salăul, carasul, roșioara. Această bogăție faunistica permite practicarea vânatului și a pescuitului sportiv. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Pașcani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul dar și semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul,carasul etc. Primăvara apare și scrumbia de Dunăre. Primele semne ale unei așezări permanente în zona municipiului Galați s-au găsit pe malul estic al bălții Mălina (în nord-vestul municipiului), unde s-au descoperit fragmente din ceramica de tip Stoicani-Aldeni, unelte
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
al XVIII-lea au fost ridicate numeroase edificii publice, între care biserică romano-catolică și biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", amândouă declarate monumente istorice (vezi secțiunea următoare). În 1778, ca urmare a incorporării Banatului la Ungaria, Lugojul a devenit reședința comitatului Caras, iar în 1795 Lugojul român și Lugojul german s-au unificat. Eftimie Murgu s-a stabilit la Lugoj în 1841, iar în iunie 1848 a prezidat a doua "Adunare națională a românilor" din Banat de pe Câmpia Libertății din Lugoj, în cadrul
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
distruse de flăcări. Prin rezoluția imperiala de la 12 decembrie 1850 Lugojul a devenit reședința Episcopiei Greco-Catolice din Banat. Lugojul a fost reședința comitatului Caraș-Severin din 1881 până în 1925, când în urmă noii organizări administrativ-teritoriale din România a fost creat județul Caras și județul Severin, cel din urmă cu reședința la Lugoj până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Podul de Fier, simbol al Lugojului, a fost ridicat în 1902. La 3 noiembrie 1918 a avut loc la Lugoj o mare
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
a orașului Bocșa a fost locuită din antichitate, găsindu-se vestigii din perioada culturii Coțofeni datând cu 1.800-1.600 ani Î.Hr. O primă mențiune despre existența localității Bocșa o găsim în anul 1333 în catastihul protopopiatului latin de Caras referitor la deportarea zeciuielii papale, o mențiune ulterioară fiind făcută în anul 1437 cu privire la localitatea Vasiova (WAZYLAW) din districtul privilegiat Capul Bârzavei. În anul 1534 un document atestă cetatea Bocșa sub denumirea de ex castro Bochzsa, iar în anul 1607
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
la 120 de specii, atât de faună locală, cât și exotică. Anual Zoo Târgu Mureș este vizitată de un număr de 100 000 de vizitatori. În Mureș trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. "Pentru detalii, vezi: Mureș și Pocloș" Localitatea se întinde mai accentuat pe partea stângă al râului Mureș, care izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Gurghiului și defileul Toplița - Deda ca să
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
tineri, îndemnindu-i spre această îndeletnicire nobilă, asadar la un nou început de secol european media de vârsta a stuparilor din Ilidia este 35 de ani, existind peste 700 familii de albine.Speram deci la un nou secol dulce în Valea Carasului (A.M) Biserică ortodoxă, biserica greco catolică și biserica baptista. obiective turistice: biserică rotonda, castel și locuința feudala, ruine restaurate pe dealul Oblita. Cetate cu val de pământ, ruine restaurate pe dealul Cetate, biserica ortodoxă pictată de pictorul Zaicu. Valea
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
nume. Localitatea a fost numită Rudăria până în anul 1970, iar acum poartă numele revoluționarului pașoptist Eftimie Murgu, născut în această localitate. Din punct de vedere geografic, comuna Eftimie Murgu, este situată în SV României,la marginea de SE a județului Caras Severin, în depresiunea Almăjului. Este situată între:44ș54’16’’ lat N la Lunca lu’ Brusu; 44ș43’30’’lat S la Vrapcioanea; 22ș2’29’’ long V; 22ș12’30’’ long E . Localitatea este cunoscută pentru celebrele mori de apă, vechi de sute
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
păduri de esență albă (salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în câmpie trăiesc iepuri, vulpi, căprioare și mistreți . Denumirea satului provine, după unele surse, de la un locuitor înstărit care purta pe cap un colac împletit din cânepă
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
terenurilor au fost transformate de om în terenuri de cultură. Pe teritoriul localității întâlnim elemente faunistice est-europene și central-europene. Întâlnim fauna specifică de pădure, lupul și râsul dispărând de mai bine de 45 de ani. Ca fauna piscicola întâlnim crapul, carasul etc.Fauna nisipurilor este mai săracă;găsim termita, furnică, șarpele termofil și șopârla de nisip. În urmă faptului că ambianța naturală oferă condiții de dezvoltare a vieții și activități umane, componentele cadrului natural trebuie analizate prin influență ce o exercita
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
lunca, si turme de căprioare. Rozătoarele sunt reprezentate de iepuri de câmp, popândăi, hârciogi și șoareci de câmp. Păsările cel mai des întâlnite sunt: cioară, vrabia, ciocănitoarea, graurul, barza, cucul, turturica, mierla și privighetoarea. În ape pot fi găsiți crapi, carași, somni și știuci. Râul Siret domină hidrografia comunei. Pâraie brăzdează câmpurile și marginea satelor. Pârâul Țigăncii parcurge câmpul Oarzei, mărginește satul Alexandru I. Cuza spre apus pentru a se varsă în Siret în locul numit "Holm". În locul numit "Oarza", pe marginea
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
amonte de Podeni. Cele două sate apartinatoare, Gornenți și Malarișca se găsesc pe partea dinspre podișul Mehedinți, dar în compunerea comunei există cîteva cătune mărișoare pe dealurile care mărginesc malul drept al râului Bahna (către orașul Băile Herculane din județul Caras Severin). E vorba despre Sarafinești, Bolovanul și Satu din Mijloc. În sat cea mai mare sărbătoare este Sfanțul Ilie (20 iulie). Mai multe informații pot fi aflate vizitând Monografia satului Podeni realizată de profesorul Vlădica Florian, fiu al satului. Conform
Comuna Podeni, Mehedinți () [Corola-website/Science/301611_a_302940]
-
muntelui, în orice anotimp: excursii, drumeții (Tăul Zânelor, izvorul de apă minerală Borcut, trasee montane - traseu marcat de 3,5 ore pâna în Vf. Bistricioru, Castel Dracula lângă Pasul Tihuța - 1100 m alt), ciclism montan, caiac, alpinism, pescuit (păstrăv, clean, caras - în lacul Colibița), plimbări cu sania etc. Etnografie
Colibița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300873_a_302202]