635 matches
-
frumoase etc., cu atât mai bine. Se putea la fel de bine ca nici măcar acestea să nu fi fost scrise și, în orice caz, publicate... Catastrofa ar fi fost și mai mare. Despărțindu-mă deci de această viziune simplificatoare (ca să nu spun catastrofică) despre cultura română care are, incontestabil, marile sale insuficiențe , sunt însă integral de acord cu Ioan Petru Culianu atunci când el cere o cultură română solidă, de tradiție, de mare efort organizat, deplângând că așa ceva nu există încă la noi. Cultura
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a sinuozității itinerarului eului. Așadar, nu întâmplător următorul volum al „variantelor la un autoportret” este intitulat Primele porți. Povestirile de aici lasă fante în spațiul închis din scrierile anterioare, făcând posibilă evadarea. Narațiunea este în aceeași măsură una a seriilor catastrofice, a actelor ratate și a dezastrelor latente, dar și a grotesc-derizoriului izvorât din imaginația crudă și veselă a vieții. În măsura în care, după cum a observat critica, o temă constantă la M. este „conservarea identității, apărarea individului, opoziția față de simplificare și indistinct”, variantele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
pieței, legilor și a valorilor economice și filosofice. În schimb, acest proces exploziv al modernității a devenit incontrolabil, astfel încât implozia care caracterizează societatea actuală este o consecință a acestuia: "implozia nu poate fi, pentru noi și astăzi, decât violentă și catastrofică, deoarece ea rezultă din eșecul sistemului de explozie și expansiune care a caracterizat Occidentul de câteva secole"431 (s.a.). Sublinierea eșecului societății precedente susține ideea rupturii sale definitive de presupozițiile ei metafizice, astfel încât Baudrillard insistă în majoritatea textelor sale din
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
societăți simbolice față de care a fost mereu atras); * strategia fatală, care le poate încorpora pe toate celelalte la un loc în mișcarea de a găsi logica unui sistem și nu adevărul său: "strategia fatală este deseori înțeleasă ca o evoluție catastrofică lăuntrică sistemului. În concepția mea, lucrurile stau exact invers. Înseamnă a găsi o formă de joc și de destin care să contracareze tocmai această evoluție implacabilă a sistemului"578. Aceste strategii discursive sunt prezente pe parcursul scrierilor sale, combinarea lor cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
revoluționară pentru pragmatismul de mare putere (Grachev: 2008, 12-13; vezi și Hobsbawm: 1999, 93). Dând dovadă, ocazional, de un anumit grad de responsabilitate politică, Hrușciov a înțeles că o confruntare violentă între socialism și capitalism, așa cum prevăzuse Lenin, ar fi catastrofică în noul context internațional nuclear, periclitând însăși ideea de comunism. Aceasta nu echivala însă cu o renunțare la confruntarea ideologică dintre cele două tabere ale Războiului Rece, ci mai degrabă cu extrapolarea conflictului de pe palierul politic și militar pe cel
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mai spus, le înspăimânta. Ele nu-și dădeau seama că spaima Aureliei era mereu trează și că orice situație reală care semnifica „vinovăție”sau „pierdere”era de nesuportat și declanșa aceste crize de disociere de situația reală, când evenimentul traumatic, catastrofic irumpea în cotidianul calm, banal. Marea frică a educatoarelor față de aceste crize de neînțeles ale copilului le făcea incapabile de a vedea și de a asculta resursele Aureliei, pe care se putea construi vindecarea și reziliența copilului. Aurelia era talentată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din scopul comun de a depăși momentul cu bine. Reziliența unei comunități se poate măsura în coerența acestor acțiuni, în solidaritatea participării și în sensul lor, bazat pe înțelegerea lucrurilor și a semnificațiilor pentru comunitate. în 2005, valul de inundații catastrofice din România, a atins Banatul. Sate întregi 1 au fost ascunse de ape. Imaginile de coșmar al bărcilor plutind pe inima drumului satului, acoperit de ape, cu acoperișurile caselor ițite din ape, de-o parte și alta a drumului nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
asemănătoare ale ritualurilor, indiferent de cultură, dovedesc intuirea unei condiții general umane, cu vulnerabilități și resurse ce nu țin de specificul unei culturi, ci de ființa umană. Diferențele, în schimb, evidențiază specificul culturii în care se manifestă evenimentul. Pentru evenimentele catastrofice naturale și, mai mult, pentru cele artificiale, produse de om, de la accidente tehnice la războaie, care au sporit în ultimii ani, nu sunt structurate ritualuri de acompaniere, iar comportamentul reactiv generalizat al victimelor este acela de a face eforturi pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
compară cu părinții din punct de vedere al respectării sărbătorilor tradiționale 31. În ceea ce privește primul aspect, rezultatele obținute arată că reprezentarea pe care o au persoanele de peste 35 de ani despre modul în care se raportează tinerii la sărbătorile tradiționale este "catastrofică"; aproximativ 80 % din cei chestionați apreciază că tinerii respectă sărbătorile tradiționale în măsură mai mică și mult mai mică decât ei (vezi Tabel 11). Tabel 11: Măsura în care persoanele depeste 35 ani apreciază că tinerii respectă sărbătorile tradiționale în raport cu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
elemente etnospirituale nu putem să nu observăm că situația este destul de echilibrată, mai echilibrată decât ne-am fi așteptat. Ideea pe care credem că am reușit să o evidențiem în secțiunea de față este că percepția comună a unor distanțări "catastrofice" față de nucleul etnospiritual pare falsă, însă această "amenințare a erodării" există, mai ales în contextul global modern și al integrării în Uniunea Europeană. Rămâne de validat ipoteza unor erodări, dar acest lucru nu se poate face în absența datelor longitudinale 55
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
În planul identificărilor pe dimensiunea etnospirituală, interesul pentru și identificarea cu elemente ale capitalului cultural autohton par să prevaleze. Ideea generală pe care credem că am reușit să o surprindem în ceea ce privește această dimensiune este că percepția comună a unor distanțări "catastrofice" față de nucleul etnospiritual este falsă. În plan valoric, am căutat să arătăm cum se structurează identificările tinerilor și care este dinamica lor în perioada 1993-2005. Am descoperit, așa cum era de așteptat pe baza teoriilor contemporane dedicate axiologiei socialului, că valorile
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de externe, deci avea un mandat de îndeplinit, mandatul puterii care îl desemnase în funcție, interlocutorul său, Paler, "o sumbră Casandră sistematică" a vremurilor noastre, dizgrațios autohtonist al momentului, nu-l slăbea o clipă pe "prietenul" ministru cu negativismele lui catastrofice. Dintr-o dată însă, ca și cum monotonia dialogului îl obosise peste măsură, Pleșu se însenină și, după ce tăcu secunde bune, îi spuse "prietenului" bombănitor: domnule Paler, mă uit la dumneata și-mi dau seama cît de trist ești... Era voluta eufemist-compătimitoare a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ni se pregătește, nici mai mult nici mai puțin, o dictatură (a puterii actuale, evident), doar data și ora instalării ei urmînd să ne fie comunicate ulterior, cum să nu ne amintim brusc și de alte atari preziceri de Cassandră catastrofică ale aceluiași. Una din ele, știți doar, cu iminenta ocupare a Ardealului de către unguri, în momentul Kosovo. Că Ardealul nu a mai fost ocupat și că rubiconda Cassandră nu și-a mai cerut scuze nici măcar în familie pentru gogoriță, chestiunea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a treia a putut înșira chiar genuri: 1. un goblen, 2. "unul cu mine" (și se arăta, făcînd cu ochiul, pe sine), 3. o Răpire din serai (kitschul emblematic, n.n.).Nu un tablou, așadar, ci trei! Ar trebui, în stilul catastrofic al evaluărilor la modă, să împrumutăm aceleași concluzii de un pesimism iremediabil, vorba lui Topîrceanu. Nu e cazul. Păstrînd proporțiile reieșite din diferența de civilizație credem oare că olandezul, francezul, neamțul, italianul, onorabili carevasăzică, puși în fața situației interogative de pe trotuar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de țapi ispășitori. Natura răspunsului uman va depinde de faptul dacă efectele sistemice dăunătoare În creștere ale activităților omului crează un sentiment al vulnerabilității și responsabilității comune pe care o Împărtășim cu toții pe Pământ sau dacă frica generată de fenomene catastrofice crează o mentalitate de asediu și un sentiment că fiecare trebuie să se apere pe sine Într-un război de supraviețuire. Ultima soluție ar exacerba răul sistemic creînd condițiile pentru un efect de feedback pozitiv, cu consecințe potențiale devastatoare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
valida, de a inversa un imaginar și persecutant raport stăpân-sclav reprezintă rezultatul unei percepții taumatizante a raporturilor sociale În anii copilăriei și ai formării personalității. Se pare că Își dorește revanșa unei copilării nefericite, a unor umilințe, a unor experiențe catastrofice. Cei din jur s-au aliat, sunt complici În acest scenariu al marginalizării sale. Dacă grupul a reușit Într-o muncă Întreprinsă În comun, dacă a atins un obiectiv, a cooperat pentru a rezolva o problemă, dacă o analiză devine
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un grad înalt de neuroticism la individ. Interesul pentru această teorie se datorează faptului că ea prezintă date obținute prin observație în mod aparent surprinzătoare: există reacții nevrotice declanșate de condiționări aversive vechi care prezintă o persistență neașteptată în ciuda consecințelor catastrofice ale acestora și, invers, rezultate terapeutice stabile în timpul curelor aversive și în absența oricărui tratament de „susținere”. Fobiile „pregătite” Un alt fenomen pare a avea legătură cu ereditatea. Seligman a propus să distingem, dintre fobii, pe cele pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fiecare etapă depășită... Cel de al doilea se informează, întreabă, se schimbă, își notează progresele și eșecurile, își face exercițiile de expunere, își gradează nivelul de anxietate, începe să-și asculte gândurile, învață să-și identifice cognițiile negative, scenariile sale catastrofice, utilizează relaxarea... Acest efort terapeutic necesită deci energie, motivație, implicare atât din partea celui care tratează cât și din partea celui care este tratat, acesta din urmă dând dovadă și de perseverență, de răbdare și de curaj pentru a-și înfrunta temerile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de oră până la o oră contribuie mai mult la progresul pacientului decât o consultație de 20-30 de minute, în timpul căreia expunerea nu este reală, evitările subtile nu sunt observate și controlate, dialogul socratic pentru evidențierea gândurilor alternative mergând până la scenariile catastrofice nu este operant... Pacienții trăiesc mai intens sentimentul eficienței terapiei atunci când ședința permite: - să se verifice dacă exercițiile au fost realizate, ca pacientul să transmită un feedback, să se realizeze cu acesta un debriefing în legătură cu ceea ce ar fi putut să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
realizate, ca pacientul să transmită un feedback, să se realizeze cu acesta un debriefing în legătură cu ceea ce ar fi putut să facă, cu cauza problemei sale, cu anxietatea și cu emoțiile pe care le-a resimțit; - să se lucreze asupra scenariilor catastrofice; - să se lucreze asupra distorsiunilor cognitive; - organizarea unor exerciții care se pot realiza în timpul ședinței; - să aștepte, să observe, să accepte creșterea angoasei, stagnarea și recăderea; - realizarea unui debriefing în legătură cu exercițiul care tocmai a luat sfârșit (emoții, cogniții, comportamente); - întărirea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dar și, progresiv, să ia inițiative, să propună exerciții la care terapeutul nu s-ar fi gândit, să întărească alianța și încrederea mutuală. Acest timp permite pacientului să fixeze noile comportamente și să conștientizeze în mod durabil că aceste scenarii catastrofice nu se realizează. Realitatea este întotdeauna mai puțin teribilă decât ideea pe care ne-o facem în legătură cu aceasta. Singurul eșec posibil și dăunător este acela de a nu face exercițiile. Ritmul ședințelor Primele ședințe Spre deosebire de durata ședințelor, care trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
poate părea dificil de imaginat. Dar, datorită dialogului stabilit cu terapeutul și amplorii suferinței și a handicapului provocat de tulburare, doar forța experienței poate slăbi și repune în mod durabil în discuție puterea angoaselor anticipative, a gândurilor devalorizante, a scenariilor catastrofice paralizante și a emoțiilor negative care tetanizează. Fiecare pacient este conștient de acest lucru, chiar dacă drumul spre eradicarea evitărilor poate fi lung și dureros pentru unii dintre ei. Factorii de evitare și atitudinea terapeutului Factorii de evitare Evitările sunt asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
alianța terapeutică, încurajând pacientul să verbalizeze, fără rușine sau culpabilitate, modul său de a evita, de a realiza diversiunea într-un anumit moment al expunerii. Si să se asigure că pacientul reușește să se confrunte până la capăt cu scenariul său catastrofic, cu riscul de a reevalua, a rediscuta gradarea acestui scenariu catastrofic și de a redefini „lucrul de care se teme cel mai mult și care face parte din angoasa sa”: să roșească sau să tremure în fața unui funcționar, să atingă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
său de a evita, de a realiza diversiunea într-un anumit moment al expunerii. Si să se asigure că pacientul reușește să se confrunte până la capăt cu scenariul său catastrofic, cu riscul de a reevalua, a rediscuta gradarea acestui scenariu catastrofic și de a redefini „lucrul de care se teme cel mai mult și care face parte din angoasa sa”: să roșească sau să tremure în fața unui funcționar, să atingă ușa de la intrare a unei asociații a persoanelor bolnave de sida
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fi explicate prin acest mecanism de condiționare prin care orice schimbare în răspunsul fiziologic facilitează activarea unui atac de panică. Faptul că pacientul își reduce angoasa, evitând situațiile fobogene, întărește acest comportament de evitare sau de evadare Modelul cognitiv Interpretarea catastrofică și memorizarea acesteia In cadrul modelului cognitiv, interpretarea catastrofică a senzațiilor corporale conduce la atacul de panică. In dimensiunea anxioasă, prelucrarea informației este filtrată de noțiunea de pericol. Persoana care suferă de atacuri de panică memorează o asociere sistematică între
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]