811 matches
-
cazul lucrurilor forma poate constitui baza pentru ceea ce Aristotel numește calitate. Forma joacă rolul calității mai ales în cazul figurilor geometrice. Forma este cea care particularizează lucrul și care îl transformă dintr-un lucru general, amorf, într-unul particular. Forma carteziană este apropiată de forma aristotelică, neavând însă un statut metafizic special. Spre deosebirea de forma aristotelică pe care o putem identifica doar la nivelul substanței, forma descrisă de Descartes poate exista separată de obiect. La fel și în cazul substanței
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lucrurilor reale, ele având corespondență în animalele acvatice din Geneză. De acum în noua lume creată de Descartes lucrurile inteligibile ce sunt trecute prin cogito, adică ce sunt percepute în mod clar și distinct, fac parte integrantă din ea. Lumea carteziană a mai făcut un pas în creația sa: au fost adăugate ideile abstracte și ideile din vis. Lumea cogito-ului cartezian s-a înmulțit cu aceste idei, urmând a crea ideile ce aparțin sensibilului. 3.6.6. Meditația a șasea și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ce sunt trecute prin cogito, adică ce sunt percepute în mod clar și distinct, fac parte integrantă din ea. Lumea carteziană a mai făcut un pas în creația sa: au fost adăugate ideile abstracte și ideile din vis. Lumea cogito-ului cartezian s-a înmulțit cu aceste idei, urmând a crea ideile ce aparțin sensibilului. 3.6.6. Meditația a șasea și redescoperirea omului Meditația a șasea trebuie să completeze noua lume creată. Trebuie identificate toate elementele ce pot întregi această lume
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cogito-ului nu este unitară atunci aceasta nu se poate manifesta pentru că una dintre principalele modalități de operare specifice ale acestuia este de a realiza o imagine holistică a cunoașterii. Nu este posibilă ruptura în interiorul lumii cogitatelor și de aceea dualismul cartezian trebuie să fie moderat. Între cele două lumi, a cogito-ului și a realității sensibile, trebuie să existe legături. În această zi a meditațiilor Descartes trebuie să se ocupe de realitățile cele mai depărtate de cogito: lucrurile materiale și, implicit, corpul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginează, se întoarce către corp și intuiește, în el ceva în conformitate cu ideea fie înțeleasă de către el, fie percepută cu simțirea"183. Gândirea pură este autoreflexivă pe când imaginația este intermediar între ego și exterioritate. Există o diferență foarte mare între percepția carteziană a imaginarului și percepția actuală a acestuia. Ideea de imaginar reprezintă pentru noi ruperea de realitate, o formă a fantasticului, pe când pentru Descartes era o imagine a realității. Imaginația pentru Descartes este o sursă a cunoașterii certe rolul ei fiind
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ei fiind acela de a crea legătură între lumea sensibilă și cea a cogitatelor. Concluzionând putem spune că: atunci când gândesc, sinele devine autoreflexiv, pe când în momentul imaginativ sinele este proiectat spre exterior. Aici se poate observa cel mai bine solipsismul cartezian: în lumina adevărului stau lucrurile centrate în eu, pe când cele exterioare sunt foarte greu de adus în lumea certitudinii. Faptul că aceste imagini sunt deținute de către mine nu este suficient pentru a le considera și adevărate. Ideile despre lucrurile sensibile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
corabie, ci îi sunt legat în chip cât se poate de strâns și ca și cum am fi confundați, astfel încât alcătuiesc un singur lucru împreună cu el"187. Aici este identificat raportul trup-suflet prin care omul devine o combinare a celor două. Dualismul cartezian în acest moment nu este unul radical, acceptându-se legăturile subtile dintre trup și suflet, dintre material și rațional. Cu toate acestea omul este singurul care poate lega cele două lumi și de aceea statutul lui în creație este unul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
există pentru că ea este percepută prin intermediul simțurilor, ce nu sunt doar o sursă a erorii, ci și una a informațiilor valide. Omul este perceput ca o combinație dintre trup și suflet, și de aceea el, ca nouă creație a cosmosului cartezian, joacă un rol de intermediar între lumi. Meditația a șasea se termină cu instaurarea omului ca "stăpân" al lumii tuturor lucrurilor. Prin ea lumea carteziană este completă. Meditațiile carteziene în ansamblu modelează universul construindu-l dinspre cogito înspre realitatea exterioară
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o combinație dintre trup și suflet, și de aceea el, ca nouă creație a cosmosului cartezian, joacă un rol de intermediar între lumi. Meditația a șasea se termină cu instaurarea omului ca "stăpân" al lumii tuturor lucrurilor. Prin ea lumea carteziană este completă. Meditațiile carteziene în ansamblu modelează universul construindu-l dinspre cogito înspre realitatea exterioară. Lumea în noua formă se obiectivează prin subiectivarea ei, în sensul că entitatea centrală este ego-ul, iar în jurul acestuia se construiesc pas cu pas toate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și suflet, și de aceea el, ca nouă creație a cosmosului cartezian, joacă un rol de intermediar între lumi. Meditația a șasea se termină cu instaurarea omului ca "stăpân" al lumii tuturor lucrurilor. Prin ea lumea carteziană este completă. Meditațiile carteziene în ansamblu modelează universul construindu-l dinspre cogito înspre realitatea exterioară. Lumea în noua formă se obiectivează prin subiectivarea ei, în sensul că entitatea centrală este ego-ul, iar în jurul acestuia se construiesc pas cu pas toate celelalte existențiale. Pentru a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Istoria utopiei, Editura Meridiane, București, 2000. Shakespeare, William, Macbeth, Editura Pandora Târgoviște, 1998. Sîmbotin,Dan, "Argumentul ontologic în Meditationes de prima philosophia", în Revista Saeculum, serie nouă, Anul VI, nr. 1-2 (23-24) 2007, Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu. Sîmbotin, Dan, "Meditațiile carteziene. Restaurarea universului din perspectiva omului", în Studii și cercetări din domeniul Științelor socio-umane, tome XII, Argonaut, Cluj-Napoca, 2004. Sîmbotin, Dan, " Clasificarea științelor în secolul al XVII-lea, piatra de temelie a specializării specifice științelor moderne", în Symposion, Tome III, nr.
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
metodă, Editura Paideia, București, 1995, p. 9. 102 Ibidem, p. 11. 103 Ibidem, p. 18. 104 Ibidem, p. 21. 105 Giovanni Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului, Editura Științifică, București, 1991 106 Ibidem, p. 123. 107 Ideea cum că Meditațiile carteziene reprezintă o modalitatea de construcție a universului în jurul omului am dezvoltat-o în lucrarea De imitatione Dei, Editura Paideea, București, 2004. Acest subcapitol are la bază structura și ideile din prima parte a respectivului volum. 108 René Descartes, Meditationes de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Dima, Cornelia Gășpărel, Dan Gabriel Sîmbotin (coord.), Rethinking Politics for the Knowledge Society, Editura Institutul European, 2013, " Argumentul ontologic în Meditationes de prima philosophia", Revista Saeculum, serie nouă, Anul VI, Nr. 1-2 (23-24) 2007, Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu și "Meditațiile carteziene. Restaurarea universului din perspectiva omului", în Studii și cercetări din domeniul Științelor socio-umane, tome XII, Argonaut, Cluj-Napoca 2004, pp. 298-305 141 René Descartes, Meditationes de prima philosophia, trad. C. Noica, Editura Humanitas, București, 1992, p. 247. 142 René Descartes, "Meditationes
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
spre deosebire de categoriile aristotelice care sunt zece la număr. Categoriile aristotelice sunt următoarele: substanța, cantitatea, calitatea, relația, locul, timp, poziție, posesie acțiune, pasiune (Aristotel, Categoriile, 2a, în Organon, vol. I, Editura Iri, București, 1997, p. 97). Între categoriile aristotelice și structurile carteziene nu există decât o corespondență parțială. Conform acesteia categoriile comune sunt următoarele: substanța, cantitatea - la Descartes este mărimea, locul, timpul-durata, acțiunea - mișcarea, relație - numărul. Calitatea ar avea drept corespondent forma, dar culoarea lumina, culorile nu sunt acceptate ca interioare și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
suum quique tribuere": fiecăruia după nevoi) și, în sfîrșit, "pietas" sau "probitas" (i.e., care urmează întotdeauna legile naturale și/sau divine). Astfel, dreptul legal e clar fundamentat pe moralitate și duce inevitabil la ea". Gianbattista Vico (1668-l744), polemizînd în contra raționalismului cartezian, situează în prim plan inteligența, topica, invenția, ele definind, în opinia sa, caracterul distinctiv al cunoașterii. Într-o altă lucrare, din păcate nefinalizată, susține doctrina varum-factum, după care "regula adevărului este de a fi fost deja înfăptuit". Scienza Nuova (Știința
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
teorie morală trebuie privită ca orice altă teorie. Acceptarea acestei idei îi permite lui Rawls (a) să evite dificultățile asociate cu problematica semnificației "binelui" și a "dreptății" și (b) să elaboreze o teorie generală a dreptății 71. Rawls critică abordarea carteziană 72 a teoriilor morale, care enunța că principiile fundamentale sunt necesar adevărate, valoarea de adevăr transferându-se de la premise la concluzie. Într-o expunere similară celei formulate ulterior de White, Rawls arată că există o serie de obstacole în a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
corelează "echilibrul reflectiv" cu procesul de întemeiere descris de Goodman, cu perspectiva expusă de Quine în lucrarea Word and Object și cu propriile teze din cartea Toward Reunion in Philosophy. (2) Prezintă criticile pe care Rawls le aduce atât "metodei carteziene" de întemeiere, cât și celei a "naturalismului reductiv". (3) Arată caracterul metodologic monist al concepției lui Rawls, prin evidențierea similarităților cosemnate de acesta între testarea inferențelor logice, enunțurilor din științele naturii și a convingerilor morale 86. (4) Aseamănă cele două
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
C. Formarea deprinderilor de apreciere globală prin punere în pereche Aprecierea globală și punerea în perechi se sprijină pe capacitățile de grupare în mulțimi a obiectelor și pe înțelegerea noțiunii de relație. Noțiunea de pereche (privită ca submultime a produsului cartezian, deci ca o relație) conduce la descoperirea independenței ce există între două mulțimi. Aceste activități solicită abilități de identificare, grupare, triere, ordonare și formulări de judecăți logice după următoarele etape: - trierea și aprecierea apartenenței obiectului la o mulțime, se depășește
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
al rațiunii, nota Vladimir Streinu - el a stăvilit devenirile acelei idei de epocă, pe care însuși a numit-o tracomania" . În demersul critic Șerban Cioculescu pune la contribuție latura erudită a personalității sale, simțul estetic și filologic, raționalismul de tip cartezian. Totdeauna ferme - scrie Constantin Ciopraga - judecățile de valoare au la el un suport obiectiv, ridicându-se deasupra tranzitoriului prin surprinderea a ceea ce este realmente fundamental. Mai puțin sau rareori înclinat spre metafora critică, suspectată poate de "literatură", Șerban Cioculescu se
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Lucian Raicu - stratul prim al personalității criticului comentat; cel deal doilea strat, mai adânc, al criticii streiniene îl reprezintă "obsesia demnității profesionale". Opunânduse confuziei de valori proprie anilor "-", Vladimir Streinu a imprimat acțiunii lui critice "o anume linie hotărât raționalistă, carteziană în marginile esteticului." Cu finețe, Lucian Raicu surprinde evoluția criticului pe două axe principale: "Cu trecerea timpului, marginea "raționalistă" a acțiunii sale critice se înăsprește, întunecându-se tot mai mult la culoare, în sensul unui misionarism logic intratabil, de o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
de sfera religiei și a credinței religioase nu se făcea acum pentru prima dată. Există texte de început, poate primele încercări în scris din vremea adolescenței, unde frămîntările de gîndire iau forma naivă dar nu o dată profundă a unei nevoi carteziene de claritate și distincție în chestiuni fundamentale ale vieții (claritate pe care, mai tîrziu, o va detesta). Iar viața însemna, încă de atunci, viață interioară sau stil interior 106. Cioran era atunci student în primul an de facultate. Lecturile sale
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
geometrie discutate de Klein cu Lie" (Birkhoff și Bennett 1982: 150). Principala sa preocupare era oferirea unei viziuni unificate asupra geometriei 35, care era în acea perioadă împărțită în mai multe sisteme: geometria euclidiană, geometria lui Lobacevski și Bolyai, geometria carteziană, geometria proiectivă etc. Pentru a se ajunge la o astfel de unificare, trebuia să se găsească ceva care să stea la baza ei. Klein identifică acest ceva ca fiind grupurile. Plecând de la această noțiune el reușește să ofere o definiție
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
cunoaștere și acțiune relativ simple. În schimb, ea devine chiar nocivă pentru situațiile de complexitate. Or, cunoașterea din secolul al XX-lea, de la un capăt la altul al spectrului disciplinelor, pune în evidență dominanța complexității, făcând tot mai inactual discursul cartezian al metodei 643. Faptul cel mai semnificativ este manifestarea complexității în interiorul "fortăreței simplității", care este fizica fundamentală 644. În aceste condiții, logica terțului exclus este contraproductivă. Ea acționează ca o logică de excludere, acolo unde este nevoie de coexistență și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a antinomicului întâmpină gândirea contemporană. Cum bine observă un comentator, Blaga venea în direcția unui curent de gândire ce cuprindea toate domeniile și în care "investigația căuta un nivel de profunzime și de complexitate pentru care logica aristotelică și rațiunea carteziană Blaga consideră că și transcendentalismul kantian deveniseră insuficiente, improprii chiar. Noua problematică științifică, artistică, larg filosofică, avea nevoie de structurile gândirii antinomice"722. Din acest punct de vedere, filosoful din Lancrăm este considerat "unul dintre principalii defrișători ai căilor spirituale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
noțiunile de bază pot fi oarecum dedublate; ele pot fi mărginite de noțiuni complementare. De acum orice intuiție va purcede dintr-o alegere; va exista deci un soi de ambiguitate esențială la baza descrierii științifice, iar caracterul imediat al evidenței carteziene va fi tulburat"773. Știința nouă se hrănește din idei care nu mai sunt evidente imediat și nu mai pot fi intuite în mod primitiv. Ea pune în fața epistemologiei carteziene un ideal de complexitate 774. Sub simplitate, ea urmărește complexitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]