877 matches
-
Pe componenta semantic-gramaticală se întemeiază structura enunțului. „Ceea ce face o propoziție - afirmă Karcevski - e introducerea unor valori de mod, de timp și de persoană - (pe care) le numim valori predicative.” 17 Componenta semantic-gramaticală se manifestă în planul expresiei prin indici categoriali, care sunt semnificanții unor semne lingvistice purtătoare de sensuri gramaticale. Morfemele de timp și de mod din structura verbului flexionat își au originea în chiar semantica gramaticală a verbului care și-a asumat predicația și reflectă raportul dintre coordonate ale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
amândoi termenii din structura predicatului. Unitatea funcțional-predicativă a structurii și a planului semantic pe care îl dezvoltă este asigurată, în cele mai multe structuri, de intrarea termenilor lexicali componenți într-o anumită relație sintactică (interdependență, dependență, coordonare) pentru dezvoltarea unei componente semantice categoriale (aspectul, modalitatea). Pierderea autonomiei funcționale a componenților este determinată de desfășurarea relației sintactice de coordonare numai în planul expresiei sau, când relația este de dependență sau de interdependență, de pierderea sensului noțional și/sau a autonomiei semantice a primului verb
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiectul gramatical din generalitatea planului său semantic (pădure, el) prin atribuirea (dezvoltarea) unei trăsături semantice particularizatoare: Pădurea este/pare un labirint. El este/pare/devine profesor. Verbul copulativ dezvoltă componenta semantică gramaticală a predicației; este „instrumentul” actualizării - prin dezvoltarea sensurilor categoriale de timp-mod, persoană-număr - a planului semantic al subiectului gramatical din perspectiva planului semantic al numelui predicativ. Verbul copulativ, asemeni flectivului verbal în structura predicatului verbal, asigură - prin intrarea lui, la nivelul propriului flectiv, în opoziții categoriale - dezvoltarea sensurilor gramaticale fundamentale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
actualizării - prin dezvoltarea sensurilor categoriale de timp-mod, persoană-număr - a planului semantic al subiectului gramatical din perspectiva planului semantic al numelui predicativ. Verbul copulativ, asemeni flectivului verbal în structura predicatului verbal, asigură - prin intrarea lui, la nivelul propriului flectiv, în opoziții categoriale - dezvoltarea sensurilor gramaticale fundamentale predicației: • de timp-mod: „Tu din tânăr precum ești Tot mereu întinerești.” (M. Eminescu) „Ce-ți lipsește să fii înger - aripi lungi și constelate.” (M. Eminescu) „Eram un copilandru. Din codri vechi de brad Flămânzii ochi rotindu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determină dezvoltarea a trei subtipuri structurale de nucleu predicațional bimembru: • nucleu predicațional cu structură implicită • nucleu predicațional cu structură primară • nucleu predicațional cu structură complexă. Nucleul predicațional cu structură implicită caracterizează enunțurile în care relația predicat-subiect rămâne implicită în opoziția categorială de persoană, la nivelul dezinenței, fără a trece într-o realitate sintactică explicită sau în planul semantic global al enunțului. În nucleul cu structură implicită, se realizează lexical-sintactic numai predicatul. Subiectul, existent funcțional în planul semantic al relației de interdependență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determinarea planului semantic și în organizarea planului expresiei. 1. Acordul în număr Este absolut în enunțurile cu predicat sintetic. În enunțurile cu predicat analitic în unele structuri acordul nu se realizează. Subiectul unic (simplu sau dezvoltat) își extinde propriul indice categorial (de singular sau de plural) asupra tuturor componenților variabili ai predicatului, sintetic sau analitic: „Vulturii porniți la ceruri, pân’la ramuri nu ajung; Dar un vânt de biruință se pornește îndelung Și lovește rânduri, rânduri în frunzișul sunător Strigăte de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
situațional’ Funcția sint.: circumstanțial spațial, Fântâna se află/este lângă pădure. 2. sensuri lexico-gramaticale (de gradul II: tranzitivitatea etc.) Regent: verb tranzitiv Funcție sint.: complement direct, indirect a vedea ceva; a aparține cuiva; a da ceva, cuiva 3. sensuri gramaticale (categoriale; categorii gramaticale de gr. II: diateza etc.) Regent: verb la diateza pasivă verb la diateză dinamică Funcție sint.: complement de agent complement indirect a fi lăudat de cineva a se folosi de stilou Regent: adjectiv/adverb la ‘intensitatea superioară’ Funcția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu vine să împlinească semantic câmpul sintactic deschis de verbul regent a dărui (aceasta o fac cele două complemente-obiect; un album și mi), ci îl amplifică doar prin concretizare lexical-sintactică a unei coordonate temporale, descrisă în mod abstract, de timpul categorial al verbului: perfectul compus. Numai unele verbe (locuțiuni verbale) cer cu necesitate un circumstanțial (așa cum verbele tranzitive cer complement-obiect), prin care să se descrie o coordonată (spațială, cel mai adesea, sau temporală) a câmpului semantico-sintactic pe care îl deschid. Astfel
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfologice și sintactice ale verbului regent; • de asumare implicită a predicației, printr-o perspectivă secundară de actualizare. Cer în mod obligator o asemenea complinire semantică verbe de simțire, apreciere etc. care, întrebuințate cu un pronume reflexiv, dezvoltă un sens gramatical categorial între reflexiv (obiectiv) și dinamic: a se considera, a se simți, a se crede, a se ști etc.: „El se consideră/crede/simte nedreptățit.” Aceeași obligativitate intervine când verbele sunt determinate de un complement direct: „L-am considerat/crezut/simțit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe alți lingviști să vorbească de o apropiere a coordonării adversative (la care se include și coordonarea prin conjuncția ci) și concluzive de subordonare. Că aceste relații sintactice rămân în esența lor relații de coordonare o demonstrează absența oricăror constrângeri categoriale pe care un termen să le impună altuia (altora) precum și necondiționarea unuia sau a autonomiei semantice și culturale a enunțului de prezența celuilalt. De fapt, din motive semantice, mai ales când au dezvoltare propozițională, nici termenii relației de coordonare copulativă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactic. În acest al doilea caz, între termeni se dezvoltă un raport de excludere reciprocă, fie din perspectiva planului lor semantic, constituit lexical (prin antonimie, incompatibilitate sau numai prin diferențiere semantică în interiorul unei clase lexicale relativ închise), morfologic (prin opoziții categoriale de timp, număr etc.) sau sintactic (prin opoziția afirmativ-negativ sau prin antonimia termenilor relaționali): „Capitolele unei biografii sunt implicit sau explicit o cronologie a operei.” (G.Călinescu, C.O., 218), „A înțelege pe altul, însă, însemnează a avea sau a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt mulți ci proști., Nu e mic ci isteț. Termenii înscriși în relația de coordonare opozitivă se pot afla în planul paradigmatic al limbii, nu numai în opoziții de tip lexical ci pot fi și termenii corelativi ai unei opoziții categoriale: În casă nu e frig ci e foarte frig., El nu a lovit ci a fost lovit. ș.a.m.d. Coordonarea adversativă nu se realizează de regulă între termenii corelativi ai unei categorii gramaticale: În casă nu e frig dar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de prietenie și tipul de relații care se stabilesc între diverse categorii de mici fermieri. Analiza ego-rețelelor se poate realiza având în vedere fie compoziția acestora, fie caracteristicile structurale. Analiza compoziției unei ego-rețele implică investigarea distribuției alterilor în funcție de anumite variabile categoriale, precum: sex, religie, nivel de educație etc. În funcție de compoziția ego rețelelor, putem cerceta, de exemplu, dacă cei care au alteri cu un nivel înalt de educație diferă semnificativ în ceea ce privește opțiunile politice de cei care au alteri cu un nivel scăzut
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
resurse de care ego ul are nevoie (putere, bogăție, expertiză, 6. Scorul de eterogenitate a fost calculat în UCINET 6.0, folosind formula de calcul dezvoltată de Blau. Această formulă scade din 1 suma pătratelor proporțiilor fiecărei valori a variabilei categoriale în funcție de care se estimează eterogenitatea dintr-o ego rețea. De exemplu, o persoană conectată la un număr egal de bărbați și femei va avea un scor de eterogenitate Blau de 0,5, calculat prin formula 1 - ș(½)2 + (½)2ț. De
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în natură se poate motiva cumva. Argumentul cosmologic încearcă să găsească o ultimă justificare universului, să îi fundamenteze cumva prezența și manifestarea. La baza acțiunii justificate de existență a realității stă conceptul de cauză, de sursă creativă a ceva. Schematismul categorial, aproape clasic al personajelor, dispare, naratorul omniscient observă particularul, detaliul de viață, surprinzându-și eroii în evoluție, cu atât mai mult cu cât Creangă se oprește asupra trăirilor interioare, analizând efectele unei anumite situații sau relații interumane din perspectivă psihologică
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pe o mărturie prin evidența sensibilă a observației vizuale comune. Întreaga descriere este aparent factuală și se prezintă sub forma unui adevăr general admis (tu cu valoare de adevăr), doxa subliniată prin prezentul iterativ. Secvența se deschide cu o ezitare categorială și temporală (falsul subiect tu și prezentul continuu, dilatat în raport cu momentul enunțării, introduc un obiect de discurs al cărui determinant anumite semnalează caracterul nedefinit). Textul fiind inserat în secțiunea cu titlul "Despre om", ne așteptăm la o izotopie umană, or
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
să nu uităm, mai ales de comedii sau de proze satirice, adică de scrieri orientate funciar spre tipic. Este vorba, totodată, de o literatură a realismului începător, parțial nedesprins din tiparele clasicismului, de o viziune care țintește nu individualul, ci categorialul, nu abaterile de la normă, ci ilustrările ei fidele. Aptitudinea textelor literare de a sintetiza tabloul social devine astfel cu atât mai frapantă. V-a plictisit cumva acest joc nițel pedant? Putem oricând născoci altul mai vesel! 14 „Frumusețea metaforei începe
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
o reîntoarcere a "politicii recunoștinței" relegitimînd astfel prioritatea apartenențelor comunitare, de data aceasta în avantajul majorității americanilor. În ochii acestei majorități, comuni-tarienii iau chipul de apărători ai unei noi ordini înscrise în responsabilitatea fiecăruia mai mult decît într-o revendicare categorială. Și influența lor se exercită acum în Europa, după cum s-a putut vedea în iarna lui 1995, cu ocazia primirii entuzi-aste în Anglia, a inspiratorului lor, Amitaï Etzioni. În consecință, o doctrină conservatoare în măsură să substituie apartenența națională este
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
avantajele și dezavantajele ivite în timpul decupajului istoriei literare în generații și promoții. Astfel, termenul de generație pune în evidență tiparul estetic comun, ideea de inovație, desemnând conturarea unei alte etape de creație, dar comportă dezavantajele impuse de neputința unor delimitări categoriale clare. Și totuși se evită și integrarea restrictivă a poeților analizați într-o anumită promoție, pentru că această dispunere pe un scurt interval ar putea fi privită ca un simplu apendice al vieții literare din perioada interbelică, ori, și mai rău
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
privit un monument istoric, ca bun material, cultural și național, autorul arată că evaluarea unui monument din patrimoniul cultural național poate fi realizată cu ajutorul formulei: E=Ic×(cEc+dEd)×Cv×Sx×Ss×Ct×NE , În care: E = evaluare; Ic = indice categorial, care exprimă media a cinci valori și care caracterizează monumentul prin izolarea sau apartenența lui la un ansamblu, treapta lui istorică, originea, starea; Ec = evaluarea constructivă; Ed = evaluarea decorativă; c,d = sunt coeficienți de pondere; cEc, dEd = valoarea nominală tehnică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
factorul psihologic pe care Hitler a mizat în realizarea unui astfel de efect: dacă starea proastă a națiunii, după război, făcea, practic, imposibilă "derivarea demnității din stabilitatea economică"427, singura posibilitate rămasă pare să fie, firesc, cea "spirituală": "astfel, demnitatea categorială a rasei superioare era rețeta perfectă în această situație"428, apreciază criticul. O "spiritualitate", oximoronic, "materială": partea "spirituală" vine din caracterul său ce transcende prozaicele interese economice, în timp ce partea "materială" este conferită de vizibilitatea dușmanului, calitate mereu atractivă din punct
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
altă limbă (structură simplă: eu, derby), fie rezultatul derivării (neatent), al compunerii (Făt-Frumos) sau al conversiunii (binele). Funcțional, cuvântul poate avea roluri distincte, transmițând o informație 36: * semantică fie direct: primăvară, fie indirect: el, aici, astăzi 37; * gramaticală de tip categorial cuvântul marcând o anumită categorie gramaticală: să [vină] (modul conjunctiv), a [spera] (modul infinitiv), de, pe, din [scris] (modul supin), a, al, ai, ale [mamei] (cazul genitiv), grație, datorită, mulțumită, conform, potrivit, contrar, aidoma, asemenea [lor] (cazul dativ), înaintea, contra
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
corespunde sumei: "a dărui" + "sie" + "metal cu anumite caracteristici" + "pe" + "figură"). Funcțional, expresia poate transmite informație 45: * semantică fie direct (părere de rău, a-și ieși din pepeni, cu capul în nori etc.), fie indirect (cine știe cine, cine știe ce); * gramaticală de tip categorial, marcând anumite categorii gramaticale: în fața, de-a lungul, de jur împrejurul [pădurii] (cazul genitiv), odată cu (cazul acuzativ), [frumos] de mama focului (gradul de comparație superlativ absolut) etc.; * gramaticală de tip raportual, marcând un anumit raport sintactic în propoziție sau în frază: [El
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
anumite caracteristici de ordin semantic, morfologic și sintactic clasa semantico-gramaticală79 (altfel spus, cuvântul ca "parte de vorbire"); în această accepțiune, cuvântul ca unitate dintre sens (lexical/ gramatical/ logic/ stilistic), formă (variabilă sau nu) și funcție (sintactică, de marcă de tip categorial și/ sau raportual, stilistică) face parte dintr-o clasă de cuvinte care au caracteristici similare; de exemplu, cuvântul repede este inclus în clasa semantico-gramaticală a adverbelor, având la nivel semantic un anumit sens caracteristică a unei acțiuni sau însușiri, la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvinte-substitut și de cuvinte cu funcție de marcă; morfologic, prezintă (variabil, de la o subclasă la alta) categoriile gramaticale de persoană, gen, număr și caz; pronumele concretizate în cuvinte-substitut îndeplinesc funcția sintactică-tip de subiect, în timp ce cuvintele-flectiv rol de marcă de tip categorial. În limba română, pronumele sunt diferențiate 100, în general, după: * plusul semantic adus în cazul substituirii unor elemente nominale: pronume personal propriu-zis (eu, tu, noi, dânsul etc.) vs. pronume personal de politețe (dumneata, matale, dumnealui, Măria-Ta) vs. pronume reflexiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]