837 matches
-
seva de mirt. Le-a combinat cu sete și poetul, glăsuitorul cântecului, omul undelor radio, Marian Stere, și le-a preschimbat în izvor viu, cu ființă și spirit plecat din fântăniță umană apoi vărsată în fluviu cosmic. „Nec possunt vivere carmina/ Que scribuntur potoribus aquae./, „Nu pot dăinui cântecele/ Scrise de băutori de apă.”/ (Horațiu). Nu, sigur că nu! Apa băută de Marian Stere e apă de busuioc, de iasomie, de mărul vinei, de strugurele iertării, de trandafirul dragostei, de crinul
MARIAN STERE UN ARTIST ÎNDRĂGIT DE TOŢI ARTIŞTII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368000_a_369329]
-
ARIPA GÂNDURILOR, AZI, COBOARĂ SFINȚII... Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 899 din 17 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Trecutu-și leapădă-amintirile în mine, Precum o Dochie naivă-al ei cojoc, Le-nșiră, rând pe rând, și-n scânteieri carmine M-atrage în vâltoarea unui candid joc. Mă văd copil în poala caldă-a dimineții, Sorbind nectarul din povețe părintești; Cu ochi nevinovat străpung perdeaua ceții, Cutreierând sfios tărâmuri de povești. În falduri străvezii se oglindesc părinții Cu chipuri fantomatice
PE-ARIPA GÂNDURILOR, AZI, COBOARĂ SFINŢII... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346078_a_347407]
-
foarte veche a bunicii, care pentru ea simbolizează albia râului în care a fost botezat Iisus. Prelucrarea lemnului este reprezentată de o mulțime de meșteșugari din județele Vâlcea și Argeș, precum: Stancu Stana, Stancu Ion, Drăgan Nicu Bebe, Smedescu Iulia Carmina, Nicolescu Gh. Tita și alții specializați în producerea de obiecte de uz casnic: linguri, oale, funduri, mese tradiționale, mici, rotunde, scaune, butoaie, dar și de persoane ce ridică meșteșugul la nivel de artă. Dan Dănescu, Pitești, județul Argeș, creează o
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
la Tomis. Poezia aceasta și istoria indică faptul că se împrietenise cu băștinșii geți ținuți la distanță totuși, fiind ‘’dușmănoșii...’’: Non hic librorum, pre quos inviter alarque, Copia: pro libris arcus et arma sonant. Nullus in hac terra, recitem si carmina, cuius Intellecturis auribus utar, adest. Non quo secedam, locus est: custodia muri Summovet infestos clausaque porta Getas. Saepe aliquod quaero verbum nomenque locumque, Nec quisquam est, a quo certior esse queam. Dicere saepe aliquid conanti - turpe fateri? - Verba mihi desunt
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
muzica P.I. Ceaikovski), „Romeo și Julieta” și „Floarea de piatră” (m. S. Prokofiev), „Spartacus” (m. A. Haciaturian), „Don Quijote” (m. L. Minkus), „Suralê” (m. F.Z. Iarulin), „Giselle” (m. M. Adam), „Șeherezada” (m. R. Korsakov), „Carmen” (m. G. Bizet - R. Șcedrin), „Carmina Burana” (m. C. Orff), „Tricornul” (m. M. De Falla), „Corsarul” (m. R.E. Drigo), „La piață” (m. M. Jora), „Haiducii” (m. H. Jerea), „Priculiciul” (m. Z. Vancea), „Iancu Jianu” (m. M. Chiriac), „Primăvara” (m. C. Trăilescu), „Dacia Felix” (m. B. Hoinic
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
Cluj-Napoca). „Bucureștiul literar și artistic”. Prezintă directorul-fondator Coman Șova. „APOLLON”, Revistă de cultură, artă și civilizație (Urziceni, Ialomița). Prezintă George Călin, director-fondator. „ProARME”, revistă de cultură militară și patriotică din București. Prezintă colonel Dan Gâju, scriitor și jurnalista Dana-Irina Stănculea. „Carmina Balcanica”, revistă de cultură din Craiova. Prezintă: Editor fondator, prof. univ. dr. Dan Anghelescu. „Cervantes”, revistă internațională de cultură și „Literatorul”, revistă de literatură și artă editată de Biblioteca Metropolitană București. Prezintă Emil Lungeanu, redactor șef și, respectiv, secretar general
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
lingoare În ochii orbi visând singurătate .................................... În „Umbra paradisului” cele 30 de elegii sunt tot atâtea confesiuni revendicate din vechii truvieri „ ce se visară, clopotnițe, sub malul ce irupe, la râul de infern cu flora rară.”: O febră crește încălzind carmina/ și-n jumătăți de marmuri coapse pure;/ pe patul de logodnă plâng femure,/ în golul dintre stea și rădăcine. „Nunțile efemere” aduc ceva din ermetizarea barbiană: Paznicii la vechi tenebre/ bat cu tirsul greu de moarte/ prin dulci râpe în
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]
-
Georg Büchner (Woyzeck - 1994, regia Axel Bagatsch), Feydeau (Puricele în ureche - 1985, regia Dan Alecsandrescu), Cehov (Livada de vișini - 1985, regiaGheorghe Harag, Pescărușul, regia Elemér Kincses)), Gorki (Azilul de noapte - 2002, regia Elemér Kincses, Vassa Jeleznova - 2007, regia Alexandru Colpacci), Carmina Burana după Carl Orff - 2011, regia Gigi Căciuleanu ; spectacole pe texte clasice din literatura autohtonă: I. L. Caragiale (O noapte furtunoasă - 1994 și D-ale carnavalului - 1985, ambele în regia lui Mircea Cornișteanu, Năpasta - 1988, regia Cristi Juncu);spectacole pe texte
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
instituțiilor publice într-una singură. Astfel, odată logat într-un cont unic, cetățeanul ar putea să interacționeze, teoretic, din fața calculatorului cu toate instituțiile publice, fără a mai fi nevoie de hârtii și vizite la ghișeu. Foto: Octav Ganea/Inquam Photos Carmina Stan, care a lucrat pentru o mare firma de comerț online, a lucrat la o aplicație de formulare inteligente, care pot fi editate atât online cât și offline și pe care poate fi atașată semnătură olografa. „Sunt formulare din care
Am fost la hackathonul celor 100 de IT-iști voluntari, chemați de Cioloș la Guvern: „Nouă ne vine să râdem când vedem condițiile pentru licitații” () [Corola-blog/BlogPost/338004_a_339333]
-
a festivalului, producții din Spania, Marea Britanie, Italia, Olanda, Franța, Scoția și Irlanda vor face deliciul publicului clujean și nu numai, workshop-uri dedicate pasionaților de film, respectiv două evenimente speciale, „A night of comedy and jazz with Frank Sinatra și spectacolul Carmina Burana, jucat la teatrul Național Lucian Blaga, sunt doar o parte din surprizele care vă așteaptă la Cluj în perioada 10 - 19 octombrie!
FOCUS FILM Comedy Cluj # 6 [Corola-blog/BlogPost/100342_a_101634]
-
ard în arămiu frunze de vid iar trupul meu tot străveziu, striga: iubire tu...! Apoi cuprins de roșie sete te cuprindea în ochi, fixând acolo pe perete deochiul din deochi. Hai la mine, hai la mine cu o cupă de carmine! Referință Bibliografică: O cupă de carmine / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2114, Anul VI, 14 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
O CUPĂ DE CARMINE de PETRU JIPA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380084_a_381413]
-
și Voichița Pălăcean-Vereș - purtător de cuvânt al LSR. A luat apoi cuvântul Al.F. Țene, care i-a nominalizat pe apostolii Ligii din luna martie: T.C. Dârțu, Mariana Cristescu, Doina Dragan, Doina Drăguț, Mircea Dorin Istrate, Ion Nălbitoru, Mihai Călugărițoiu, Carmina Băințan și Nicolae Băciuț. Cu acest prilej, au fost prezentate cele mai recente publicații ale LSR: revistele „Carpaticaˮ (Fil. Argeș) și „Sămănătorulˮ (Fil. Gorj) și volumul „Oameni ai Vâlcii la ceas aniversar - schițe de portret (2014)ˮ. Vorbind despre începuturile
CENACLUL „ARTUR SILVESTRI” LA CEAS SĂRBĂTORESC de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379434_a_380763]
-
I like. Still there after the forbidden dinner time în the garden. 4. Fallingwater dreams running one by one from house to rocks and lakes. 5. Saving the last minute sight for readers and their friends. 6. Tons of equipment, carmine environment to work a masterpiece în light. 7. Once upon a time there was a surgeon trimming the forest of hats. 8. Write it to me on an articulate computer șo that I could perceive the discourse analysis better. 9
THE AFOREMENTIONED FALL de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374968_a_376297]
-
și Voichița Pălăcean-Vereș - purtător de cuvânt al LSR. A luat apoi cuvântul Al.F. Țene, care i-a nominalizat pe apostolii Ligii din luna martie: T.C. Dârțu, Mariana Cristescu, Doina Dragan, Doina Drăguț, Mircea Dorin Istrate, Ion Nălbitoru, Mihai Călugărițoiu, Carmina Băințan și Nicolae Băciuț. Cu acest prilej, au fost prezentate cele mai recente publicații ale LSR: revistele „Carpaticaˮ (Fil. Argeș) și „Sămănătorulˮ (Fil. Gorj) și volumul „Oameni ai Vâlcii la ceas aniversar - schițe de portret (2014)ˮ. Vorbind despre începuturile
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI KA CEAS DE SĂRBĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375009_a_376338]
-
Joi, 4 aprilie.2013, la Filarmonica din Düsseldorf a avut loc concertul extraordinar „Carmina Burana” de Carl Orff (1895-1982) unde alături de cei doi soliști germani Aisha Tümmler -soprana și Raphael Pauss -tenor li s-a alăturat și baritonul român Bogdan Baciu (Cluj-Napoca). Sub conducerea muzicală a dirijorului Leslie Suganandarajah atât orchestră, corul cât și
DOI ROMÂNI PE SCENA FILARMONICII DIN DÜSSELDORF – BOGDAN BACIU ŞI CORINA UNGUREANU- KISS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345811_a_347140]
-
Versuri > Ipostaze > TE IUBESC, FEMEIE! Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1190 din 04 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Floare de lumină ce-nflorești în mine Când te ud cu lacrimi din nestinsul dor, Ploaie de nuanțe... în culori carmine Îmi inunzi artere-n nesfârșit izvor. Rătăcești prin suflet ca o primăvară, Răscolești simțiri, cad și mă adun, Alteori mă tulburi, griji mă-mpresoară C-ai putea să pleci far' să te-ncunun. Te iubesc cum luna își iubește cerul, Pescărușii
TE IUBESC, FEMEIE! de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347450_a_348779]
-
grădina din spatele casei părintești, adună în grabă câteva mere și cu ele în brațe parcă ar fi avut comori de mare preț, ajunge acasă. -Am fost după mere! spune ea.Vocea încă era scandată din cauza efortului făcut. -Ai fața lovită, Carmina!îi zice mama ei, când o vede Se putea citi îngrijorarea, de pe chipul ei. -M-am lovit, mama, dar nu mă doare. -Părul tău este răvășit, copilă!l -Vântul este de vină doar el este de vină! -Promite-mi că nu te
CHEMAREA PǍDURII de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/372141_a_373470]
-
vină! -Promite-mi că nu te mai duci în pădure seara?Și mai ales pe vremea aceasta! -Promit.Spune asta doar pentru a-și liniși mama. Știe foarte bine că nu va putea renunța la acel loc. -Offff, mergi la căldură, Carmina mea. Mama ei, îi cunoștea obiceiul și totodată îi știa locul de refugiu.Copila aceasta era altfel decât ceilalți copii ai ei. Oare ce va face acest copil în viață?se întrebă retoric ea.Întrebare a cărui răspuns l-a
CHEMAREA PǍDURII de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/372141_a_373470]
-
Serie nouă; 13) * Eminescu în critica germană. Selecție, traducere, introducere, note și bibliografie de Sorin Chițanu. Iași: Junimea, 2005, 304 p. (Eminesciana. Serie nouă; 14) * IACOBAN, Mircea Radu. Căminarul. Iași: Junimea, 2012, 212 p. Eminesciana. Serie nouă; 15 (77) * COJOCARU, Carmina Mimi. Antropogonia eminesciană. Prefață Dumitru Micu. Iași: Junimea, 2012, 202 p. Eminesciana. Serie nouă; 16 (78) * CODREANU, Theodor, Basarabia eminesciană, Iași: Junimea, 2013, 244 p. Eminesciana. Serie nouă; 17(79) * RACHIERU, Adrian Dinu, Conviețuirea cu Eminescu, Iași: Junimea, 2013, 244
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
moț, dans le verbe, quelque chose de sacré qui nous défend d'en faire un jeu de hasard. Manier savamment une langue, c'est pratiquer une espèce de sorcellerie évocatoire "490. Valéry se rapporte au sens étymologique du moț " charmes " (" carmina " en latin signifie " chants au pouvoir magique ") pour nommer l'un de șes recueils de poèmes. Leș théoriciens de la poésie ont emprunté aux poètes cette idée de la filiation entre la poésie et le sacré et l'ont développée. Pour Jean
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vechi, Despina, reprezentată cu peste douăzeci de ani mai înainte. Prefigurare a Doamnei Clara din Vlaicu-Vodă a lui Al. Davila, eroina continuă șirul unor personaje tradiționale ale teatrului românesc, precum Vidra din Răzvan și Vidra de B. P. Hasdeu sau Carmina din Despot-Vodă de V. Alecsandri. Bulevardieră este Crimă sau virtute (1901). Ultima piesă, Mustrare de cuget (1913), e o reușită idilă în mediu rustic, B.-D. realizând aici un tablou de un pitoresc robust, susținut de un dialog vivace, cu
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
mai ales, pe cei de grindină fie (ca în Argolida) prin sacrificii oferite zeilor (Seneca, Naturales quaestiones, IV, 6), fie (ca în Corint) „prin sacrificii și cuvinte magice” (Pausanias, Călătărie în Grecia, II, 34, 4), fie prin descântece și incantații (carmina) : „Strămoșii noștri au crezut întotdeauna [...] în atragerea fulgerelor [prin incantații]” (Plinius, Naturalis historia, XXVIII, 13) (210, p. 30). Autorul latin Columella (De re rustica, secolul I e.n.) vorbește și el de „gonitori de nori” (nubifugus), iar Palladius (secolul al IV
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au contribuit la salvarea în istorie a acestor curente. Ambianța sinistră a Evului Mediu este uneori luminată prin elemente care nu țin de filosofia hedonistă, prin cântăreții de tavernă, epicurieni îndrăgostiți, autori satirici care au scris cântece reunite sub titlul "Carmina Burana". Încă din 1511, în "Elogiul nebuniei" Erasmus precizează particularitățile creștinismului său epicurian. Afirmând că un creștinism autentic ține de o nebunie înțeleaptă, filosoful recurge la ironie, la umor și la paradox. Filosoful elogiază nebunia: ea asigură perpetuarea speciei umane
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
medievale creștine și a iubirii curtenitoare inspirate de cultul material, tradiția epicuriană persistă și pe un teren mai puțin doct, mai puțin literar și filosofic dar mai popular: de exemplu, în cele două sute treizeci și opt de poeme din culegerea Carmina Burana îsecolele XI-XIII) regăsite într-o mănăstire din Bavaria Superioară în 1803. Cine-s autorii acestor texte? Niște tineri „goliarzi”, a căror etimologie semnalează, la alegere, încarnarea diavolului, pofta nemăsurată sau arta înșelătoriei! în toate cazurile, ei vor fi prezentați
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
plac nici ecleziaștii importanți nici mai marii puterii politice, și nici nu erau încântați de felul de a fi al călugărilor. Fie că erau cunoscuți și își semnau textele, fie că au rămas necunoscuți, ei au scris cântece incluse în Carmina Burana. Imprimeria Națională a oferit o frumoasă ediție a acestui text în mai mult de 500 de pagini în 1995. Despre creștinismul epicurian. Istoriografia clasică este excedată de acest concept... Nu prea avea obiceiul să inoveze! Ori creștin, ori epicurian
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]