914 matches
-
Voevod, cu blagoslovenia Preosfintului Mitropolit Veniamin, cu ajutorul acelor ce au năstăvit Duhul Sfânt, prin osârdia cuvioșii sale părintele Ghervasie și a neguțătorilor dumnealor frați Gheorghie și Ioan Prosie, și Vasilie Iliovici. Sihăstria Durăul în Muntile Pionul. 1835”". Pridvorul bisericii și catapeteasma din lemn de tei au fost pictate în ulei, în anul 1853, de către pictorul grec Haralambie Agnostul din Constantinopol. Cu acel prilej, a fost pictat pe peretele vestic al pridvorului, în stânga intrării, un tablou votiv cu următoarea inscripție cu caractere
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
ușă. Pe peretele deasupra ușii se află câte o pisanie (pe cel din pridvor pisania originală cu caractere chirilice, iar pe cel din pronaos inscripția pictată în 1937). Pronaosul și naosul au bolta de formă semisferică sprijinită direct pe pereți. Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de tei și poleită cu aur, fiind pictată de un pictor de la Constantinopol în 1853. Printre icoanele vechi ale mănăstirii se află și o icoană argintată a Maicii Domnului care datează din secolul al XVIII
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
icoane în frescă, reprezentând cele trei hramuri pe care le-a avut succesiv biserica. În pronaos sunt zugrăviți ctitorii arătați în pisanie. Biserica are un pridvor deschis, susținut de șase coloane, bolta și zidul dinspre pronaos fiind zugrăvite în frescă. Catapeteasma este din zid, iar turla, de formă octogonală, este așezată peste pronaos. Fațadele exterioare ale bisericii poartă un brâu median înconjurător, însoțit deasupra și dedesubt, la douăzeci de centimetri distanță, de un alt brâu, mai subțire. Atât deasupra brâului, cât
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
semisferica pictată , cu două obside de 2/3 m pentru străini și altarul în formă de semicerc, cu calota ogivala, sprijinită pe arcul despărțitor de naos, de 4/6 m . Obiecte importante în interior se pot socoti icoanele și întreaga catapeteasma, cât și o cruce de argint ce are în mijlocul ei , lemn sculptat cu o mare măestrie o cruce mică pentru binecuvântare. Amândouă aceste cruci se află pe sfântă masă, sfanțul potir, discul și steluța, sunt toate din argint. Ca preoți
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
Pe atunci, în jurul bisericii era o livadă, iar in jurul livezii era gard viu de nuci. Rușii au tăiat toți nucii și au devastat biserica, aruncând cărțile și obiectele de cult. Au împroșcat cu un stingător pe icoane și pe catapeteasmă. De asemenea, i-au lăsat pe porci să intre în biserică, ei distrugând cutia cu osemintele fraților Răftivanu, pe care au început să le mănânce. S-a reușit să se salveze câteva oseminte ale boierilor care au fost apoi îngropate
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
protejare a patrimoniului cultural național din cadrul Serviciului de Investigații Criminale al IPJ Suceava pentru încălcarea prevederilor Legii 50/1991 republicată, articolul 24, care sancționează intervenția asupra monumentelor istorice fără acceptul autorităților de profil. Preotul este acuzat că a dispus revopsirea catapetesmei bisericii din albastru în auriu, fără avizul Direcției de Cultură, Culte și Patrimoniu. În ruinele clădirii ridicate în secolul al XIX-lea a fost amenajată casa parohială. Au fost reparate zidurile și întărite cu beton, montându-se o centrală termică
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
la altar și pronaos. Scara pe unde se urcă la cafas (balcon) și, mai sus, la clopotniță se află dispusă în zidul nordic al pronaosului. Lăcașul de cult nu este pictat, ci doar tencuit. Printre elementele sculptate cu măiestrie sunt catapeteasma din lemn de tei, cu un motiv ornamental în formă de frunză de stejar, și amvonul.
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
fost construită după modelul slav, cu meșteri ucraineni din Vinița. Interiorul este pur românesc, mobilierul și iconostasul sunt făcute la comandă la Mănăstirea Plumbuita din București. Fresca e realizată de Petre Achințenie. Fiul său Ionuț Laurențiu Achințenie a lucrat la catapeteasmă. este unicul lacaș sfânt din Basarabia care a fost pictată de marele maestru, pictorul român, Petre Achițenie. În broșură "Catedrala Adormirii Maicii Domnului", care a fost oferită publicației Flux de preotul bisericii, se menționează că cea mai mare distincție pentru
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
București) a realizat fresca împreună cu câțiva studenți. "Trei ani a pictat, lucrând după «prohoade» și până în octombrie" (se știe că pentru pictura "al fresco" este nevoie și de niște condiții de temperatură speciale). Fiul său, Ionuț Achițenie, a lucrat la catapeteasmă. Despre opera tatălui său, Ionuț Achițenie ne-a mărturisit: "Naționalismul și patriotismul binecunoscut al Maestrului, dar și iubirea lui de Basarabia (Românskaia Zemlea), acest loc minunat și tragic, totodată, au accelerat derularea evenimentelor și au favorizat începerea lucrărilor. A existat
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
de la intrare: "Această catedrală, construită cu har dumnezeiesc, a fost împodobită în haină sărbătoare cum se vede spre închinare Domnului și veșniciei neamului" în "tehnică tradițională românească", fresca fiind realizată de mâna "pictorului profesor universitar Petre Achițenie din București", iar "catapeteasma a fost pictată de fiul său, profesor universitar Ionuț Laurențiu Achițenie, Dorohoi, județul Botoșani", "fie ca opera să dăinuiască peste veacuri în țara lui Ștefan, Cantemir și Mateevici. Amin".
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
îi arată aceluia cerul. Un obiect de cult deosebit este serafimul troiță pentru lumânări, cu sfeșnice dispuse jos și în părțile laterale, care este coborât cu ajutorul unei frânghii din cupola naosului deasupra ușilor împărătești. Naosul este despărțit de altar prin catapeteasmă sau iconostas. La biserica Sf. Cuvioasă Paraschiva este prevăzut din construcție un perete despărțitor, pe care sunt pictate toate scenele canonice. În partea de sus Răstignirea este încadarată de icoanele Maicii Domnului și Sfântului Ioan Botezătorul. În primul registru de
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
spre veșnică pomenire, 1851 oct. 28, pe vremea înaltului domn Grigore Ghica Vodă, cu mâna lui Gheorghe Mavrodin.”" Cutremurul din 4 martie 1977 a dus la fisurarea gravă a clădirii paraclisului. Biserica a fost închisă pentru consolidare, iar icoanele și catapeteasma din lemn de tisă și poleită cu aur au fost duse în 1980 la Muzeul Mănăstirii Golia pentru a fi restaurate. La cutremurul din iunie 1986, paraclisul s-a dărâmat, rămânând în picioare doar peretele vestic și o parte din
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
dar cu pigmenți de slabă calitate, ceea ce a dus la degradarea în timp a picturii. Se remarca portretul funerar al tânărului Pavel Movilă, pictat în veșmânt de ceremonie, încoronat și ținând o garoafă în mână. Lăcașul de cult avea o catapeteasmă din lemn de tisă, poleită cu aur, având dimensiuni mai mici. În incinta mănăstirii, la 70 de metri vest de biserică, hatmanul Nicolae Racoviță a construit începând din anul 1663 o clădire masivă cu pivnițe mari, căreia i s-a
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
anevoie la ea, neexistând un drum de acces amenajat. Biserica de lemn este declarată monument istoric sub codul LMI 2004: . Momentele importante pentru biserică, precum edificarea și pictarea ei au fost surprinse de cele două pisanii pictate în stânga și în dreapta catapetesmei. Din păcate, trecerea timpului a afectat în mare măsură inscripția din stânga iconostasului, în care era menționat anul ridicării bisericii. Inscripția din dreapta, mult mai bine păstrată, afirmă următoarele: ""Îngerilor s-au numit ca să păzască tot neamul și sau zidit de iznov
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
un plan treflat clasic, având divizarea clasică în pronaos, naos și altar. Ea este construită din bârne de brad, cioplite în patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”. Construcția prezintă bogate ornamente geometrice și stilizări zoomorfe. Catapeteasma originală datează din anul 1811, fiind restaurată de specialiștii din cadrul Laboratorului zonal de restaurare cu fonduri obținute de la Ministerul Culturii și Cultelor prin programul „Patrimoniul în pericol”. Parohia Vama de Jos a donat și turnul clopotniță din lemn, construit în
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
trei turle, în interior cu absidii laterale după gustul rafinat al ctitorei, spătăreasa Safta Bogdan. Are un pridvor deschis spre apus, după stilul curților boierești. Interiorul cu pereții căptușiți cu scândură, nepictați, vopsiți cu ulei albastru, iar acum cu alb. Catapeteasma este din lemn de tei, pictată de un pictor rus. În testamentul său, redactat în sept. 1799 spătareasa Safta Bogdan, preciza că în acel moment, construcția schitului nu era terminată. În 1816 Safta Bogdan, și fiica sa Casandra Costache, au
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
inventarul schitului , în 1805, schitul era foarte sărăcăcios; „5 chilioare mici, proaste, stricate, clopotniță mică, hambaraș micușor, morișcă cu puțin iezișor” Obiecte de cult la fel; vechi, „cusute pururi”, „cărți rusești”. În 1806, se instalează egumenul Teofilache, care îmbunătățește situația: catapeteasmă nouă, trapezare (sală de mese) cu patru chilii la un loc, ograda împrejmuită cu zaplaze, 12 vite cornute. Treptat starea materială a schitului devine tot mai bună. În 1828; 80 vite cornute, 383 de oi, 180 stupi. Numărul calugărilor crește
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
fost demolat în prima jumătate a anilor 1800. În locul acestuia s-a început construirea unui nou paraclis, din cărămidă, la câteva zeci de metri sud de biserică. Această construcție a fost ridicată până la înălțimea ferestrelor, apoi, lucrările au fost sistate. Catapeteasma pentru acest paraclis, care era depozitată în podul bisericii a fost luată de stat, și dată bisericii Sfinților Treierarhi din Bogdana, în anul 1885. În anul 1862, se introduce limba română în biserică.
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
Sucevei, s-au efectuat lucrări de consolidare și restaurare a lăcașului de cult, cu fonduri acordate de Mitropolia Moldovei și Sucevei și cu sprijinul tehnic al autorităților de stat. Cu acest prilej, a fost curățată și refăcută pictura murală interioară, catapeteasma și vechile jilțuri, s-au consolidat și restaurat turnul-clopotniță, clădirea fostei egumenii, zidul de incintă și casa de ape. În acea vreme, paroh era preotul Constantin Andrei. Biserica a fost resfințită la 27 noiembrie 1988 de către patriarhul Teoctist, înconjurat de
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
cutremure și îndeosebi de cel din 4 martie 1977 Prea Fericitul Patriarh Teoctist ca Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei a inițiat importante lucrări de consolidare și restaurare arhitectonice și de curățire a întregii picturi interioare a catapetesmei și mobilierului. Lucrările s-au executat între anii 1980-1988 cu fondurile primite din partea Mitropoliei. Lăudat fie Dumnezeu cel în Treime închinat."" În interiorul bisericii, pe peretele sudic al naosului, este afișat actul de sfințire semnat de patriarhul Teoctist. Fiind ctitorie boierească
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
expresive, iar culorile îmbinate armonios. În cupola naosului este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în pandantivii de la baza cupolei cei patru evangheliști. În cupola altarului este pictată Maica Domnului cu Pruncul, înconjurată de soborul sfinților și îngerilor. La fel de veche este și catapeteasma din lemn sculptat și poleit cu aur, confecționată de meșterul Ilie Moldovan, originar din Basarabia. În inventarul bisericii se află mai multe obiecte cu valoare de patrimoniu dintre care menționăm următoarele: Fiind transformată în mănăstire în a doua jumătate a
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
de T, care se păstrau în tinda bisericii, după ușă, practică întâlnită și în alte biserici din Transilvania. Altarul, potrivit canoanelor arhitecturii bisericești ortodoxe, era îndreptat spre răsărit și avea forma unei abside semicirculare, fiind despărțit de naos printr-o catapeteasmă care forma iconostasul. Acesta avea la rândul său trei uși, cea împărătească fiind formată din două aripi. Masa din altar era zidită și avea o lungime de trei picioare și șase palme și o lățime de trei picioare și o
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
model. Pentru aceste considerații, socotim că biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din Comăna de Jos are o vechime apreciabilă, fiind mult mai veche decât alte biserici de zid din Țara Oltului. În altar, pe o grindă de stejar care ține catapeteasma, se vede o însemnare de meșter din care s-ar putea citi cu aproximație: leat # 3PNA ( sau A, 7151 sau 7154 ), ceea ce ar însemna 1643 sau 1646. Cercetătorii presupun că citirea corectă ar fi de 7151, făcându-ne să înțelegem
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
lucru erau grele. Construcția este din piatră brută și zidărie de cărămidă, cu bolți și calote semisferice peste pronaos și naos. Planul bisericii este cel tradițional, o intrare sub turnul clopotniță, pronaosul, despărțirea e făcută din zidărie cu trei arcade. Catapeteasma a fost inițial din zidărie însă după ce a avut loc repictarea bisericii, aceasta a fost înlocuită cu o catapeteasmă sculptată, din lemn. Starea actuală a bisericii este foarte bună, dovedind astfel purtarea de grijă a preoților și a credincioșilor de
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
și naos. Planul bisericii este cel tradițional, o intrare sub turnul clopotniță, pronaosul, despărțirea e făcută din zidărie cu trei arcade. Catapeteasma a fost inițial din zidărie însă după ce a avut loc repictarea bisericii, aceasta a fost înlocuită cu o catapeteasmă sculptată, din lemn. Starea actuală a bisericii este foarte bună, dovedind astfel purtarea de grijă a preoților și a credincioșilor de aici. Situl arheologic de la Comăna de Jos, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]