1,613 matches
-
Derian. Ea era fondatoarea Sindicatului Libertăților Civile din Mississippi și organizatoarea Partidului Democrat Monarhist din Mississippi, partid birasial care a protestat fără succes împotriva delegației la ședința Partidului Democrat din 1968, delegație alcătuită numai din albi1854. În cele din urmă, Carter l-a desemnat pe delegatul secretarului de stat, Warren Christopher, la conducerea unui comitet ce urma să aplice programe de ajutorare în funcție de respectarea drepturilor omului în țara respectivă. În scurt timp, "Comitetul Christopher" i-a determinat pe mulți reprezentanți ai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o scutire anuală de condiția emigrării avea să fie examinată cu atenție în privința respectării drepturilor omului. Acesta era noul climat în care aveau să evolueze relațiile româno-americane. România și drepturile omului Printre problemele pe care le avea de înfruntat Administrația Carter după preluarea mandatului era și necesitatea elaborării unei strategii politice pentru Europa de Est. Amendamentul Jackson-Vanik limita inițiativa Casei Albe și flexibilitatea acesteia. Din punct de vedere legal, nu contau decît procedurile de emigrare pe care le aplica o țară sau alta
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
inițiativa Casei Albe și flexibilitatea acesteia. Din punct de vedere legal, nu contau decît procedurile de emigrare pe care le aplica o țară sau alta. Pe 10 ianuarie, o echipă prezidențială de tranziție a recomandat, printr-un raport adresat lui Carter ca Administrația să elaboreze o nouă politică economică pentru Europa de Est și Uniunea Sovietică 1858. Prin noua strategie trebuia să se dezvolte comerțul bilateral și să se încurajeze participarea Europei de Est la sistemul economic mondial, inclusiv la convorbirile dintre Nord
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
plan intern și/sau mai independente de Uniunea Sovietică"1860. Aceasta însemna, în cele din urmă, că atîta vreme cît România aplica o politică externă oarecum independentă de Moscova, respectarea drepturilor omului putea fi supusă unor critici moderate. Alegerea lui Carter nu a întrerupt cursul normal al relațiilor româno-americane. Înainte de intrarea în funcție, Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE) a susținut la Washington audieri pentru a revizui pachetul de măsuri economice nr. II al Legii finale de la Helsinki. Pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
baza unui profit onorabil, companiei pentru care lucrează 1861. Nu se pomenea nimic de respectarea drepturilor omului. Singura încetinire care s-a făcut simțită în ritmul "afacerilor obișnuite" între București și Washington a fost prilejuită de apariția unor chipuri noi. Carter a desemnat-o pe Juanita Kreps în funcția de secretar de comerț, în locul lui Elliot Richardson, iar Bucureștiul l-a trimis pe Nicolae Nicolae în locul lui Bogdan, în iunie 19761862. În februarie 1977, Nicolae a avut o întîlnire oficială cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Nicolae în locul lui Bogdan, în iunie 19761862. În februarie 1977, Nicolae a avut o întîlnire oficială cu Kreps, la care cei doi au discutat despre mijloacele de dezvoltare a comerțului. Nicolae a arătat, de asemenea, că România susține preocuparea lui Carter pentru drepturile omului 1863. Evenimentele din București au infirmat însă declarația lui Nicolae. Un mic grup de disidenți, conduși de scriitorul Paul Goma, a trimis o "scrisoare deschisă" Conferinței de la Belgrad, care urma să se întrunească în iunie, pentru a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Reprezentanților. Dezbaterile au fost limitate, dar în ambele proiecte se specifica faptul că fondurile de ajutorare nu sînt în nici un caz menite să "sprijine vreo măsură luată de guvernul din România, care să încalce drepturile omului". Pe 18 aprilie, Jimmy Carter a aprobat legea 1868. Această prevedere privind drepturile omului se datora faptului că o serie de congresmeni, conduși de Edward Koch, din New York, se alarmaseră din cauza relatărilor privind brutalitatea cu care guvernul român încălca drepturile omului. Koch le spusese colegilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
emigrării, 1977 În acest timp, Departamentul de Stat și Ministerul Finanțelor au strîns informații și au recomandat ca președintele american să solicite Congresului prelungirea derogării de la condiția emigrării, prevăzută de Paragraful 402 al Legii comerciale din 1974. Pe 2 iunie, Carter și-a prezentat recomandarea de derogare. În cererea sa către Congres, președintele a atras atenția asupra dezvoltării comerțului dintre Statele Unite și România și a scos în evidență relativa independență a Bucureștiului față de Moscova. Mai mult decît atît, prelungind derogarea, Washingtonul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Statele Unite și România și a scos în evidență relativa independență a Bucureștiului față de Moscova. Mai mult decît atît, prelungind derogarea, Washingtonul avea în continuare acces la autoritățile guvernamentale din România care puteau facilita reîntregirea familiilor și îmbunătățirea procedurilor de emigrare. Carter a arătat că Administrația americană va supraveghea emigrarea din România și dacă Bucureștiul nu se conformează scopului derogării, "îmi voi schimba recomandarea". Mai mult chiar, președintele a promis să aducă la cunoștința guvernului român "orice acțiuni sau tendințe privind emigrarea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reprezentanți ai comunității românești. Printre aceștia se numărau Barbu Niculescu, de la Fundația Culturală Româno-Americană, care pledase în 1976 și un nou-venit, din partea comunității academice, dr. Radu Florescu, președintele Societății pentru Studii Românești 1888. Reprezentanții comunității evreiești doreau ca propunerea președintelui Carter privind supravegherea procedurilor de emigrare din România să fie adoptată de către Congres înainte de a se aproba cererea de derogare. Dr. William Korey, de la B'nai B'rith International a informat comisia în legătură cu formalitățile de solicitare a emigrării din România. Procedura
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Naționale a Americanilor de Origine Română din Statele Unite 1891. Între audierile susținute de către Senat și Camera Reprezentanților, care au început la mijlocul lunii iulie, Administrația a avut două ocazii de a încuraja susținerea derogării de la condiția emigrării. Pe 7 iulie, președintele Carter a luat cuvîntul în fața liderilor companiilor americane și a reprezentanților comerciali participanți la cea de-a patra sesiune a Consiliului Economic Româno-American. El a trecut în revistă prevederile legale privind derogarea și a încurajat consiliul să-și continue eforturile de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prelungirea derogării. Jackson a sugerat că așteaptă răspunsul în scris 1893. Jackson demonstrase că poate fi un oponent redutabil al Administrației, mai ales în privința Europei de Est și a Uniunii Sovietice. El dusese, de asemenea, o campanie împotriva candidaturii lui Carter la președinție, din partea Partidului Democrat, o campanie fără succes. Președintele arătase deja că vrea să adopte față de lumea comunistă o politică mai flexibilă decît îi permite Amendamentul Jackson-Vanik. Senatorul Robert Dole, din Kansas, tocmai înaintase un proiect, Paragraful 1415, care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îi permite Amendamentul Jackson-Vanik. Senatorul Robert Dole, din Kansas, tocmai înaintase un proiect, Paragraful 1415, care urma să modifice Amendamentul Jackson-Vanik în sensul extinderii creditelor CCC la țările fără economie de piață. Jackson s-a opus proiectului, temîndu-se ca Jimmy Carter să nu cumva să-l sprijine. Pe 14 iulie, senatorul i-a împărtășit lui Vance îngrijorarea sa, dar secretarul de stat i-a spus că Administrația nici nu se opune, dar nici nu susține proiectul lui Dole1894. Răspunsul lui Vance
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Dole1894. Răspunsul lui Vance nu l-a consolat prea mult pe Jackson și, adăugîndu-se la faptul că nu-i răspunsese la scrisoarea de pe 24 iunie, l-a determinat să adopte o poziție mai bătăioasă față de Administrație. La insistența lui Jackson, Carter s-a întîlnit cu consilierul pentru securitatea națională, Zbigniew Brzezinski, și apoi cu secretarul de stat, Cyrus Vance. Ca urmare, Jackson a primit două scrisori. În prima, datată 20 iulie, Brzezinski îi spunea senatorului exact ceea ce voia el să audă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
adusese în atenția autorităților române, acestea puseseră la punct 210. "Aceasta sugera că ele aveau să fie expeditive, dacă nu se conformau principiul abstractizării"1897. Pe 26 iulie, Jackson a primit o a doua scrisoare, de această dată din partea președintelui. Carter recunoștea că avusese "întotdeauna îndoieli că Amendamentul Jackson-Vanik ajută la sporirea emigrării evreilor din Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, toamna trecută am declarat că această lege va intra în vigoare. Cum spunea și secretarul Vance, noi nu sprijinim Paragraful 1415
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Clauza națiunii celei mai favorizate". Pasivitatea Congresului se datora mai multor factori. În primul rînd, cutremurul din România provocase o reacție umanitară, mai curînd de părere de rău decît de satisfacție la pedepsirea adversarului. În al doilea rînd, identificarea lui Carter cu drepturile omului a dat mai multă credibilitate asigurărilor lui către Congres, conform cărora derogarea avea să ducă la o emigrare mai liberă. În al treilea rînd, prin angajamentul pe care și-l luase președintele, de a supraveghea acțiunile României
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
emigrare mai liberă. În al treilea rînd, prin angajamentul pe care și-l luase președintele, de a supraveghea acțiunile României și prin disponibilitatea de a-și schimba poziția în cazul în care Bucureștiul nu s-ar fi ținut de cuvînt, Carter și-a cîștigat sprijinul pentru reînnoirea derogării. În al patrulea rînd, comerțul continua să se dezvolte. În al cincilea, politica externă a României părea o lovitură pentru strădaniile sovieticilor de a ține sub control Europa de Est, iar Congresul voia să recompenseze
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a preîntîmpina o astfel de ruptură, Ceaușescu a adus omagii Moscovei și a vizitat Kremlinul cu ocazia celei de-a 60-a aniversare a Revoluției Bolșevice 1906. Grupul de Politică Economică, Aggrey și Drepturile Omului Între timp, la Washington, Administrația Carter încerca să pună la punct politica economică externă, o problemă cu care se confrunta fiecare președinte în parte. Sosit la Washington, Carter a preluat Consiliul pentru Politică Economică Internă, însă comitetul său de tranziție hotărîse deja să înființeze un nou
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aniversare a Revoluției Bolșevice 1906. Grupul de Politică Economică, Aggrey și Drepturile Omului Între timp, la Washington, Administrația Carter încerca să pună la punct politica economică externă, o problemă cu care se confrunta fiecare președinte în parte. Sosit la Washington, Carter a preluat Consiliul pentru Politică Economică Internă, însă comitetul său de tranziție hotărîse deja să înființeze un nou grup economic de coordonare, Grupul de Politică Economică, GPE. Această organizație și-a început activitatea avîndu-l la conducere pe Michael Blumenthal, noul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
grup putea coordona mult mai ușor politica economică externă americană decît numerosul și greoiul CPEI. Congresul a acceptat și, pe 30 septembrie, Gus Weiss și-a dat demisia din funcția de director interimar al CPEI1908. Ca o măsură de prevedere, Carter nu a renunțat la toate instituțiile republicane. El a păstrat Consiliul de Comerț Exterior Est-Vest, înființat de Ford și l-a desemnat pe Blumenthal la conducerea acestuia 1909. Continuînd să-și pună propria amprentă pe structura guvernului, Administrația Carter a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prevedere, Carter nu a renunțat la toate instituțiile republicane. El a păstrat Consiliul de Comerț Exterior Est-Vest, înființat de Ford și l-a desemnat pe Blumenthal la conducerea acestuia 1909. Continuînd să-și pună propria amprentă pe structura guvernului, Administrația Carter a trecut în revistă mutările din posturile externe și a luat hotărîrea de a numi un nou ambasador în România. Pe 27 septembrie, Carter l-a propus pe O. Rudolph Aggrey în funcția de ambasador, în locul lui Harry Barnes 1910
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe Blumenthal la conducerea acestuia 1909. Continuînd să-și pună propria amprentă pe structura guvernului, Administrația Carter a trecut în revistă mutările din posturile externe și a luat hotărîrea de a numi un nou ambasador în România. Pe 27 septembrie, Carter l-a propus pe O. Rudolph Aggrey în funcția de ambasador, în locul lui Harry Barnes 1910. Numirea lui Aggrey avea o semnificație care, dacă ar fi să dăm crezare spuselor unui trădător, nu era pe placul lui Ceaușescu. Conform lui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pacepa, faptul că Aggrey era de culoare l-a înfuriat pe Ceaușescu 1911. Președintele român ignora faptul că ambasadorul era un diplomat de carieră, care fusese trimis în Senegal și Gambia 1912. Cert este că unul dintre motivele pentru care Carter l-a ales pe Aggrey era acela de a-i aminti lui Ceaușescu de faptul că Administrația americană crede în drepturile omului și în egalitate. Congresul a aprobat în unanimitate numirea lui Aggrey. În perioada octombrie-martie, relațiile româno-americane și-au
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
32%, în păcură și benzină. Autoritățile administrative din ambele țări erau dornice să exploreze noi piețe. Deși volumul comerțului bilateral era de aproape 500 de milioane de dolari, din care Statele Unite aveau un avantaj net de 30 de milioane, atît Carter, cît și Ceaușescu, aveau nevoie de un volum mai mare de exporturi 1915. România trebuia să-și sporească exporturile pentru a-și putea îndeplini planul cincinal, dar și pentru a-și compensa pierderile cauzate de acel cutremur dezastruos 1916. Mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
compensa pierderile cauzate de acel cutremur dezastruos 1916. Mai mult decît atît, dezvoltarea comerțului era esențială, căci Ceaușescu avea de gînd să declare, în decembrie, la Congresul Național al Partidului că România va ajunge o țară dezvoltată pînă în 19851917. Carter avea și el nevoie de un volum mai mare de export, pentru a reduce cel mai mare deficit comercial din istoria Americii. La sfîrșitul anului 1977, Statele Unite aveau să ajungă la un deficit de 27 miliarde de dolari, comparativ cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]