1,043 matches
-
Castrul, aflat la o altitudine de 103 m, are lungimea între ziduri de 168 x 140 m, cu lungimea pe direcția E-V). Ca localizare, situl arheologic se află lângă calea ferată Craiova-Filiași, în dreptul gării Răcari, aflată la marginea satului Răcarii
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
140 m, cu lungimea pe direcția E-V). Ca localizare, situl arheologic se află lângă calea ferată Craiova-Filiași, în dreptul gării Răcari, aflată la marginea satului Răcarii de Jos, comuna Brădești, județul Dolj. Gara se află, practic, peste așezarea civilă a castrului roman. Castrul însuși se află la numai circa 70 m SV de gară. Castrul de la Răcarii de Jos este cuprins în Repertoriul Arheologic Național, cu codul RAN 71108.02, ca centru de locuire militară - castru, din Epoca romană, Epoca migrațiilor
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
cu lungimea pe direcția E-V). Ca localizare, situl arheologic se află lângă calea ferată Craiova-Filiași, în dreptul gării Răcari, aflată la marginea satului Răcarii de Jos, comuna Brădești, județul Dolj. Gara se află, practic, peste așezarea civilă a castrului roman. Castrul însuși se află la numai circa 70 m SV de gară. Castrul de la Răcarii de Jos este cuprins în Repertoriul Arheologic Național, cu codul RAN 71108.02, ca centru de locuire militară - castru, din Epoca romană, Epoca migrațiilor și... Hallstatt
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
lângă calea ferată Craiova-Filiași, în dreptul gării Răcari, aflată la marginea satului Răcarii de Jos, comuna Brădești, județul Dolj. Gara se află, practic, peste așezarea civilă a castrului roman. Castrul însuși se află la numai circa 70 m SV de gară. Castrul de la Răcarii de Jos este cuprins în Repertoriul Arheologic Național, cu codul RAN 71108.02, ca centru de locuire militară - castru, din Epoca romană, Epoca migrațiilor și... Hallstatt.. Referirea la Hallstatt se datorează descoperirii unor complexe izolate. se află pe
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
practic, peste așezarea civilă a castrului roman. Castrul însuși se află la numai circa 70 m SV de gară. Castrul de la Răcarii de Jos este cuprins în Repertoriul Arheologic Național, cu codul RAN 71108.02, ca centru de locuire militară - castru, din Epoca romană, Epoca migrațiilor și... Hallstatt.. Referirea la Hallstatt se datorează descoperirii unor complexe izolate. se află pe terasa stângă a Jiului mijlociu, la 6 km sud de orașul Filiași. Primele săpături arheologice au fost efectuate între 1897-1898 de
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
de Grigore Tocilescu și Pamfil Polonic. În urma săpăturilor s-a descoperit un bogat material ceramic, numismatic, țiglă și cărămizi, obiecte de sticlă, bronz, fier, os, fragmente de statui colosale, piese de echipament militar, arme, fibule etc. Următoarele cercetări arheologice ale castrului au fost efectuate de Grigore Florescu în anii 1928 și 1930, de la care avem un raport ceva mai consistent (v. Arhivele Olteniei IX, nr. 51-52, 1930). Cercetările au fost reluate de Muzeul Militar Național, respectiv Cristian Vlădescu, în 1991-92, sistate
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
inclusiv pentru perioada post-romană. Începând cu anul 2003 au avut loc mai multe campanii anuale de cercetare de către colectivul condus de dr.Eugen S. Teodor, reprezentând Muzeul Național de Istorie al României, și dr.Dorel Bondoc, reprezentând Muzeul Olteniei. În castru au staționat trupe din Legiunea a V-a Macedonica și un "Numerus Maurorum" (adică o unitate de mauri, probabil ecvestră). Castrul a fost construit inițial în contextul războaielor dacice (101-102 și 105-106) de către o vexilație a "Legio V Macedonica", fiind
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
dr.Eugen S. Teodor, reprezentând Muzeul Național de Istorie al României, și dr.Dorel Bondoc, reprezentând Muzeul Olteniei. În castru au staționat trupe din Legiunea a V-a Macedonica și un "Numerus Maurorum" (adică o unitate de mauri, probabil ecvestră). Castrul a fost construit inițial în contextul războaielor dacice (101-102 și 105-106) de către o vexilație a "Legio V Macedonica", fiind ceva mai mic decât forma cunoscută din literatura mai veche (adică 142 x 125 m), ocuparea lui după sfârșitul războiului fiind
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
construit inițial în contextul războaielor dacice (101-102 și 105-106) de către o vexilație a "Legio V Macedonica", fiind ceva mai mic decât forma cunoscută din literatura mai veche (adică 142 x 125 m), ocuparea lui după sfârșitul războiului fiind discutabilă. Un castru mai mare, din pământ, a fost amenajat cândva după anul 157, aproximarea fiind făcută pe baza numismaticii, de această dată fiind ocupat de unitatea „neregulată” maură. Poziția mult în spatele limes-ului recomandă în primul rând misiuni de poliție în centrul
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
fost amenajat cândva după anul 157, aproximarea fiind făcută pe baza numismaticii, de această dată fiind ocupat de unitatea „neregulată” maură. Poziția mult în spatele limes-ului recomandă în primul rând misiuni de poliție în centrul Olteniei. Ulterior, în jurul anului 200, castrul a fost reclădit din zid de piatră. Castrul de piatră a suferit două distrugeri complete, una în deceniul al treilea (sub Elagabal?), după care a fost refăcut pe același plan, și o a doua, în cursul marii invazii carpice (în
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
făcută pe baza numismaticii, de această dată fiind ocupat de unitatea „neregulată” maură. Poziția mult în spatele limes-ului recomandă în primul rând misiuni de poliție în centrul Olteniei. Ulterior, în jurul anului 200, castrul a fost reclădit din zid de piatră. Castrul de piatră a suferit două distrugeri complete, una în deceniul al treilea (sub Elagabal?), după care a fost refăcut pe același plan, și o a doua, în cursul marii invazii carpice (în jur de 247). Evoluția sitului, după acest moment
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
în cursul marii invazii carpice (în jur de 247). Evoluția sitului, după acest moment, este mai puțin certă. Este posibil ca fortificația să se fi restrâns spre colțul de NE, însă nu există limite pentru acest nou contur. Pe suprafața castrului se produc însă schimbări dramatice, relația dintre construcții și drumuri fiind de alt tip, anunțând zorii urbanismului roman târziu. Circulația monetară încetează la 252, însă fenomenul pare unul general în Oltenia. Este probabil că totuși castrul a fost ocupat până la
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
nou contur. Pe suprafața castrului se produc însă schimbări dramatice, relația dintre construcții și drumuri fiind de alt tip, anunțând zorii urbanismului roman târziu. Circulația monetară încetează la 252, însă fenomenul pare unul general în Oltenia. Este probabil că totuși castrul a fost ocupat până la retragerea administrației romane din Dacia traiană (sau mai degrabă „hadriană”??), fiindcă această a patra - și ultima - fază de evoluție are, practic pe toată suprafața, două subfaze distincte. Pe teritoriul castrului s-au descoperit monede pornind încă
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
în Oltenia. Este probabil că totuși castrul a fost ocupat până la retragerea administrației romane din Dacia traiană (sau mai degrabă „hadriană”??), fiindcă această a patra - și ultima - fază de evoluție are, practic pe toată suprafața, două subfaze distincte. Pe teritoriul castrului s-au descoperit monede pornind încă din perioda republicii, sfârșindu-se cu emisiuni de la Gordian al III-lea, Decius și Etruscilla. Nu a fost scoasă din săpătură nici o monedă mai târzie, în ciuda convingerii lui Dumitru Tudor că fortificația a fost
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
de Justinian, și anume câte o piesă de un "follis", o jumătate de "follis" și o optime de "follis". Primele două piese datează din anii 522-527. Aceste descoperiri de la Răcari sunt extrem de importante, pentru că ele provin din aria unui fost castru roman din secolele II-III, în jurul căruia s-a dezvoltat o așezare civilă și care și-a continuat probabil existența în cursul secolelor IV-VI (secolul VI fiind însă singurul lucru cert). După toate aparențele, populația care trăia aici se afla
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
refugiu și apărare dar reprezentau și locuințe permanente ale unor căpetenii și a soldaților. În jurul cetăților gravitau sate care au fuzionat, la un moment dat, datorită creșterii demografice. În 102 d.C. Pelendava este cucerită de romani care vor construi un castru în zona actualului cartier Mofleni. Castrul se află în vecinătatea mănăstirii Bucovățul Vechi (Coșuna) și a fost construit întâi din valuri de pământ întărit (în timpul împăratului Traian), apoi din piatră și cărămidă (în vremea lui Hadrian). Cărămizile castrului poartă ștampila
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
locuințe permanente ale unor căpetenii și a soldaților. În jurul cetăților gravitau sate care au fuzionat, la un moment dat, datorită creșterii demografice. În 102 d.C. Pelendava este cucerită de romani care vor construi un castru în zona actualului cartier Mofleni. Castrul se află în vecinătatea mănăstirii Bucovățul Vechi (Coșuna) și a fost construit întâi din valuri de pământ întărit (în timpul împăratului Traian), apoi din piatră și cărămidă (în vremea lui Hadrian). Cărămizile castrului poartă ștampila unității militare Numerus Maurorum. Datorită protecției
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
construi un castru în zona actualului cartier Mofleni. Castrul se află în vecinătatea mănăstirii Bucovățul Vechi (Coșuna) și a fost construit întâi din valuri de pământ întărit (în timpul împăratului Traian), apoi din piatră și cărămidă (în vremea lui Hadrian). Cărămizile castrului poartă ștampila unității militare Numerus Maurorum. Datorită protecției castrului roman și a garnizoanei militare, Pelendava romană a cunoscut o viață înfloritoare, creșterea demografică făcându-se prin împroprietărirea cu pămînt a veteranilor Legiunii a XIII-a Gemina. Descoperirile arheologice au relevat
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
se află în vecinătatea mănăstirii Bucovățul Vechi (Coșuna) și a fost construit întâi din valuri de pământ întărit (în timpul împăratului Traian), apoi din piatră și cărămidă (în vremea lui Hadrian). Cărămizile castrului poartă ștampila unității militare Numerus Maurorum. Datorită protecției castrului roman și a garnizoanei militare, Pelendava romană a cunoscut o viață înfloritoare, creșterea demografică făcându-se prin împroprietărirea cu pămînt a veteranilor Legiunii a XIII-a Gemina. Descoperirile arheologice au relevat că în această perioadă, romanii și geto-dacii trăiau separați
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
mii de pași romani, iar dintre Ad Mutriam și Pelendava de XXXV mii de pași. Deci, în total, distanța dintre Drobeta și Pelendava este de 71 000 de pași adică 105,1865 km , distanță care coincide cu distanțele dintre ruinele castrelor. S-au descoperit multe unelte, arme și chiar o statuie a zeiței Victoria precum și foarte multe monede romane, semn că romanii dispuneau de sume apreciabile de bani proveniți probabil din plata pe care legionarii o primeau odată cu lăsarea la vatră
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
romane, semn că romanii dispuneau de sume apreciabile de bani proveniți probabil din plata pe care legionarii o primeau odată cu lăsarea la vatră. Au fost găsite monede emise în timpul împăraților: Traian, Antonius Pius, Marcus Aurelius, Gordian al-III-lea și Aurelian. Dimensiunile castrului roman nu sînt pe deplin cunoscute nici astăzi datorită faptului că cea mai mare parte a zidurilor a fost acoperită de aluviunile Jiului. Ce nu au reușit eventualele atacuri barbare, a reușit apa Jiului și nepăsarea oamenilor. La o dată incertă
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
nu au reușit eventualele atacuri barbare, a reușit apa Jiului și nepăsarea oamenilor. La o dată incertă, cel mai probabil în urma unei mari inundații, cînd apele Jiului s-au revărsat, perioadă în care se crede că a apărut și Balta Craioviței, castrul a fost lăsat în paragină. Mai tîrziu, localnicii au folosit cărămizi din castru pentru construirea mănăstirii Coșuna. În ciuda faptului că au existat multe inițiative, nici pînă astăzi, castrul nu a fost, în întregime, recuperat din aluviuni deși înalțimea de 4
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
La o dată incertă, cel mai probabil în urma unei mari inundații, cînd apele Jiului s-au revărsat, perioadă în care se crede că a apărut și Balta Craioviței, castrul a fost lăsat în paragină. Mai tîrziu, localnicii au folosit cărămizi din castru pentru construirea mănăstirii Coșuna. În ciuda faptului că au existat multe inițiative, nici pînă astăzi, castrul nu a fost, în întregime, recuperat din aluviuni deși înalțimea de 4 m din unele zone, oferă speranța descoperirii a probabil, celui mai bine păstrat
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
revărsat, perioadă în care se crede că a apărut și Balta Craioviței, castrul a fost lăsat în paragină. Mai tîrziu, localnicii au folosit cărămizi din castru pentru construirea mănăstirii Coșuna. În ciuda faptului că au existat multe inițiative, nici pînă astăzi, castrul nu a fost, în întregime, recuperat din aluviuni deși înalțimea de 4 m din unele zone, oferă speranța descoperirii a probabil, celui mai bine păstrat castru roman din afara Italiei. După anul 275 d.H. cînd Imperiul Roman cedează Dacia Traiană, romanii
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
pentru construirea mănăstirii Coșuna. În ciuda faptului că au existat multe inițiative, nici pînă astăzi, castrul nu a fost, în întregime, recuperat din aluviuni deși înalțimea de 4 m din unele zone, oferă speranța descoperirii a probabil, celui mai bine păstrat castru roman din afara Italiei. După anul 275 d.H. cînd Imperiul Roman cedează Dacia Traiană, romanii păstrează sub controlul lor malul stâng al Dunării, implicit și Pelendava. Constantin cel Mare construiește în Oltenia un al doilea limes (val de pământ) după limesul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]