1,795 matches
-
AZI ÎNSINGURAREA Lumea cearșafurilor sfâșiate împânzește pământul, spoiala mușchilor verzi-albăstrui, fata morgana lacului cu ape stătute, lacul murdărit de țiței, șuvițe albe printre șuvițe albastre, cârpe rupte, uzate înainte de vreme pierdute din pânza catargului eșuat sau prădat de pirați, lumea cearșafurilor sfâșiate bucăți, ițe rupte încurcate de ape, de vânt, legăminte deșarte, apropieri fugărite de val înspre mal, depărtări, riviere vărsate-n ogive sparte, case cu hornuri goale, răscoale din vaiete de furtună, nisipul dunei vânturat fără nod de norod, cerc
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
case cu hornuri goale, răscoale din vaiete de furtună, nisipul dunei vânturat fără nod de norod, cerc în coroană fără zala legată de altă bucată, fără apropiere sau înțelegere, timpi evaporați din balans de pendul, căutarea căldurii - vas gol, destăinuire cearșafuri singure lipite în deviere, trupuri mototolite covrig, urme clănțănite de frig, apărătoare împletită aliată chimic nimic desfășurat, totul simțit ambalat, nimic nu e de vorbit. Doare tăcerea respirațiilor căutate în alte suflete. Țipă închise atele, volutele inimilor îngropate amuțesc, însingurarea
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
nicăieri uneori am sentimentul că aceste lucruri mă preced nu pot spune la fel despre vise nici despre tine nu pot să spun nimic așa cum dormi semeni cu o lebădă resemnată ai și uitatat ultima poveste de dragoste încrustată-n cearșafuri pe care ți-am scris-o pe umeri Referință Bibliografică: Omisiuni / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2267, Anul VII, 16 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
OMISIUNI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374125_a_375454]
-
-o pe pasaje, rar, meditând adânc la fiecare frază, oftând la fiecare gând și amintire. A recitit-o de încă două ori până să se hotărască să meargă în pat. Era istovită. A adormit greu, plângând înăbușit, făcută covrig pe cearșaf, cu perna strânsă în brațe... Când s-a privit în oglindă după ce s-a trezit, s-a speriat. "Am îmbătrânit! Mi-ai luat zece ani din viață, Fănele. Mi-ai mâncat tinerețea... Te-ai folosit de mine, nenorocitule! Dumnezeu nu
ISPITA (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375316_a_376645]
-
cinci ani și de prezența în baie a corpului delict, mărturia posibilă a adulterului. Era drept că patul în care dormea bărbatu-su era în dezordine, dar nu avea certitudinea că nu s-ar fi schimbat fețele de pernă și cearșafurile. Dacă erau numai șifonate!? „Dar dacă dezordinea fusese lăsată... intenționat, azi-dimineață, așa, ca să văd eu!?” gândea Violeta după ce găsise tamponul parfumat și mânjit de rimel. Dar de ce n-a fost șters praful, de ce nu s-a aruncat apa din vasul
PARTEA A CINCIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372062_a_373391]
-
fericirea ți-o poate aduce. Albastrul lui curat, transparent și prețios făcea pereche desăvârșită cu margaretele și cu zăpada. Din acea clipă am uitat tot ce s-a mai petrecut în tabără. Nu am mai simțit noaptea pătura aspră și cearșafurile murdare, dorul de casă s-a stins și s-a întâmplat că am priceput un lucru: crescusem. În tabăra aceea, crescusem. Cu mama alături, așa cum îmi dorisem! După două zile coboram din tren la București. Ne așteptau în gară tata
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371093_a_372422]
-
iubirea: de oameni, de cer și pământ, de vechile lumi bântuite de muze, de gânduri și energii legătoare, de legături indestructibile între oameni, corespondențe ce depășesc sfera obișnuitului, încadrându-se în infinitul sentimentelor umane nemodificate, pure. „Un fulger a sfâșiat cearșaful cerului” - translația de la rău la bine, de la durere la fericire, de la „cuvintele golite de sensul lor la pictogramele interiorului nostru, de la cădere la o nouă cunoaștere” , de la plecare la întoarcere, nu este vectorială și spiralată, pragul trecându-se fără să
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
aude sunând. Perdelele de organza tremură ușor în bătaia vântului, în timp ce stelele răsar una câte una. Noaptea crește, trimițându-te cu gândul la arome de ciocolată caldă și prăjituri, la scene de dragoste din filme mute, la somn și la cearșafuri moi și albe. Este o seară obișnuită, o seară ca oricare alta. Astă seară însă, decorul acesta se schimbă. Totul este special, pentru că este seara din ajunul Zilei Recunoștinței. Iar ajunul este întotdeauna mai frumos decât sărbătoarea însăși. Ajunul începe
CONFIDENTE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 25 din 25 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344970_a_346299]
-
în largul lui, se simțea nesigur pe el, stânjenit, marcat de imensitatea clădirii în care fiul său își câștigase un loc fără nici un ajutor din partea lui. Îi întinsese lucrurile pe care mama le considerase indispensabile unui elev intern: schimburi curate, cearșafuri, șervete, ciorapi și mâncare. Auzind de bursă, bărbatul oftase ușurat. Încercă totuși, de mai multe, ori să-i spună ceva. Neîndrăznind până la urmă, mohorât de sfiiciunea care-l încurca, plecă la gară după ce văzu școala și ferma. Ioan îl însoțise
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
Gata? Repede-ai citit!... Chiar îmi placi; Iar de ai călduri..., poți să te dezbraci. Numai pentr-o clipă... haina să-ți arunci; Patul meu e liber, dacă vrei..., te culci. Nu-ți șede prea bine în negru-mbrăcat; Sub un cearșaf alb poți să fii șarmant. Și dacă vreun OM te vede dormind, O să te admire, și va spune-n gând: „Un drumeț pribeag... tare-i obosit!” Te-am primit cu drag, poți fi liniștit... De mă uit mai bine, pari
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
nou. Efemeră salvare. Nu după mult timp, inima lui s-a oprit iar. Medicii își pierduseră speranța că il mai pot salva. Inima lui nu mai bătea de aproape 3 minute. Corpul se învinețise, se înnegrise. Doctorii au tras un cearșaf alb peste el. Dar părinții, care urmăreau evenimentele de la geam, de pe balcon, când au văzut cearșaful alb peste băiatul lor, au intrat disperați în salon implorându-i pe doctori să mai încerce încă odată repornirea inimii. Insistențele disperate ale părinților
KOSTEA KUZMENCO de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347911_a_349240]
-
speranța că il mai pot salva. Inima lui nu mai bătea de aproape 3 minute. Corpul se învinețise, se înnegrise. Doctorii au tras un cearșaf alb peste el. Dar părinții, care urmăreau evenimentele de la geam, de pe balcon, când au văzut cearșaful alb peste băiatul lor, au intrat disperați în salon implorându-i pe doctori să mai încerce încă odată repornirea inimii. Insistențele disperate ale părinților, care făcuseră rugăciuni la capul lui atâta vreme, i-au determinat pe medici să mai facă
KOSTEA KUZMENCO de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347911_a_349240]
-
de câteva zile în Sri Lanka și îmi petreceam timpul mai mult plimbându-mă și vârându-mi nasul peste tot. Valurile înspumate mă atrăgeau doar atât cât să îmi răcoresc trupul înfierbântat și sunt mult prea „neliniștită” să stau întinsă pe cearșaf sau șezlong încercând să-mi schimb culoarea albă a pielii. Oricum razele de soare mă găsesc și în mișcare și nu aveam intenția să particip la un concurs „Cea mai bronzată femeie de pe plajă”. Într-una din plimbări, transformată în
AYURVEDA SAU MÂNÂNCĂ DOAR ATUNCI CÂND ÎŢI ESTE FOAME! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347313_a_348642]
-
IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI "FIARA CU CHIP UMAN" Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1144 din 17 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Viața nu este dreaptă, dar tot este bună După ce s-a mai liniștit, Săndica a intrat sub cearșaf, încercând să adoarmă, însă oricât s-a străduit, ochi săi rămâneau ațintiți în tavan. Încerca să analizeze evenimentele petrecute în viața sa, în ultimele luni. La începutul verii, care acum era pe sfârșit, credea că era îndrăgostită de Viorel. A
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
dureri de nastere.Au venit în mare grabă s-o ajute și vecinele.Au dus-o în camera din spate. Au așezat jos, lângă pat, un țol din lână. Peste țol au pus o blană de oaie, iar apoi un cearșaf curat. Grijulii, au așezat-o pe Ana, care-și înăbușea cu greu durerile de travaliu. - Tata Ionico, cine o sa moșească copilul ? o întreabă Smaranda, vecina mai tânără, pe Vera, soacra Anei. - Doamne, ai dreptate ! Fugi repede și cheam-o pe Rodica
GAZELA SI JUNGLA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347390_a_348719]
-
se părea foarte mult schimbată. „Parcă a mai crescut și este și mai frumoasă. Și ce este mai bine, aici este mult mai bine îngrijită”. Se aplecă asupra pătuțului, o sărută pe frunte, o mângâie ușor pe obraji, îi așeză cearșaful cu care era învelită, apoi, privind-o încă o dată din pragul ușii, se întoarse și se îndreptă către cabinetul asistentelor. Ușa fiind întredeschisă, Manuela ciocănind ușor, îmtrebă: - Mă scuzați! Se poate? - Da, desigur! răspunse asistenta. - Eu voi pleca acum și
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XI) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348739_a_350068]
-
în când cu colegii în perioada de singurătate. Era bănuită înclinarea chirurgului spre frumos, bărbat chipeș și plin de vigoare, cu o statură impresionantă și purtătorul unui barbișon care îi dădea un farmec aparte. Nu refuza niciodată ocazia să mototolească cearșafurile cabinetului său în nopțile de gardă cu vreo doctoriță tânără și frumoasă. Profesorul Mândrean părăsi rezerva însoțit de alaiul său în halate albe sau roz, după funcția fiecăruia. Rămași singuri, Veronica începu să se precipite adunându-și lucrurile de prin
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
mamei sale. Pe tatăl său nu spera să-l mai găsească la ora la care avea de gând să se dea jos din pat. A luat pe el doar un șort și, la bustul gol, folosind ca acoperământ doar un cearșaf foșnitor de cât l-a scrobit menajera, cum se urcă în pat, cum adormi adânc. Referință Bibliografică: CAT DE MULT TE IUBESC.... - ROMAN - CAP. VI / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1533, Anul V, 13 martie 2015. Drepturi
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
mult mai gustoase decât cojile de pâine uscate, nu-i dau meteorisme, ba chiar sunt bine receptate de noul său organism. Deci lăcrimă de fericire și ascultă vorbele pline de duh ale bunului preot. Duminică, la slujbă, înfășurat într-un cearșaf împrumutat de la preoteasă, Costel le vorbea oamenilor despre abținerea de la lăcomie, de la păcatul bețivănelii dar și de la încălcarea decalogului. Asta cu decalogul o învățase pe de rost fiindcă nu știa despre ce este vorba. Cert este că aerul său serafic
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
obicei la un loc cu bărbații. Erau dansuri numai pentru bărbați Kiocec, numai pentru femei Konia și dansuri mixte, probabil în secolul XX, Ghiobek, Urdek -ler Înmormântarea. Conform prescripțiilor religioase musulmane morții nu se înmormântează îmbrăcați , ci înveliți într-un cearșaf. Până este dus la groapă, în trecut pe insulă, mortul stătea într-o cutie, acoperit complet cu un cearșaf, iar apoi fiind adus la groapă era scos și pus direct pe pământ, în învelitoarea de pânză. Din pământ a fost
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
probabil în secolul XX, Ghiobek, Urdek -ler Înmormântarea. Conform prescripțiilor religioase musulmane morții nu se înmormântează îmbrăcați , ci înveliți într-un cearșaf. Până este dus la groapă, în trecut pe insulă, mortul stătea într-o cutie, acoperit complet cu un cearșaf, iar apoi fiind adus la groapă era scos și pus direct pe pământ, în învelitoarea de pânză. Din pământ a fost făcut omul , în pământ trebuie să se transforme . Deci nu este pus în sicriu , căci acesta îngreunează procesul de
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
viei 12 Crucea uitată - doar sălcia bătrână plânge lângă ea 13 Noapte de toamnă - parfumul iasomiei într-o sticluța Fratila Genovel-Florentin` 14 mâna în mână pe trotuarul cu soare - umbrele toamnei Corneliu Traian Atanasiu` 15 nori albi destrămați - bătrână albăstrește cearșafuri vechi 16 drum cu serpentine - oriunde întorc ochii brândușe de toamnă 17 trandafiri uscați - boabele de roua strălucesc mai mult Cristina-Monica Moldoveanu 18 sperietoare - păsările ciugulesc strugurii negri Sorin Micutiu` 19 cocenii uscați - poate secera lunii mai ascuțită Marcela Ignătescu
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
crezut în tine? - Crezi ce vrei. Nu mă interesează si lasă-mă dracului în pace! a bolborosit Fănel și a ieșit trântind ușa după el. Se luminase afară și câteva raze de soare se opriseră pe trupul ghemuit sub un cearșaf. Anca a deschis ochii mari după ce a clipit des de mai multe ori și i-a frecat ușor cu pumnii strânși. A făcut recunoașterea încăperii în care se simțea ca o străină. Dormise singură pe o canapea din camera de
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
de dorința de a continua să o posede și de vitalitatea ieșită din comun. "Așa ceva nu credeam că e posibil! Fănel nu a reușit niciodată sa înnădească un număr... Nu mai rezist, dar e fantastic de plăcut!" Când au terminat, cearșaful de sub ei era ca scos din apă. Ei, asudați în întregime, suflau din greu și se îmbrățișau vlăguiți și fericiți...
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
întunericul nopții peste oraș. Înainte de adormi din nou auzi cum se învârtește cheia în broasca ușii. Se întoarse cu fața spre perete prefăcându-se că doarme. Cristina intră fără să facă zgomot, se dezbrăcă la lumina lunii și intră sub cearșaful care foșnea sub corpul său. Adormi imediat. Ana nu mai putu să închidă ochii până spre ziuă. Era foarte supărată pe fată. Credea că sunt prietene însă a constatat cu amărăciune că aceasta nu are nici cea mai mică încredere
SARUTUL SARAT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348243_a_349572]