3,828 matches
-
care ne-a mai rămas. — Chiar nu mai am nici o șansă să te fac să-mi povestești? Nu te uita cu ochii ăia triști la mine! Eu câteodată sunt prost de bun. Nu-mi place să văd oamenii suferind din caza mea. Nu-i de-ajuns să-i povestești lui Keiko ce-am vorbit până acum? — Keiko Kataoka chiar este Îngrijorată din cauza ta. Dacă nu-mi povestești un pic mai mult, mi-e teamă că nu o să-mi pot Îndeplini rolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
senin l-au aruncat Într-o adevărată angoasă. Începuse să cheltuiască Într-un stil care te lăsa fără cuvinte. Chiar și atunci când ieșea În oraș doar ca să mănânce niște spaghete, se urca Într-o limuzină lungă Lincoln. La hotel se caza Întotdeuna În cele mai extravagante camere: Ambassador Suite, Imperial Suite, Tropic Suite, Marrakesh Suite. Genul de camere decorate cu un gust Îndoielnic, dar cu cât erau mai scumpe, cu atât Îi plăceau mai mult. Toate astea costau o căruță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cina mai bine decât dacă nu luai nimic. Yazaki e un prost și mereu zicea că n-o să mai simtă gustul mâncării dacă ia cocaină Înainte, dar eu sunt de altă părere. La Început când venea cu Keiko, mereu se caza În camere de două mii de dolari pe noapte, la Plaza sau la Pierre. Apoi a trecut la Royalton și la Paramount, pentru ca, În cele din urmă, să se mulțumească cu orice hotel care avea și piscină. Își făcuse un program
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de bizar. Yazaki debita tot felul de prostii, cum că le era profund recunoscător chinezilor pentru că, datorită aripioarelor de rechin, putea să-și refacă echilibrul din corp și să recupereze aminoacizii distruși de dozele de droguri. Pe vremea aceea erau cazați Într-un apartament prezidențial la Plaza, decorat ca naiba. Plaza tocmai fusese renovat de Donald Trump. Interiorul era decorat În stil victorian, o Îmbinare de aur, alb, negru, roz! În mijlocul salonului ale cărui ferestre dădeau Înspre Central Park și Fifth
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
trăiești. -De ce nu te-ai recăsători din nou Eva? Ea a spus pe un ton foarte hotărât. -Niciodată, doamână, nu aș mai suporta un bărbat lângă mine! Niciodată! După câteva ore au ajuns la Marea Moartă și s-au cazat la un hotel pe malul mării. Ea cu Isac au luat un apartament cu vedere spre mare și Evei- o cameră lângă ei. A doua zi a luat-o cu ea să se facă frumoase la salonul de cosmetică. Eva
DREPTUL LA VIATĂ......UN ALT FRAGMENT de SILVIA KATZ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364434_a_365763]
-
ge norocoz ești, băi! Sile a blegat gu marfa la canibali, măi! Mbobo, un individ a cărui privire putea să te facă terci mai ceva decât un autobuz în viteză, crezând că Titi este reprezentantul fabricii de „cherestea” l-a cazat într-o colibă și i-a dat două însoțitoare tinere care aveau datoria sacră de a-i îndeplini orice dorință. Eee, Titi cam avea dorințe de tot felul însă cele două superbe creole nu l-au dezamăgit. Între timp Mbobo
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
ferma de păsări, doi purceluși mai cruzi, a adus vin și rachiu de la crama gospodăriei și le-a dat pe mâna lui tanti Veta, care se ocupa de obicei cu bucătăritul pentru oaspeții veniți de la raion sau regiune, când erau cazați la camera de oaspeți. Examinarea în „săptămâna patimilor”, cum o denumise în glumă directorul școlii, a decurs conform instrucțiunilor primite de la secția de învățământ a regiunii: „Niciun analfabet sau fără opt clase în comună!”. Așa că toți înscrișii au promovat examenele
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
semn că aveau loc lucrări de întreținere. În sfârșit, odată ajunși acolo, au îmbrăcat din nou veșmintele codrului care și-a revărsat peste ei candoarea cu delicatețe, oferindu-le un colț de rai pe o fâșie de timp. S-au cazat la o pensiune confortabilă, pe versantul unui munte. Priveliștea era grozavă. Vor rămâne aici câteva zile, suficient pentru a strânge lanțul acela de care fiecare dintre cele două cupluri avea nevoie. Timpul se scurgea în murmure fine, fiecare secundă avea
PROMISIUNEA DE JOI (XVIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363869_a_365198]
-
sub observare, iar noaptea fiind aproape ar fi făcut acest lucru și mai dificil. Încercă deci o altă stratagemă. Hasim gândi că dacă Caiafa îl va acoperi pe Baraba și îl va folosi în anumite treburi atunci el trebuia desigur cazat undeva. Spuse deci întorcându-se către Boriel: -Înainte de a pleca vreau să-mi faci un mic serviciu, prietene... -Dacă te pot ajuta cu ceva fără doar și poate că o voi face! -În noaptea aceasta sosește în Ierusalim o
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
ai mei de foarte mare încredere iar casa unde stau în ospeție nu mai are camere de închiriat deoarece după cum știi, Ierusalimul e arhiplin de Pesah. Dă-mi te rog una sau două adrese sigure din fieful vostru ca să-mi cazez acolo pe cei doi oameni. Voi trimite doi slujitori ai mei să facă cele necesare... -Bine’nțeles că te pot ajuta prietene, spuse fariseul gândindu-se puțin. Una din adrese ar fi Hanul lui Yoezer, iar a doua adresă, casa
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
locurile. Când am ajuns seara în Sevilla, înainte de coborârea din autocar, ne-a făcut o invitație (pe care a repetat-o și în alte orașe): - Avem mâine dimineață planificat un tur pietonal prin oraș. Dar eu vă propun să vă cazați, să vă refaceți o oră, după care să mergem și în seara asta la o plimbare. Sevilla, noaptea, arată magnific. După care, ceva mai târziu, arătându-ne o clădire: - La nivel de orașe, dacă ar fi să mă stabilesc în
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
confortabilă, la casa mea și nu tot timpul ca țiganul cu cortul. Nu sunt un alintat din fire, dar îmi lipsea confortul minim al locului și al lucrurilor mele. Pe teren, viața se desfășura între muncă și binefacerile naturii. Eram cazat în sate sau comune, care nu ofereau altă posibilitate de destindere după o săptămână de muncă decât cârciuma din centru sau activitățile Căminului Cultural. Acolo, se întâlneau: Secretarul sau primarul, milițianul, președintele colectivei, secretarul de partid care vedea și știa
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
În acele momente, vedea și se amăgea cu idei himerice. Era un Făt-frumos care vorbește cu calul lui năzdrăvan și care îl povățuiește ce să facă spre a-i cuceri inima frumoasei satului, telefonistă la centrală în comună unde se cazase de puțin timp și care-i făcuse atât de repede legătura telefonică cu părinții pe care-i găsise puțin îngrijorați de lipsa știrilor. El, băiatul mamei care înainte de a pleca în armată nu știa cum să-l protejeze, să-l
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]
-
confortabilă, la casa mea și nu tot timpul ca țiganul cu cortul. Nu sunt un alintat din fire, dar îmi lipsea confortul minim al locului și al lucrurilor mele. Pe teren, viața se desfășura între muncă și binefacerile naturii. Eram cazat în sate sau comune, care nu ofereau altă posibilitate de destindere după o săptămână de muncă decât cârciuma din centru sau activitățile Căminului Cultural. Acolo, se întâlneau: Secretarul sau primarul, milițianul, președintele colectivei, secretarul de partid care vedea și știa
BERTHOLD ABERMAN [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
confortabilă, la casa mea și nu tot timpul ca țiganul cu cortul. Nu sunt un alintat din fire, dar îmi lipsea confortul minim al locului și al lucrurilor mele.Pe teren, viața se desfășura între muncă și binefacerile naturii. Eram cazat în sate sau comune, care nu ofereau altă posibilitate de destindere după o săptămână de muncă decât cârciuma din centru sau activitățile Căminului Cultural. Acolo, se întâlneau: Secretarul sau primarul, milițianul, președintele colectivei, secretarul de partid care vedea și știa
BERTHOLD ABERMAN [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
după care, de trăznet cum arătau, întorcea toată lumea capul! Călătoria cu trenul spre Constanța a decurs pe nesimțite. Din gară, ajungem la Mamaia cu troleibuzul, ne dăm jos la barul Melody și începem să căutăm un hotel unde să ne cazăm. După două ore de căutare, nimic! Cazare ioc! Ocupat totul! Unde să dormim? Fetele frumoase, artiste, elegante, finuțe, și mai ales simandicoase, nu dormeau pe unde-apucă! În dreptul hotelului Perla, dăm nas în nas cu un amic din București, și el
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
faaaceeem? Trebuia să fim bărbați! Ne luăm inima-n dinți, lăsăm fetele ascunse intr-un tufiș și ne întoarcem la satul de vacanță! Batem curajoși la ușa recepției! Cu ochii umflați de somn, ne deschide același recepționer șperțozaur care ne cazase cu câteva ore înainte, mai să ne ia la bătaie că îl deranjăm la ore atât de matinale. Îi spunem necăjiți ce s-a întâmplat cu căsuța, cum s-a dărâmat, lovindu-ne de parcă am fost călcați de buldozer. De
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
nu le găsim înghețate statuie acolo unde le lăsaserăm! Îl întrebăm pe recepționer dacă nu știe un alt hotel unde să tragem la aceea oră răcoroasă de dimineață. Încrezător că poate să scape cu pielea curată, ne propune să ne cazeze în una din casele de protocol ale satului de vacanță. Și uite așa ne trezim într-o mică vilă, cu două dormitoare cu paturi enorme, sufragerie, baie, radiatoare electrice, radio și alte facilități de lux. Plus două sute de lei în
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
PRIN BĂILE HERCULANE Chiar mergând în bastoane nu am vrut să ratez ocazia de revedea orașul Băile Herculane, chiar și limitat. Astfel că în fiecare zi când forțele fizice îmi permiteau plecam într-o zonă apropiată hotelului Hercules unde eram cazat. Astfel am putut revedea vechile clădiri ale stațiunii milenare rămase într-o delăsare totală a celor care ar trebui să le pună valoarea în lumină, pentru ca cei care vizitează orașul stațiune să aibă ce vedea. Vederile cu stațiunea sunt foarte
PLIMBĂRI PRIN BĂILE HERCULANE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360829_a_362158]
-
cu muzică, dans, mâncare tradițională, pălincă). Acum vedeam clar că excursiile astea sunt ecumenice. La Gyula, ne-au primit foarte bine părintele-vicar și d-na preoteasă. Am asistat la slujba din catedrala episcopală, am vizitat sediul vicariatului și am fost cazați la Liceul Românesc “Nicolae Bălcescu”/Centrul Cultural Român. Masa am servit-o la cel mai bun restaurant din oraș (al cărui patron e un tip din Timișoara, care ne-a primit cu meniuri specifice, ungurești...foarte bune, de altfel). Am
DRUMUL SPRE ACASĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360866_a_362195]
-
în vulcanul mult prea activ al Irinei. Broboanele de transpirație curgeau de pe cei doi parteneri. Dorința ca fiecare să dăruiască cât mai mult celuilalt se apropia de împlinire. Dacă Ana și Tudor ar fi fost în apropierea cabanei unde se cazase prietenii și colegii lor de excursie, ar fi crezut că în interior se desfășoară o dramă, așa de puternice și zgomotoase erau manifestările Irinei. Uitase poate unde se aflau și că puteau fi auziți de vecinii de campare. Când explozia
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
o întâmplare referitoare la slip... S-a întâmplat pe vremea în care studiam la Constanța. Aveam o prietenă undeva, într-un oraș de munte, care, pe nepusă masă, m-a anunțat că "mâine sosesc la Eforie Sud și mă voi caza la hotel "Splendid!" Până sa intervin eu cu vreo întrebare lămuritoare, telefonul s-a închis. L-am pus în furcă, adică... a se înțelege că este vorba de anii ’60-’70, când nici nu visam la telefoanele mobile pe care
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
animate și de mai multe specii de pești și broaște țestoase care înoată elegant printre florile albe sau rozalii ale nuferilor. Apoi, după orele prânzului, ne întâlnim într-o sală mai mică dar foarte cochetă a hotelului Nufărul unde suntem cazați și unde Puica și Ivan sunt ca acasă, cunoscuți, respectați ba chiar răsfățați de întreg personalul. De la Oradea sosesc invitații, membrii cenaclului Barbu Ștefănescu Delavrancea: surprinzătorul poet și muzician Florian Chelu Madeva cel care a publicat mai multe cărți de
MAGICIANUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364141_a_365470]
-
surdomuți! exclamă Valentin care nu scosese o vorbă până în acel moment. - La unele mănăstiri vorbește starețul cu pelerinii. La primirea lor și după predică, în biserică. În lipsa starețului mănăstirii, vorbește purtătorul de cuvânt, care le spune programul și unde sunt cazați dacă rămân noaptea acolo. În rest, fiecare călugăr a primit de la începuturi sarcini. Fiecăruia îi dă după priceperea lui. Unii se pricep la tăiat lemne, alții la livezi sau la grădina de legume, alții la lucrări de zidărie sau tâmplărie
MUNTELE SIHAŞTRILOR (2.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364251_a_365580]
-
Părintele Nicolae Bordașiu își aduce aminte cu mare plăcere. Povestește de Gala Galaction, profesor la Vechiul Testament, o personalitate a Bisericii noastre, scriitor, profesor. Avea o dragoste enormă față de slujbă, față de Biserică. Gala Galaction s-a apropiat foarte mult de studenții cazați la Internatul Teologic, de la Mănăstirea Radu Vodă, mai cu seamă în serile în care venea și le vorbea celor 20-35 de tineri ca și cum ar fi fost copiii lui. Pe lista numelor care i-au deschis apetitul pentru cunoaștere și învățătură
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]