14,997 matches
-
de Dezvoltare Comunitară - CDS, Columbus, Ohio) 82 Caseta 8. Principiile Centrului Scoțian pentru Dezvoltare Comunitară 83 Caseta 9. Despre DEVCOM prin furnizare de servicii și consolidare de potențial de acțiune 85 Caseta 10. De la facilitare CAR la proiect FRDS 93 Caseta 11. Un facilitator despre „grupul de inițiativă al femeilor din Ghizela-Timiș” 95 Caseta 12. Principiile cadrului comprehensiv de dezvoltare CDF 98 Caseta 13. Grila FRDS pentru identificarea satelor sărace 142 Caseta 14. Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinie 190
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Dezvoltare Comunitară 83 Caseta 9. Despre DEVCOM prin furnizare de servicii și consolidare de potențial de acțiune 85 Caseta 10. De la facilitare CAR la proiect FRDS 93 Caseta 11. Un facilitator despre „grupul de inițiativă al femeilor din Ghizela-Timiș” 95 Caseta 12. Principiile cadrului comprehensiv de dezvoltare CDF 98 Caseta 13. Grila FRDS pentru identificarea satelor sărace 142 Caseta 14. Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinie 190 Caseta 15. Ce este extremismul? 197 Principalele abrevieritc "Principalele abrevieri" AAP Atitudini față de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de servicii și consolidare de potențial de acțiune 85 Caseta 10. De la facilitare CAR la proiect FRDS 93 Caseta 11. Un facilitator despre „grupul de inițiativă al femeilor din Ghizela-Timiș” 95 Caseta 12. Principiile cadrului comprehensiv de dezvoltare CDF 98 Caseta 13. Grila FRDS pentru identificarea satelor sărace 142 Caseta 14. Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinie 190 Caseta 15. Ce este extremismul? 197 Principalele abrevieritc "Principalele abrevieri" AAP Atitudini față de Acțiunile Publice folosite pentru a distinge între Democrați, Comunitarieni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Caseta 10. De la facilitare CAR la proiect FRDS 93 Caseta 11. Un facilitator despre „grupul de inițiativă al femeilor din Ghizela-Timiș” 95 Caseta 12. Principiile cadrului comprehensiv de dezvoltare CDF 98 Caseta 13. Grila FRDS pentru identificarea satelor sărace 142 Caseta 14. Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinie 190 Caseta 15. Ce este extremismul? 197 Principalele abrevieritc "Principalele abrevieri" AAP Atitudini față de Acțiunile Publice folosite pentru a distinge între Democrați, Comunitarieni, Autoritariști și Rebeli ca tipuri sociale majore în spațiul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
11. Un facilitator despre „grupul de inițiativă al femeilor din Ghizela-Timiș” 95 Caseta 12. Principiile cadrului comprehensiv de dezvoltare CDF 98 Caseta 13. Grila FRDS pentru identificarea satelor sărace 142 Caseta 14. Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinie 190 Caseta 15. Ce este extremismul? 197 Principalele abrevieritc "Principalele abrevieri" AAP Atitudini față de Acțiunile Publice folosite pentru a distinge între Democrați, Comunitarieni, Autoritariști și Rebeli ca tipuri sociale majore în spațiul de opinie publică din România anilor 1990 AIV Tipologie a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
anterioare asupra proceselor de dezvoltare, de modernizare și de tranziție. Dezvoltarea comunitară abordează teme și registre diferite de tratare din domeniu. În consecință, lectura ei poate fi diferențiată în funcție de interes, de statut. Lucrarea cuprinde și secvențe de text prezentate în casete și anexe. Deși volumul este destinat în primul rând unui cititor de nivel universitar, sper să fie relevant și pentru cei care joacă rol de agenți comunitari, conducători de agenții de dezvoltare sau de ONG-uri, practicieni în administrația publică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu resursele aferente și comunitatea care are anumite nevoi. În special în spațiul american, primul tip de acțiune este desemnat prin „organizare comunitară”, iar cel de-al doilea prin „DEVCOM”. În fapt, ambele tipuri de acțiuni sunt forme ale DEVCOM (caseta 1), prima punând accent pe organizare, pe gestionarea conflictului, pe generarea unor instituții prin mișcări sociale, iar cea de-a doua fiind focalizată pe organizarea grupurilor comunitare pentru folosirea eficientă a unor resurse prin intermediul unui program. „Organizarea comunitară radicală” este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
variantă de organizare comunitară în care ținta explicită este promovarea justiției sociale prin schimbări sociale structurale la nivelul comunității (vezi Reisch, 2005, și termenul corespunzător explicitat la sfârșitul prezentului volum în „Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM”). Caseta 1tc "Caseta 1" Putere și program în DEVCOMtc "Putere și program în DEVCOM" „Există două abordări ale dezvoltării comunitare: una, centrată pe putere (power approach), pune accentul pe comunitățile sărace care se autoorganizează și folosesc strategii de confruntare pentru depășirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
organizare comunitară în care ținta explicită este promovarea justiției sociale prin schimbări sociale structurale la nivelul comunității (vezi Reisch, 2005, și termenul corespunzător explicitat la sfârșitul prezentului volum în „Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM”). Caseta 1tc "Caseta 1" Putere și program în DEVCOMtc "Putere și program în DEVCOM" „Există două abordări ale dezvoltării comunitare: una, centrată pe putere (power approach), pune accentul pe comunitățile sărace care se autoorganizează și folosesc strategii de confruntare pentru depășirea obstacolelor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
localizată în special la începutul secolului trecut în spațiul mișcării haretiste de ridicare a școlilor rurale sau, și mai clar, după 1918, la nivelul mișcării sociale declanșate de ministrul liberal Constantin Angelescu 1 pentru construirea de școli la sate (vezi caseta 2). Datele disponibile vorbesc despre o adevărată mișcare socială în care preoți, învățători, prefecți, primari au acționat ca animatori comunitari și au reușit să implice populația rurală într-un amplu efort de construcție a școlilor necesare. A fost vorba despre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
20 decât în prezent. În al doilea rând, ar fi poate de menționat faptul că DEVCOM în varianta sa modernă implică în mult mai mare măsură actori specializați (facilitatori, agenți comunitari) și codificări mai structurate ale regulilor de intervenție comunitară. Caseta 2tc "Caseta 2" Un caz de dezvoltare comunitară în România anilor ’20tc "Un caz de dezvoltare comunitară în România anilor ’20" „Prin «răspândirea și democratizarea instrucției publice», Constantin Angelescu «îl continuă cu putere și conștiință pe Haret»1. Ca și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în prezent. În al doilea rând, ar fi poate de menționat faptul că DEVCOM în varianta sa modernă implică în mult mai mare măsură actori specializați (facilitatori, agenți comunitari) și codificări mai structurate ale regulilor de intervenție comunitară. Caseta 2tc "Caseta 2" Un caz de dezvoltare comunitară în România anilor ’20tc "Un caz de dezvoltare comunitară în România anilor ’20" „Prin «răspândirea și democratizarea instrucției publice», Constantin Angelescu «îl continuă cu putere și conștiință pe Haret»1. Ca și Haret, Angelescu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
spre cooperare, - competența civic-administrativă1 și - abilitățile profesionale și/sau manageriale utile în raport cu natura proiectului comunitar au un rol esențial în susținerea culturală a participării comunitare. Cultura participativă pare să fie o formă combinată de capital simbolic, social și uman (vezi caseta 3). Reducerea ei la numai una dintre cele trei forme de capital cred că poate avea consecințe negative pentru proiectele practice de mobilizare a participării locale. Caseta 3tc "Caseta 3" Tipuri de capital 2tc "Tipuri de capital2" Operațional, socialul poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pare să fie o formă combinată de capital simbolic, social și uman (vezi caseta 3). Reducerea ei la numai una dintre cele trei forme de capital cred că poate avea consecințe negative pentru proiectele practice de mobilizare a participării locale. Caseta 3tc "Caseta 3" Tipuri de capital 2tc "Tipuri de capital2" Operațional, socialul poate fi abordat ca „spațiu”, structurat prin poziții, relații de forță care decurg din ponderea relativă a diferitelor forme de capital (Bourdieu, 1989; Bourdieu, Wacquant, 1992)3. O
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fie o formă combinată de capital simbolic, social și uman (vezi caseta 3). Reducerea ei la numai una dintre cele trei forme de capital cred că poate avea consecințe negative pentru proiectele practice de mobilizare a participării locale. Caseta 3tc "Caseta 3" Tipuri de capital 2tc "Tipuri de capital2" Operațional, socialul poate fi abordat ca „spațiu”, structurat prin poziții, relații de forță care decurg din ponderea relativă a diferitelor forme de capital (Bourdieu, 1989; Bourdieu, Wacquant, 1992)3. O matrice posibilă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nici uman, ci sociouman. În baza acestei forme de capital, ei reușesc să joace rolul de antreprenori sociali, de persoane care își asumă riscuri în domeniul social și obțin profituri - de ordin simbolic, relațional sau material- din exercitarea rolurilor respective. Caseta 4tc "Caseta 4" Competență cetățenească și dependentă/administrativă (apud Almond, Verba, 1996, p. 194)tc "Competență cetățenească și dependentă/administrativă (apud Almond, Verba, 1996, p. 194)" „...Indivizii se pot crede competenți în calitate de cetățeni sau de supuși. În calitate de cetățeni competenți, ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ci sociouman. În baza acestei forme de capital, ei reușesc să joace rolul de antreprenori sociali, de persoane care își asumă riscuri în domeniul social și obțin profituri - de ordin simbolic, relațional sau material- din exercitarea rolurilor respective. Caseta 4tc "Caseta 4" Competență cetățenească și dependentă/administrativă (apud Almond, Verba, 1996, p. 194)tc "Competență cetățenească și dependentă/administrativă (apud Almond, Verba, 1996, p. 194)" „...Indivizii se pot crede competenți în calitate de cetățeni sau de supuși. În calitate de cetățeni competenți, ei se percep
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitară este aceea de a contribui la formarea și consolidarea unor sisteme sociale care să se autosusțină, să fie autonome. Kauffman susține că sistemele complexe, durabile, cu capacitate de autoorganizare și de autosusținere, satisfac un set de cinci condiții (vezi caseta 5): mediu bogat în substanțe nutritive, deschidere pentru competiție între agenți autonomi (coevoluție), diversitate a agenților care îl compun, legături slabe între aceștia și „tranziție de fază” între stări de haos-ordine sau ordine-haos. Caseta 5tc "Caseta 5" Condițiile pentru autoorganizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
un set de cinci condiții (vezi caseta 5): mediu bogat în substanțe nutritive, deschidere pentru competiție între agenți autonomi (coevoluție), diversitate a agenților care îl compun, legături slabe între aceștia și „tranziție de fază” între stări de haos-ordine sau ordine-haos. Caseta 5tc "Caseta 5" Condițiile pentru autoorganizarea adaptativă complexă (Kauffman, 1995, apud Randell, 2004, p. 146)tc " Condițiile pentru autoorganizarea adaptativă complexă (Kauffman, 1995, apud Randell, 2004, p. 146)" „Kauffman este interesat de conexiunile și regulile care produc comportamente veridice sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de cinci condiții (vezi caseta 5): mediu bogat în substanțe nutritive, deschidere pentru competiție între agenți autonomi (coevoluție), diversitate a agenților care îl compun, legături slabe între aceștia și „tranziție de fază” între stări de haos-ordine sau ordine-haos. Caseta 5tc "Caseta 5" Condițiile pentru autoorganizarea adaptativă complexă (Kauffman, 1995, apud Randell, 2004, p. 146)tc " Condițiile pentru autoorganizarea adaptativă complexă (Kauffman, 1995, apud Randell, 2004, p. 146)" „Kauffman este interesat de conexiunile și regulile care produc comportamente veridice sau, în cuvintele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
starea generală a sistemului - stabil sau în deplasare spre o nouă stare („tranziție de fază”); - legături slabe - nu toți actorii sunt conectați între ei; - interacțiunea între actori, competiția sau „coevoluția lor”. Randell adaptează acest model abstract la dinamica participării comunitare (caseta 6). Caseta 6tc "Caseta 6" Reguli ale spațiilor de participare (apud Randell, 2004, pp. 147-148)tc "Reguli ale spațiilor de participare (apud Randell, 2004, pp. 147‑148)" „Condițiile specificate de Kauffman (1995) pentru coevoluție la limita haosului pot fi examinate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a sistemului - stabil sau în deplasare spre o nouă stare („tranziție de fază”); - legături slabe - nu toți actorii sunt conectați între ei; - interacțiunea între actori, competiția sau „coevoluția lor”. Randell adaptează acest model abstract la dinamica participării comunitare (caseta 6). Caseta 6tc "Caseta 6" Reguli ale spațiilor de participare (apud Randell, 2004, pp. 147-148)tc "Reguli ale spațiilor de participare (apud Randell, 2004, pp. 147‑148)" „Condițiile specificate de Kauffman (1995) pentru coevoluție la limita haosului pot fi examinate din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
stabil sau în deplasare spre o nouă stare („tranziție de fază”); - legături slabe - nu toți actorii sunt conectați între ei; - interacțiunea între actori, competiția sau „coevoluția lor”. Randell adaptează acest model abstract la dinamica participării comunitare (caseta 6). Caseta 6tc "Caseta 6" Reguli ale spațiilor de participare (apud Randell, 2004, pp. 147-148)tc "Reguli ale spațiilor de participare (apud Randell, 2004, pp. 147‑148)" „Condițiile specificate de Kauffman (1995) pentru coevoluție la limita haosului pot fi examinate din perspectiva semnificației lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
proiectelor de dezvoltare comunitară decurge nu numai din înțelegerea condițiilor, ci și, sau mai ales, din raportarea la experiențe similare, din considerarea diferitelor codificări ale experienței DEVCOM. O astfel de codificare este prezentă în recomandările Societății pentru Dezvoltare Comunitară (vezi caseta 7): - extinderea bazei DEVCOM printr-o participare largă la luarea deciziei; - implicarea membrilor comunității în procese de învățare a problemelor și de descoperire a alternativelor de soluționare; - încorporarea diversității comunitare în proiect și evitarea accentuării defavorizării anumitor grupuri; - întărirea capacității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunității în procese de învățare a problemelor și de descoperire a alternativelor de soluționare; - încorporarea diversității comunitare în proiect și evitarea accentuării defavorizării anumitor grupuri; - întărirea capacității de management comunitar; - deschiderea față de strategii multiple pentru a asigura durabilitatea dezvoltării urmărite. Caseta 7tc "Caseta 7" Cum să ai succes în DEVCOM (după Societatea de Dezvoltare Comunitară - CDS, Columbus, Ohio)1tc "Cum să ai succes în DEVCOM (după Societatea de Dezvoltare Comunitară - CDS, Columbus, Ohio)1" • „Promovează participarea activă și reprezentativă a tuturor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]