1,049 matches
-
două mărgele, dispuse în jurul capului, câteva fragmente de craniu aflându-se într-un asemenea vas. Probabil a fost răvășit de crotovine sau a fost reînhumat, deoarece oasele nu mai erau în poziție anatomică. Cel mai important recipient îl reprezintă un castron cu trei torți, lucrat la roată, din pastă negricioasă, cu multe ingrediente, pietricele în pastă, buza ușor arcuită, răsfrântă atât în interior cât și în exterior, cu toartele care pornesc din buză și se termină pe umăr, gâtul scurt, corpul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
bucată, dinții pieptenului. Mânerul este oval. Orientat NE 8-SV 40 (Pl.118/4; 119/1-7; 120/2; 174/1-5; 175/1-5; 176/1-8). Mormântul nr. 25. Incinerat în urnă. Cu capac. Descoperit la adâncimea de 0,60 m. Urna, un castron cu trei torți, lucrat la roată, din pastă fină, negricioasă, buza răsfrântă în ambele părți-orizontal, cu mijlocul marcat de o linie orizontală. Pe gât, o linie adâncită, de asemenea, orizontală. Fundul inelar, torțile în bandă, cu duble caneluri verticale ce
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
așezat într-o groapă dreptunghiulară, cu colțurile rotunjite și fundul plat, la adâncimea de 1,70 m. Nu a avut inventar (Pl. 125/3; 185/1-5). Mormântul nr. 37. Incinerat în urnă, cu capac. Ca urnă a fost folosit un castron cu trei torți, din pastă cenușie, lucrat la roată, buza evazată, fundul inelar, de mari dimensiuni, cu gura ovală. Torțile din bandă lată cu trei caneluri verticale, care pornesc din buza vasului și se opresc pe umăr. Un decor adâncit
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cenușie, lucrat la roată, corpul ușor alungit, buza răsfrântă și fundul plat, pe mijloc, orizontal, are o canelură realizată la roată; strachină, fundul inelar, din pastă cenușie, fină, la roată, buza ușor evazată, pe gât o nervură în relief, orizontală; castron, cu trei torți, cenușiu-închis, lucrat la roată, din pastă fină, fundul inelar, buza evazată în ambele părți, cu nervură pentru capac. Pe umăr are trei nervuri orizontale în relief. Torțile, în bandă, pornesc de pe buză până pe umăr, echidistant, au câte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
În interiorul ei s-au descoperit câteva oase calcinate și o fusaiolă - rondea, dintru-un fragment ceramic de culoare roșie, lucrat la roată. În groapă s-au mai descoperit câteva fragmente ceramice care provin de la mai multe tipuri de vase: un castron roșu cu buza evazată în ambele părți, umărul pronunțat; o cană roșie, bitronconică, cu fundul inelar; un vas urnă roșu, lucrat la roată și o strachină roșie, de asemenea lucrată la roată, cu buza îngroșată. Foarte puține oase calcinate între
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
totalul de 102 morminte, doar 34 au avut ceramică, 14 dintre ele fiind de incinerație în urnă și 2o de înhumație. Între aceste recipiente, întregi sau fragmentare, am putut deosebi următoarele forme: 1 pahar lucrat la roată, 12 căni, 4 castroane cu trei torți, 19 străchini, 2 amfore romane de import, 2 fructiere din sec. II-III d. Chr. 3 boluri, 1 vas cu două torți, 2 urcioare, 4 borcane din sec. II-III d. Chr. și 31 oale sau vase borcan, lucrate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
însă, aparțin epocii geto-dacice din perioada clasică și mai apoi secolelor II-III d. Chr. ale dacilor liberi. Rămânem la concepția că recipientele de acest tip cuprind în denumirea de strachină toate formele care nu au torți, iar în cea de castroane doar cele care au două, trei sau patru torți, fără a mai folosi diminutivele - castronaș, castronel, străchinuță etc.. Toate exemplarele descoperite la Săbăoani au forma semiovală, tronconică, cu buza dreaptă sau evazată, îngroșată sau rotunjită, cu fundul inelar, lucrate dintr-
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la Săbăoani. Trebuie să precizăm că există diferențe în ceea ce privește denumirea acestui tip de vas. Astfel, în timp ce la Bârlad-Valea Seacă denumirea de strachină este folosită în clasificarea întocmită, la Mihălășeni, denumirea de strachină nu mai apare, străchinile fiind incluse în categoria castroane. Tipul 1. Strachini cu corpul ușor bitronconic, mijlocul bine marcat, umărul scurt, buza evazată. Au fost descoperite trei exemplare în două morminte - M. 7 și 11 (Pl. 112/3; 114/2,4). Exemplare asemănătoare au fost descoperite la Mihălășeni, încadrate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
evazată, fundul drept și ușor bombat spre interior (umbo?). Partea inferioară este mai înaltă. A fost descoperit doar un singur exemplar în mormântul nr. 17 (Pl. 116/6). La Mihălășeni acest tip de strachină este inclus în tipul 5c de castroane, iar la Bârlad-Valea Seacă, în același tip 1. Tipul 3. Străchini cu corpul rotunjit, bitronconice, gâtul scurt, marcat de o linie în relief, buza ușor evazată și îngroșată la exterior, fundul inelar, partea inferioară mai înaltă. Au fost descoperite două
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
inferioară mai înaltă. Au fost descoperite două exemplare în mormântul de înhumație nr. 24 (Pl. 119/3) și în mormântul nr. 28, de înhumație (Pl. 122/2). Analogii la Bârlad-Valea Seacă, incluse în tipul 1 și la Mihălășeni în categoria castroanelor de tip 5b. Tipul 4. Străchini cu corpul bitronconic, rotunjit, pe umăr un decor în zig zag, fundul inelar, buza rotunjită și evazată. Au fost descoperite trei exemplare la mormintele de înhumație nr. 28 și 64 (Pl. 121/4; 140
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
trei exemplare la mormintele de înhumație nr. 28 și 64 (Pl. 121/4; 140/5) și în mormântul de incinerație nr. 46 (Pl. 131/4). În necropola de la Mihălășeni, acest tip de recipient a fost încadrat în tipul 6a de castroane, iar la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 2 de străchini. Tipul 5. Străchini tronconice, fundul inelar, gâtul cilindric, buza ușor evazată și rotunjită. La Săbăoani a fost descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 44 (Pl. 130/1). Exemplarele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Străchini bitronconice, fundul inelar marcat, buza evazată, gâtul marcat de o canelură. A fost descoperit un singur exemplar în mormântul nr. 64 de înhumație (Pl. 140/2). La Mihălășeni, acest tip de vas a fost inclus în categoria f de castroane, iar la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 2 de străchini. Recipiente de acest fel au apărut în aproape toate necropolele din sec. IV d. Chr. Numărul lor este destul de mare, multe dintre ele fiind folosite drept capace la mormintele de incinerație
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
urne, dar și frecvent ca ofrande la mormintele de înhumație. Este suficient să amintim aici doar câteva din necropolele din sec. IV d. Chr. care au avut în inventarul mormintelor asemenea vase: Lunca, jud. Galați, Barcea, Târgșor, Izvoare, Miorcani, Dămienești. Castroane cu trei torți În necropola din sec. IV de la Săbăoani au fost descoperite patru castroane cu trei torți, lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenușie sau neagră. Primul dintre ele a fost descoperit în mormântul de înhumație nr.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
doar câteva din necropolele din sec. IV d. Chr. care au avut în inventarul mormintelor asemenea vase: Lunca, jud. Galați, Barcea, Târgșor, Izvoare, Miorcani, Dămienești. Castroane cu trei torți În necropola din sec. IV de la Săbăoani au fost descoperite patru castroane cu trei torți, lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenușie sau neagră. Primul dintre ele a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 11, este lucrat la roată, din pastă negricioasă, cu ingrediente, în special pietricele, are buza
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
apropiate, oblice, realizate cu aceeași rotiță dințată, mijlocul carenat, fundul inelar. Marginea din interior este puțin ridicată, formând un inel, care permite așezarea fixă a unui capac (Pl. 114/10; 164/3,5). În necropola de la Mihălășeni, acest tip de castron cu trei torți a fost inclus în tipurile 2,3a și 3b, iar la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 1 de castroane cu trei torți. Al doilea castron cu trei torți a fost descoperit în mormântul nr. 25, de incinerație, constituind
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
permite așezarea fixă a unui capac (Pl. 114/10; 164/3,5). În necropola de la Mihălășeni, acest tip de castron cu trei torți a fost inclus în tipurile 2,3a și 3b, iar la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 1 de castroane cu trei torți. Al doilea castron cu trei torți a fost descoperit în mormântul nr. 25, de incinerație, constituind chiar urna în care au fost depuse rămășițele de la cinerare (Pl. 120/4; 177/3,4). Este lucrat din pastă fină
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Pl. 114/10; 164/3,5). În necropola de la Mihălășeni, acest tip de castron cu trei torți a fost inclus în tipurile 2,3a și 3b, iar la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 1 de castroane cu trei torți. Al doilea castron cu trei torți a fost descoperit în mormântul nr. 25, de incinerație, constituind chiar urna în care au fost depuse rămășițele de la cinerare (Pl. 120/4; 177/3,4). Este lucrat din pastă fină, negricioasă, buza răsfrântă în ambele părți
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de la roata olarului, corpul ușor rotunjit, gâtul cilindric și fundul inelar. Are trei torți în bandă, cu duble caneluri verticale, care pornesc de la buza vasului până pe umăr. Analogii în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, unde este încadrat în tipul 2 de castron cu trei torți, iar la Mihălășeni, acest tip de castron este încadrat în tipul 1. Castronul cu trei torți descoperit în mormântul de incinerație nr. 37 reprezintă un nou tip de vas, are forma ovală, cenușiu-deschis, lucrat la roată din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
inelar. Are trei torți în bandă, cu duble caneluri verticale, care pornesc de la buza vasului până pe umăr. Analogii în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, unde este încadrat în tipul 2 de castron cu trei torți, iar la Mihălășeni, acest tip de castron este încadrat în tipul 1. Castronul cu trei torți descoperit în mormântul de incinerație nr. 37 reprezintă un nou tip de vas, are forma ovală, cenușiu-deschis, lucrat la roată din pastă fină, fundul inelar, buza evazată în ambele părți și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu duble caneluri verticale, care pornesc de la buza vasului până pe umăr. Analogii în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, unde este încadrat în tipul 2 de castron cu trei torți, iar la Mihălășeni, acest tip de castron este încadrat în tipul 1. Castronul cu trei torți descoperit în mormântul de incinerație nr. 37 reprezintă un nou tip de vas, are forma ovală, cenușiu-deschis, lucrat la roată din pastă fină, fundul inelar, buza evazată în ambele părți și lățită, cu trei torți în bandă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mic decât al gurii vasului. Forma ovală a fost realizată, probabil, din greșeală, în momentul uscării (Pl. 126/2). Ca tip îl putem încadra în schema de la Mihălășeni la 3b, iar în cea de la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 2. Ultimul castron cu trei torți descoperit la Săbăoani este cel din mormântul nr. 44, de înhumație, de culoare cenușiu-închis, lucrat la roată, din pastă fină, fundul inelar, buza evazată în ambele părți, cu nervură pentru fixat capacul. Pe umăr este prevăzut cu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în ambele părți, cu nervură pentru fixat capacul. Pe umăr este prevăzut cu trei nervuri orizontale, în relief. Torțile, în bandă, pornesc de pe buză până pe umăr, echidistant și au câte patru caneluri verticale (Pl. 131/1). Face parte din categoria castroanelor cu trei torți înseriate la Bârlad-Valea Seacă în tipul 2 de castron, iar la Mihălășeni în tipul 2 sau 3b. Castroane cu trei torți au fost descoperite în mai multe necropole din sec. IV d. Chr. de pe teritoriul țării noastre
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu trei nervuri orizontale, în relief. Torțile, în bandă, pornesc de pe buză până pe umăr, echidistant și au câte patru caneluri verticale (Pl. 131/1). Face parte din categoria castroanelor cu trei torți înseriate la Bârlad-Valea Seacă în tipul 2 de castron, iar la Mihălășeni în tipul 2 sau 3b. Castroane cu trei torți au fost descoperite în mai multe necropole din sec. IV d. Chr. de pe teritoriul țării noastre. Amintim doar pe cele de la Miorcani, Izvoare, Barcea, Negrești. Căni Cele 12
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pornesc de pe buză până pe umăr, echidistant și au câte patru caneluri verticale (Pl. 131/1). Face parte din categoria castroanelor cu trei torți înseriate la Bârlad-Valea Seacă în tipul 2 de castron, iar la Mihălășeni în tipul 2 sau 3b. Castroane cu trei torți au fost descoperite în mai multe necropole din sec. IV d. Chr. de pe teritoriul țării noastre. Amintim doar pe cele de la Miorcani, Izvoare, Barcea, Negrești. Căni Cele 12 căni descoperite în necropola din sec. IV d. Chr
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu picior, existente în sec. IV d. Chr. în cultura Sântana-Cerneahov pot înlocui, într-o anumită măsură, utilitatea fructierelor. Să nu uităm că în cultura nou formată în această vreme, Sântana-Cerneahov, apar o serie de vase deosebit de frumoase, cum sunt castroanele cu trei torți, bolurile, paharele (care în bună măsură le imită pe cele din sticlă) și mai ales cănile cu o toartă, de diferite mărimi, de o frumusețe și o eleganță rar întâlnite. Alături de ceramica din sec. IV d. Chr
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]