3,446 matches
-
acel "ceva", cei mai mulți dintre ei se referă la tradiții și obiceiuri (cu precădere la obiceiul de Sfântul Ion) și la faptul că este un sat de oameni bogați. În schimb, în Ludoș, caracterul special al satului este dat de cultura castraveților o activitate cu specific agricol extrem de frecventă aici. Interesant și grăitor de asemenea este faptul că ludoșenii consideră că satul lor este diferit de alte sate și prin faptul că are o populație scăzută, îmbătrânită, prin izolare și acces dificil
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nemulțumiți și foarte nemulțumiți de aceasta (38% se declară mulțumiți și foarte mulțumiți), în timp ce în Ludoș, calitatea terenului este mult mai bună, un procent covârșitor (73,3%) declarându-se mulțumiți și foarte mulțumiți. De altfel, Ludoșul este cunoscut pentru cultura castraveților, iar 89,24% din populația acestuia reprezintă ponderea populației ocupate în agricultură ( Sursa: Indicatori de dezvoltare a satelor românești 1998). În privința utilajelor agricole pe care le posedă, tălmăcenii se declară în proporție de 49,2% mulțumiți și foarte mulțumiți, iar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
un sat destul de sărac." (O. I., 35 de ani, Tălmăcel) În Ludoș, principalele ocupații sunt de asemenea agricultura (grâul, porumbul, legumele) și creșterea animalelor (vite, porci, oi, cai). Între 1930-1940 a început să se dezvolte cultivarea legumelor, în special a castraveților, ludoșenii devenind cunoscuți în toată țara pentru comerțul cu castraveți (Comuna Ludoș, județul Sibiu, 1998:14). Cultura castraveților reprezintă o componentă importantă a vieții în sat ea fiind de altfel o marcă identitară pentru locuitorii acestuia. Probabil că această îndeletnicire
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
În Ludoș, principalele ocupații sunt de asemenea agricultura (grâul, porumbul, legumele) și creșterea animalelor (vite, porci, oi, cai). Între 1930-1940 a început să se dezvolte cultivarea legumelor, în special a castraveților, ludoșenii devenind cunoscuți în toată țara pentru comerțul cu castraveți (Comuna Ludoș, județul Sibiu, 1998:14). Cultura castraveților reprezintă o componentă importantă a vieții în sat ea fiind de altfel o marcă identitară pentru locuitorii acestuia. Probabil că această îndeletnicire explică și comportamentul de comercializare a produselor obținute în gospodăria
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
grâul, porumbul, legumele) și creșterea animalelor (vite, porci, oi, cai). Între 1930-1940 a început să se dezvolte cultivarea legumelor, în special a castraveților, ludoșenii devenind cunoscuți în toată țara pentru comerțul cu castraveți (Comuna Ludoș, județul Sibiu, 1998:14). Cultura castraveților reprezintă o componentă importantă a vieții în sat ea fiind de altfel o marcă identitară pentru locuitorii acestuia. Probabil că această îndeletnicire explică și comportamentul de comercializare a produselor obținute în gospodăria proprie, mai frecvent în Ludoș decât în Tălmăcel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Tălmăcel, datorită reliefului și calității slabe a pământului, iar în Ludoș, datorită lipsei mijloacele moderne de realizare a agriculturii. În Ludoș însă, oamenii par să se descurce mai bine din acest punct de vedere, ei câștigând venituri importante din cultura castraveților. În ambele sate ponderea venitului provenit din producția proprie este superioară celei din țară. Sursele de venit principale sunt salariul de la stat sau particular, pensia de stat și pensia CAP. CONCLUZII Studiul de față a debutat cu intenția de a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Tălmăcel, datorită reliefului și calității slabe a pământului, iar în Ludoș, datorită lipsei mijloacele moderne de realizare a agriculturii. În Ludoș însă, oamenii par să se descurce mai bine din acest punct de vedere, ei câștigând venituri importante din cultura castraveților. În ambele sate ponderea venitului provenit din producția proprie este superioară celei din țară. Sursele de venit principale sunt salariul de la stat sau particular, pensia de stat și pensia CAP. Ce se poate concluziona în urma acestei călătorii printre concepte și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de țelină se vor păstra un an în plus, timp în care, se reduce virulența ciupercii Septoria apicola și crește capacitatea de germinație, sau se pot scufunda în apă caldă la 50oC timp de 25 minute; semințele de tomate și castraveți se tratează termic cu apă caldă la 53oC timp de o oră. Prevenirea bolilor din faza de plantulă în această fenofază se manifestă, în general, agenții patogeni care se transmit prin intermediul solului (Pythium, Fusarium, Rhizoctonia), dar și prin sămânță. Tinerele
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pe care-l rezervă magistrul discipolilor săi. Abdicarea a orice subiectivitate, supunere în fața legii grupului, contractul comunitar al sectei autorizează un ultim recurs la rațiune: dar numai în sensul renunțării la folosirea liberă a ei. - 5 - Dovleci, pepeni galbeni și castraveți. Lexicul gnostic oferă un exemplu de logomahie fără pereche. Acest gen de glosolalie este caracteristic - spun psihiatrii - unei adevărate isterii care pare să marcheze epoca. Desigur, un filosof demn de acest nume își creează propriul vocabular, supune limba obișnuită unor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
acest Dovleac coexistă și o Putere, pe care eu o numesc Supervacuitate. Acest Dovleac și această Supervacuitate formând unitate, au emis, fără să emită, un Fruct vizibil din toate părțile, comestibil și savuros, Fruct pe care limbajul l-ar numi Castravete. Dimpreună cu acest Castravete coexistă o putere de aceeași substanță ca și el, și pe care eu aș numi-o Pepene galben. Aceste puteri, adică Dovleac, Supervacuitate, Castravete și Pepene galben, au generat tot restul mulțimii de pepeni galbeni deliranți
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o Putere, pe care eu o numesc Supervacuitate. Acest Dovleac și această Supervacuitate formând unitate, au emis, fără să emită, un Fruct vizibil din toate părțile, comestibil și savuros, Fruct pe care limbajul l-ar numi Castravete. Dimpreună cu acest Castravete coexistă o putere de aceeași substanță ca și el, și pe care eu aș numi-o Pepene galben. Aceste puteri, adică Dovleac, Supervacuitate, Castravete și Pepene galben, au generat tot restul mulțimii de pepeni galbeni deliranți ai lui Valentin”... A
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
toate părțile, comestibil și savuros, Fruct pe care limbajul l-ar numi Castravete. Dimpreună cu acest Castravete coexistă o putere de aceeași substanță ca și el, și pe care eu aș numi-o Pepene galben. Aceste puteri, adică Dovleac, Supervacuitate, Castravete și Pepene galben, au generat tot restul mulțimii de pepeni galbeni deliranți ai lui Valentin”... A citi aproape o mie de pagini indigeste își găsește justificarea în descoperirea acestor unice rânduri savuroase... - 6 - Cifre libidinoase și numere active. Când nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
facem ticăloși pe cei pe care nu-i putem face buni.” (Vauvenargues) Mielul blând suge la două oi. (Asupra beneficiilor pe care le poate aduce o atitudine amabilă, politicoasă, Îndatoritoare atrage atenția și proverbul: „Vorba dulce mult aduce”.) A vinde castraveți la grădinar. (Îți poți Întrece, În timp, maestrul, dar ar fi ridicolă pretenția de a-i da, la un moment dat, lecții sau sfaturi.) A se plimba ca vodă prin lobodă. (Este atitudinea caracteristică infatuatului, care este atât de mulțumit
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
6.Apa este nu numai un constituent al organismelor vii dar joacă și un rol extrem de important ca cel de regulator termic sau de irigator al țesuturilor vii. 7.Dacă ne raportăm la regnul vegetal, apa este conținută în: salate, castraveți, andive (95%) sau în roșii și morcovi (90%). Merele conțin 85% apă, cartofii 80%, sporii bacteriilor doar 50% apă, fasolele și mazărea 10%. 8. Dacă apa joacă un rol atât de important pentru viață, în mod firesc se pune întrebarea
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
conținut mare de apă, variabil însă cu specia de plantă, cu vârsta, cu organul sau chiar cu țesutul. Ioni de Na+ si Cl- hidratati 49 Specia Conținutul în apă Organul plantei Conținutul în apă alge 94 98% fructe suculente 85-95% castravete 95% frunze 80-90% pepene verde 95% rădăcini, tuberculi 80-85% cactuși, aloe 80-94% semințe uscate 7 14% salată 93% tomate 90% varză 90% morcovi 89% cartofi 77-82% Conținutul în apă al plantelor variază în timp. El este maxim primăvara, iar în timpul
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
în medie 2,5 l de apă pe zi, din care 1,5 l și-l ia din băuturi, iar restul din alimente. Conținutul în apă al unor alimente: lapte 90% conopidă 96% pepene verde 94% brânză de vaci 75% castraveți 95% mere 85-88% cașcaval 40-48% salată 95% cireșe 88% smântână 70% varză 93% portocale 87% carne 65-75% tomate 90-92% caise 82% mezeluri 30-60% gogoșari 90% măsline 55% pâine 30-35% morcovi 89% floarea-soarelui, semințe 35-37% biscuiți 5% cartofi 77-82% nuci uscate
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
Tomato for Mechanized Production”, În Science for Better Living: Yearbook of Agriculture, 1968, Unites States Department of Agriculture, Washington, 1968, p. 104, citat În ibid., p. 126. Kloppenberg continuă: „Hibrizii erau deosebit de interesanți pentru industria legumelor, astfel că spanacul, morcovii, castraveții și brasicaceele (varza, conopida, etc.) sunt hibridizați și remodelați pentru a permite recoltarea mecanizată În cursul unei singure acțiuni” (ibid.). Merită menționat că, În afară de recoltare, cultivarea, sortarea și Împachetarea mecanizată a unor culturi a influențat selectarea și dezvoltarea anumitor soiuri
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Veneția, București, 1971; Spectacole în cerneală, București, 1972; 1000 de ore în Spania, București, 1972; De ce râdeau gepizii..., București, 1973; Caligrafii pe cortină, București, 1974; Când plouă, taci și-ascultă..., București, 1974; Teatrul românesc contemporan (în colaborare), București, 1975; Zâna castraveților, București, 1976; Clio și Melpomena, București, 1977; Elemente de caragialeologie, București, 1979; Arta îmbrobodirii, București, 1982; Ora 19,30, București, 1983; Un deceniu teatral, București, 1984; Umorul popular românesc modern, București, 1987; Ce mai faci?, București, 1988; Umorul în literatură
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
Repere bibliografice: Gh. Achiței, „O femeie aprigă”, O, 1955, 2; Dinu Kivu, „Glastra cu sfecle”, CNT, 1965, 34; Al. Andriescu, „Tufă de Veneția”, CRC, 1972, 7; Amza Săceanu, Fața văzută și nevăzută a teatrului, București, 1974, 260-269; Voicu Bugariu, „Zâna castraveților”, LCF, 1976, 29; Cristea, Domeniul, 320-324; Ungureanu, Proză, 223-225; Raicu, Practica scrisului, 268-276; D. I. Suchianu, Caragialeologie, RL, 1980, 15; Iorgulescu, Critică, 175-177; Titel, Cehov, 173-176; Călinescu, Biblioteci, 164-168; Alex. Ștefănescu, Cu umor despre umor, RL, 1989, 14; Alex. Ștefănescu, Portret
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
mărită-te ca să fii și tu ca noi, precum erai mai nainte”; „Văduva fără bărbat rău se tăvălește-n pat”; „Mai bine văduva să se căsătorească decât în foc să să chinuiască” (recomandare a Sfântului Apostol Pavel); „Muiarea văduvă tot castraveți visează”416. Notându-și catrenul „Să plâng cele măritate, Că nu au de bărbați parte; Dar cele văduve ce să zică, Când la inimă le pișcă” fratele lui Dinicu Golescu îl explică: „ Se zice pentru cei în bună stare, când
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
asemenea foarte mult, la fel ca și sifonul rece (cu puțin vin), limonada, laptele de migdale și altele. Aceste băuturi sunt folosite totuși mai ales de către europeni. Localnicii prepară o varietate de băuturi răcoritoare din migdale, semințe de pepene, dovleci, castraveți și altele, la care se adaugă arkh-e-gulab, arkh-e-keora și bedemusk, adică apă de trandafiri distilată, pandanus dulce parfumat și flori de salcie egipteană. Folosesc, de asemenea, un sirop făcut din boabe de Grewia asiatica; un sirop de oțet aromat cu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Pot totuși menționa o curioasă formă de furt care se comite câteodată aici. Pe lacurile Kashmirului exită un mare număr de grădini plutitoare sau mase de buruieni pe care e aruncat pământ, iar ele servesc ca răzoare pentru cultivarea pepenilor, castraveților, napilor, morcovilor, verzei, vinetelor și altor legume culinare. Dacă totuși grădinarul nu Își urmărește cu atenție proprietatea mișcătoare, se poate trezi că, În timpul nopții, grădina Însăși a fost tăiată din legăturile sale și mutată. Și cum, În aceste cazuri, hoțul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
era o țară somnolentă și nebâzâită, afară de muștele din cofetării. Împăcat cu sine, poporul atinsese hegelian pragul postistoriei. Sectorul flegmeitc " Sectorul flegmei" Socialismul ceaușist a fost era celor mai inedite metamorfoze și alchimii. Înghețata cu fistic avea savoarea dulce a castraveților murați, în timp ce Frucola avea gustul aspirinei. Butaforia era registrul de manifestare a tuturor obiectelor însuflețite și neînsuflețite. Nesimțirea devine sinonimul nepăsării. „Cu timpul”, ne spune Angelo Mitchievici, „devii autohton orice ai face, îți sufli nasul în mijlocul pieței, flegmezi viguros și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Are un efect de curățare asupra tuturor organelor. Este folosit ca tonic și adjuvant pentru eliminarea mucusului din sistemul alimentar, bronhii, intestine și ficat. Este un relaxant muscular. Limba-mielului (Borago officinalis) Se folosesc frunzele și florile. Limba-mielului are gust de castraveți și este răcoritoare dacă este adăugată la ceaiuri. Este des folosită pentru calmarea depresiei. Ceaiul făcut din flori este folosit pentru tratarea febrei și a răcelii. Gălbenelele (Calendula officinalis) Florile sunt folosite în remedii pentru numeroase afecțiuni. Ceaiul este atât
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
poate fi utilizat și pentru vindecarea tăieturilor și juliturilor pielii. Este recomandat și pentru vânătăi. Loțiune de curățare și înviorare (pentru femei și bărbați) Stoarceți o portocală și 3 lămâi. Adăugați o cană de apă de trandafiri, sucul de la un castravete și o cană de vodcă. Aplicați pe față ca loțiune. Bărbații pot folosi preparatul ca loțiune după ras. ÎNGRIJIREA PICIOARELOR Baie cu coajă de mesteacăn pentru picioare Turnați 4 căni de apă clocotită peste 4-5 pumni de coajă de mesteacăn
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]