1,163 matches
-
două izbucuri ("Izbucul Mare" și "Izbucul Mic") cu un impresionant debit de apă. Aria protejată se suprapune sitului Natură 2000 - "Tușa - Barcău" și dispune de tipuri de habitate cu păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum" (păduri dacice de fag și carpen cu vegetație de colțișor). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar ("Quercus robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), cer (Quercus cerris), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
Natură 2000 - "Tușa - Barcău" și dispune de tipuri de habitate cu păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum" (păduri dacice de fag și carpen cu vegetație de colțișor). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar ("Quercus robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), cer (Quercus cerris), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
la bază un involucru fructifer sub formă de cupă. Semințele sunt comestibile, iar frunzele au utilizări medicinale, ca hemostatice, antihemoragice (cresc rezistența capilarelor) și dezinfectante. Scoarța are utilizări în febra intermitentă, iar fructele se recomandă ca antianemice. Carpinus betulus L. (carpen) este un arbore de cca 20-25 m înălțime, comun în pădurile din zona silvostepei pînă în etajul fagului (uneori este specie dominantă, dar rar formează arborete pure). Înflorește concomitent cu înfrunzirea. Pe un ax lung, pendul, se află achene numeroase
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
este specie dominantă, dar rar formează arborete pure). Înflorește concomitent cu înfrunzirea. Pe un ax lung, pendul, se află achene numeroase, care au la bază o bractee trilobată (spre deosebire de C. orientalis Mill. - cărpiniță, la care bractea este întreagă). Lemnul de carpen este considerat printre cele mai valoroase esența ca lemn de foc. Au flori unisexuate, dispuse monoic. Frunzele sunt compuse și conțin substanțe aromatice. Florile mascule sunt grupate în inflorescențe amentiforme, pendule, au un perigon sepaloid și 3-40 stamine. Florile femele
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Alnus glutinosa), lariță (Larix decidua). afinișuri, zmeurișuri, etc. Vegetația etajului de deal și podiș este grupată în 2 subetaje: subetajul gorunetelor și subetajul stejăretelor. Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus fraineto), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), arbuști precum alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanquinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinosa), măceșul (Rosa canina). Din subetajul stejăretelor pot fi menționate: stejarul (Quercus robur), teiul, arțarul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
naturală de interes forestier și floristic datorită speciilor arboricole și ierboase întâlnite în perimetru acesteia. Vegetația forestieră este constituită atât din elemente arboricole, cât și din specii de arbuști, astfel: Specii de arbori: stejar ("Quercus robur"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (din genul "Fraxinus augustifolia"), velniș ("Ulmus laevis"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), plop alb ("Populus alba"), plop tremurător ("Populus tremula"), arțar ("Acer platanoides"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"); Specii de arbuști: corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), dârmoz ("Viburnum
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan (subunitate geomorfologică aparținând Depresiunii colinare a Transilvaniei); ce adăpostește o gamă diversă de faună sălbatică și floră rară. Aria protejată dispune de trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus" și "Mlaștini alcaline". La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
Mogoșești, de unde se varsă în Siret. Are o lungime de cca. 9 km. Vegetația: în aparență e o vegetație de silvo stepa, dar în realitate, vegetația naturală e una foarte variată de la cea mai joasă până la ultimul etaj (al stejarului, carpenului și fagului). Arbori prezenți că: fag (ce ocupă cea mai mare parte), carpen, stejar, cireș și puțin de tot plop. Sunt plantații (liziere) de salcâm și molid. În vechime, ținutul satului era acoperit de păduri dar acum nu a mai
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
Vegetația: în aparență e o vegetație de silvo stepa, dar în realitate, vegetația naturală e una foarte variată de la cea mai joasă până la ultimul etaj (al stejarului, carpenului și fagului). Arbori prezenți că: fag (ce ocupă cea mai mare parte), carpen, stejar, cireș și puțin de tot plop. Sunt plantații (liziere) de salcâm și molid. În vechime, ținutul satului era acoperit de păduri dar acum nu a mai rămas decât două din acea întinsă pădure ce continuă până în zona Sucevei. Pădurile
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
floarea-soarelui și cartoful. Pădurea Călugăra - situată în partea de nord a satului, iar numele ei vine de la schitul de călugări greci, ea aparținînd mănăstirilor grecești. În această pădure cea mai mare parte o ocupă arborii înalți (că fagul, urmat de carpen, stejar, cireș și plop). În urmă secularizării averilor mânăstirești de la 1863, pădurea e luată de stat, aparținând Ocolului Silvic-Pașcani. În 1950 au fost aduși militari pentru deschiderea șantierului militar, pentru a se construi Unitatea Militară. În centrul acestei păduri se
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
Relieful predominant este deluros și aparține Depresiunii Sălajului cu soluri silvestre (brune și brunroșcate de pădure). Vegetația zonei are ca notă caracteristică intercalarea suprafețelor păduroase cu cele de pajiști și terenuri agricole. Speciile predominanțe de arbori sunt: fagul, gorunul, cedrul, carpenul, paltinul de câmp, teiul, frasinul, ulmul, părul pădureț etc. Printre speciile de arbuști se întâlnesc: vornicerul, șulchina, șocul roșu și șocul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al pădurilor este format din vranița, urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
de interes comunitar ; astfel: "Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de stejar"; "Păduri dacice de stejar și carpen"; "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum"; "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum"; "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion"; "Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Pajiști calcifile alpine și
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de stejar"; "Păduri dacice de stejar și carpen"; "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum"; "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum"; "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion"; "Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine"; "Pajiști panonice de stâncărie
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
distribuită etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde vegetează. Arbori și arbusti: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), molid ("Picea abies"), zadă ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar, ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), cer ("Quercus cerris"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), răchită ("Salix alba"), plop alb ("Populus alba"), arin negru ("Alnus glutinosa"), scoruș ("Sorbus dacica
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
luate ca reper: Saharna, Japca, Dobrușa, Cușelăuca. Satul face parte din Câmpia Sorocii, zonă bogată în păduri seculare, situat pe un teritoriu deluros, puternic fragmentat de o rețea deasă de văi și vâlcele adânci, cu păduri de fag, stejar și carpen. Satul este despărțit de un râuleț, pe alocuri foarte îngust. Deasemenea există și câteva lacuri. Numeroasele dealuri au formă de cupole. Solul este principala bogăție naturală a satului. Aici există o gamă largă de soluri, dominante fiind cernoziomurile (ocupă mai
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
pedoclimatice. După compoziția floristică cele mai bogate sunt ecosistemele forestiere (peste 800 specii), de stepă (peste 600 specii), de luncă (circa 600 specii), petrofite (circa 200) și palustre (cca 100 specii). Pădurile foioase sunt predominate de speciile de stejar, și carpen. Vegetația de stepă s-a păstrat doar pe alocuri în formă de terenuri aparte și fragmente de asociații vegetale de stepă. Fauna este variată și bogată și se grupează în cinci biotopuri. Pădurile sunt populate de mistreți, vulpi, bursuci, cerbi
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
tămăduitor într-un document din 1597, dar abia în 1850 devine stațiune balneară. Este înconjurată de dealurile Cireșelu (912 m), Capela (720 m), Bechiș (1.079 m), Dealul Mic și Muntele de Sare, fiind acoperită cu păduri de fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi și mesteceni. Stațiunea are o clima subalpină, cu veri răcoroase (temperatura medie în iulie este de 18,5 °C) și ierni blânde (temperatura medie în ianuarie este de -3,5 °C). Temperatura medie anuală este de 7
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
colinele vestice ale Munților Oașului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și până la granița cu Ungaria. Aria protejată dispune de 14 tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri balcano-panonice de cer și gorun; Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior"; Zavoaie cu "Salix
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
Arbori și arbusti cu specii de conifere: pin ("Pinus"), brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), molid ("Picea Abies") și foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"). La nivelul
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
XIX-lea din care s-au păstrat numai o mică parte pe partea de apus a dealului Stirmina și altul pe culmea Dealului Alion Soava. În mod cu totul răzleț se întâlnesc exemplare solitare de ulm, frasin, jugastrul, tei și carpen. La umbra copacilor, dar mai ales la marginea pădurii, cresc peste 20 specii de arbuști dintre care cele mai des întâlnite sunt: porumbarul, alunul, cornul, iedera agățătoare. În pădurea Stirmina crește ghimpele pădureț - arbust protejat de lege. Pe mari întinderi
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
buhai de baltă cu burtă galbenă ("bombina veriegata"), broască verde ("Bufo viridis"), salamandra ("Ambystoma maculatum"). Insecte: fluturi, gărgărițe sau cărăbuși, rădașca ("Lucanus cervus"), cosașul de munte cu picioare roșii (Odontopodisma rubripes), Arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Qercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), porumbar ("Prunus
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
Germania și Franța. Casa are un singur nivel, cu o terasă largă în fața unui salon mare, din care se deschid intrările în celelalte încăperi. În jurul conacului a fost amenajat un mic parc dendrologic constituit din arbori seculari de stejar, frasin, carpen, castan, tei, dar și alte specii rare de arbori și arbuști aduși din întreaga lume. În acest conac a locuit o lungă perioadă marele entomolog și membru al Academiei Române, Aristide Caradja (1861-1955). Aici a studiat și a colecționat vestita sa
Conacul Caradja din Grumăzești () [Corola-website/Science/320989_a_322318]
-
și 186 specii de plante ierboase. Arboretul este alcătuit din 23 specii de arbori, cei mai răspândiți fiind: plop ("Populus alba", "Populus nigra"), salcie ("Salix alba", "Salix fragilis"), jugastru ("Acer campestre"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), salcâm ("Robinia pseudoacacia"), glădiță ("Gleditsia triacanthos"), carpen ("Carpinus betulus") etc. În arboret au fost evidențiate 5 specii de liane: "Clematis recta", "Hedera helix", "Humulus lupulus" etc. În aria protejată au fost identificate 10 specii de plante rare, inclusiv: În 2008 a fost semnalată o colonie de bâtlani
Rezervația naturală Zberoia - Lunca () [Corola-website/Science/330093_a_331422]
-
păduri de conifere, pajiști alpine și fânețe. Făgetele constitue formațiunea dominantă și anume de 80%. În afară de masa lemnoasă sunt produsele nelemnoase cum sunt fructele de pădure. În compoziția arboretelor existente în teritoriul, pe lângă făgete se mai întâlnesc și următoarele specii : carpen, paltin, plop, cireș, meri, salcie, tei, etc. Subarboretul este compus în special din păducel, măceș, alun etc. În ultimii ani pe teritoriul așezării s-au efectuat împăduriri puține, în timp ce tăierile au fost imense. Fauna este reprezentată prin numeroase specii de
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
și în interior și în exterior descriu un plan dreptunghilar ce se termină spre răsărit cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Pentru a conferi stabilitate tencuielii, grinzile pereților au fost acoperite mai întâi cu o rețea de crenguțe de carpen. Ulterior au fost aplicate cel puțin două straturi distincte de tencuială, așa cum se poate vedea în unele părți ale peretelui unde tencuiala este picată. Acoperișul de șindrilă a fost înlocuit cu unul de tablă zincată în anul 1965. Acesta este
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]