1,403 matches
-
unei armături de cuvinte ce alcătuiesc mărturisirea cotidiană. Abia desenul din covor și lectura direcțională atestă prezența obsesiei suicidare, răspândită, de regulă, În doze suportabile În materia nimicurilor semnificative care alcătuiesc substanța obișnuită a jurnalului intim. Exacerbarea acestei teme ori centrarea exclusivistă, isteroidă, asupra ei ar transforma jurnalul intim Într-o simplă fișă de observație clinică. Să mori, să dormi Testul clinic nu poate fi, totuși, evitat când analizăm sinuciderea. Ea se leagă, de regulă, de procesele melancolice 22 și de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
unei probleme sortite să nu-și găsească o finalitate acceptabilă. Nerăbdarea animalului tânăr e dublată de calculul rece, ușor cinic, al fragilității care Își descoperă, de la bun Început, limitele. În paralel cu obsesia scrisului se dezvoltă o egal de insuportabilă centrare pe sine: Nu iubesc; nu iubesc pe nimeni În afară de mine Însămi. E un lucru mai degrabă greu de admis. N-am nimic din iubirea lipsită de egoism a mamei mele. N-am nimic din iubirea leșioasă și practică... Sunt, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și ignoră forța generatoare de sens. Din acest motiv, intimul e perceput ca un halou anarhic, o dezorganizare a exteriorității. Dar ieșirea anarhică (un anarhism relativ, de fapt, pentru că el urmează linia sinuoasă a confesiunii) din „ritmurile universalității”25 Îngăduie centrarea pe adevărata esență a personalității subiectului care se confesează. Abstras presiunii sociale a convenției instaurate mai Întâi de limbaj și apoi de funcția acestuia de a comunica, autoadresarea (teoretică, firește) relaxează instinctele agresive care fac din scriere o formă de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
raporturilor dintre ficțiune și realitate o descoperim În cazul În care jurnalul e studiat din perspectiva ideilor conținute. Jocul timp/persoană e dublat, așadar, de jocul dinamizant și dinamitant al ideii. Nu există jurnale ale unei singure idei - dacă excludem centrarea pe o persoană, pe un subiect deopotrivă narativ și reflexiv. Însă acest element e absorbit În Înseși premisele jurnalului și el nu mai are nici un fel de relevanță pentru analiză. Mihai Zamfir propunea o tipologie extrem de pertinentă a jurnalului intim
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
-l locuiește, la modul cel mai direct, pe autorul de jurnale. Pentru acesta, fiecare zi este un timp-zero, fiecare nou rând adăugat jurnalului, o Încercare de a centra timpul descentrat, „galaxiile În derivă”65. De fiecare dată când se reușește „centrarea” timpului, scrie psihanalistul, se produce Încarnarea inconștientului Într-un corp, a unui nou zeu, a unei noi religii. Nu altceva se Întâmplă cu jurnalul intim: timpul pe care-l instituie este un timp al trăirii, suprapus timpului confesiunii. Dar simpla
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ca și o funcție catartică. Din punctul de vedere al vectorialității temporale putem vorbi de o focalizare asupra trecutului: toate ritualurile de "înmormîntare" a fostelor sărbători socialiste, de "rebotezare" a străzilor cu etichete internaționalist-comuniste, de demolare a statuilor leniniste, precum și centrarea asupra misterelor revoluției, arhivelor securității, istoriei secrete a familiei dictatorului (casele, conturile în bancă, studiile etc.). ii) Începînd însă cu 1991 apare o anumită saturație sau indiferență mediatică datorată liberalizării prețurilor, crizei econo-mice generalizate. Presa se orientează mai mult spre
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
să-și sporească Încrederea În forțele proprii, să-și optimizeze implicit imaginea de sine, deoarece fiecare a prezentat celorlalți ceva, timp În care toți ceilalți Îl ascultau cu atenție, dovedind respect și acceptare. A doua ședință a avut drept obiectiv centrarea pe relațiile afective și dezvoltarea empatiei. Pentru atingerea obiectivului am utilizat următoarele exerciții: a) „exercițiul numelui” a avut ca scopuri: reamintirea numelor celor din grup; experimentarea diferitelor stări psihice și asocierea lor cu propriul nume; autoconștientizarea propriilor trăiri; exersarea capacităților
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
2. Capacități și competențe versus cunoștințe și priceperi / 48 2.3. Conceptul de competență -nuanțări actuale / 53 2.4. O consecință curriculumul pentru, prin competențe / 58 2.5. Educatorul și educatul în fața competențelor noi roluri / 63 Capitolul 3. Curriculumul: paradigma centrării pe sistemul integrat al elementelor necesare în formarea competențelor versus paradigma centrării pe conținutul informațional / 71 3.1. Nevoia de reconstrucție conceptuală a curriculumului / 71 3.2. Evoluții ale conceptului de curriculum / 73 3.3. Sensuri semnificative în evoluția abordării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de competență -nuanțări actuale / 53 2.4. O consecință curriculumul pentru, prin competențe / 58 2.5. Educatorul și educatul în fața competențelor noi roluri / 63 Capitolul 3. Curriculumul: paradigma centrării pe sistemul integrat al elementelor necesare în formarea competențelor versus paradigma centrării pe conținutul informațional / 71 3.1. Nevoia de reconstrucție conceptuală a curriculumului / 71 3.2. Evoluții ale conceptului de curriculum / 73 3.3. Sensuri semnificative în evoluția abordării curriculumului / 76 3.4. Redefinirea elementelor componente specifice / 82 3.5. Condiții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
73 3.3. Sensuri semnificative în evoluția abordării curriculumului / 76 3.4. Redefinirea elementelor componente specifice / 82 3.5. Condiții de implementare / 86 3.6. Promovarea unui curriculum centrat pe competențe în profesionalizarea educatorului / 90 Capitolul 4. Actorii educației: paradigma centrării pe educat (pe învățare) versus paradigma centrării pe educator (pe predare) / 97 4.1. Esența paradigmei centrării pe educat schimbarea de priorități în instruire / 97 4.2. Principii psihologice ale explicării eficacității învățării / 101 4.3. Centrarea pe învățare și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
abordării curriculumului / 76 3.4. Redefinirea elementelor componente specifice / 82 3.5. Condiții de implementare / 86 3.6. Promovarea unui curriculum centrat pe competențe în profesionalizarea educatorului / 90 Capitolul 4. Actorii educației: paradigma centrării pe educat (pe învățare) versus paradigma centrării pe educator (pe predare) / 97 4.1. Esența paradigmei centrării pe educat schimbarea de priorități în instruire / 97 4.2. Principii psihologice ale explicării eficacității învățării / 101 4.3. Centrarea pe învățare și componentele instruirii / 108 4.4. Centrarea pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
3.5. Condiții de implementare / 86 3.6. Promovarea unui curriculum centrat pe competențe în profesionalizarea educatorului / 90 Capitolul 4. Actorii educației: paradigma centrării pe educat (pe învățare) versus paradigma centrării pe educator (pe predare) / 97 4.1. Esența paradigmei centrării pe educat schimbarea de priorități în instruire / 97 4.2. Principii psihologice ale explicării eficacității învățării / 101 4.3. Centrarea pe învățare și componentele instruirii / 108 4.4. Centrarea pe educat și contextul clasei / 111 4.5. Centrarea pe educat
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Actorii educației: paradigma centrării pe educat (pe învățare) versus paradigma centrării pe educator (pe predare) / 97 4.1. Esența paradigmei centrării pe educat schimbarea de priorități în instruire / 97 4.2. Principii psihologice ale explicării eficacității învățării / 101 4.3. Centrarea pe învățare și componentele instruirii / 108 4.4. Centrarea pe educat și contextul clasei / 111 4.5. Centrarea pe educat și alternanța metodologică / 113 4.6. Centrarea pe educat (pe învățare) versus centrarea pe educator (pe predare) / 117 4.7
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
paradigma centrării pe educator (pe predare) / 97 4.1. Esența paradigmei centrării pe educat schimbarea de priorități în instruire / 97 4.2. Principii psihologice ale explicării eficacității învățării / 101 4.3. Centrarea pe învățare și componentele instruirii / 108 4.4. Centrarea pe educat și contextul clasei / 111 4.5. Centrarea pe educat și alternanța metodologică / 113 4.6. Centrarea pe educat (pe învățare) versus centrarea pe educator (pe predare) / 117 4.7. Centrarea pe educat și reevaluarea rolului autoeducației 127 Capitolul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Esența paradigmei centrării pe educat schimbarea de priorități în instruire / 97 4.2. Principii psihologice ale explicării eficacității învățării / 101 4.3. Centrarea pe învățare și componentele instruirii / 108 4.4. Centrarea pe educat și contextul clasei / 111 4.5. Centrarea pe educat și alternanța metodologică / 113 4.6. Centrarea pe educat (pe învățare) versus centrarea pe educator (pe predare) / 117 4.7. Centrarea pe educat și reevaluarea rolului autoeducației 127 Capitolul 5. Metodele de învățare: paradigma priorității metodelor constructiviste versus
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
instruire / 97 4.2. Principii psihologice ale explicării eficacității învățării / 101 4.3. Centrarea pe învățare și componentele instruirii / 108 4.4. Centrarea pe educat și contextul clasei / 111 4.5. Centrarea pe educat și alternanța metodologică / 113 4.6. Centrarea pe educat (pe învățare) versus centrarea pe educator (pe predare) / 117 4.7. Centrarea pe educat și reevaluarea rolului autoeducației 127 Capitolul 5. Metodele de învățare: paradigma priorității metodelor constructiviste versus paradigma metodelor clasice de predare-învățare / 137 5.1. Metodele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ale explicării eficacității învățării / 101 4.3. Centrarea pe învățare și componentele instruirii / 108 4.4. Centrarea pe educat și contextul clasei / 111 4.5. Centrarea pe educat și alternanța metodologică / 113 4.6. Centrarea pe educat (pe învățare) versus centrarea pe educator (pe predare) / 117 4.7. Centrarea pe educat și reevaluarea rolului autoeducației 127 Capitolul 5. Metodele de învățare: paradigma priorității metodelor constructiviste versus paradigma metodelor clasice de predare-învățare / 137 5.1. Metodele de învățare competențe de proces / 137
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe învățare și componentele instruirii / 108 4.4. Centrarea pe educat și contextul clasei / 111 4.5. Centrarea pe educat și alternanța metodologică / 113 4.6. Centrarea pe educat (pe învățare) versus centrarea pe educator (pe predare) / 117 4.7. Centrarea pe educat și reevaluarea rolului autoeducației 127 Capitolul 5. Metodele de învățare: paradigma priorității metodelor constructiviste versus paradigma metodelor clasice de predare-învățare / 137 5.1. Metodele de învățare competențe de proces / 137 5.1.1. Evoluția metodelor de învățare condiții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
argumentelor în găsirea unei soluții actuale pentru o eficientă și de calitate metodologie a conceperii și realizării educației, prin ajungerea la un consens privind semnificația schimbărilor de paradigme, în principalele ei probleme: • finalitățile (prioritatea formării competențelor vs. transmiterea cunoștințelor); • curriculumul (centrarea pe sistemul integrat al elementelor necesare formării competențelor vs. centrarea pe conținutul informațional); • actorii educației (centrarea pe educat, pe învățare vs. centrarea pe educator, pe predare); • metodele de învățare (prioritatea metodelor constructiviste vs. metodele clasice de predare-învățare); • conceperea activităților educative
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de calitate metodologie a conceperii și realizării educației, prin ajungerea la un consens privind semnificația schimbărilor de paradigme, în principalele ei probleme: • finalitățile (prioritatea formării competențelor vs. transmiterea cunoștințelor); • curriculumul (centrarea pe sistemul integrat al elementelor necesare formării competențelor vs. centrarea pe conținutul informațional); • actorii educației (centrarea pe educat, pe învățare vs. centrarea pe educator, pe predare); • metodele de învățare (prioritatea metodelor constructiviste vs. metodele clasice de predare-învățare); • conceperea activităților educative (proiectarea flexibilă, constructivistă vs. designul instrucțional); • evaluarea (evaluarea calitativă formativ-constructivistă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
realizării educației, prin ajungerea la un consens privind semnificația schimbărilor de paradigme, în principalele ei probleme: • finalitățile (prioritatea formării competențelor vs. transmiterea cunoștințelor); • curriculumul (centrarea pe sistemul integrat al elementelor necesare formării competențelor vs. centrarea pe conținutul informațional); • actorii educației (centrarea pe educat, pe învățare vs. centrarea pe educator, pe predare); • metodele de învățare (prioritatea metodelor constructiviste vs. metodele clasice de predare-învățare); • conceperea activităților educative (proiectarea flexibilă, constructivistă vs. designul instrucțional); • evaluarea (evaluarea calitativă formativ-constructivistă și sumativ-integrativă vs. evaluarea cantitativă, standardizată
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
consens privind semnificația schimbărilor de paradigme, în principalele ei probleme: • finalitățile (prioritatea formării competențelor vs. transmiterea cunoștințelor); • curriculumul (centrarea pe sistemul integrat al elementelor necesare formării competențelor vs. centrarea pe conținutul informațional); • actorii educației (centrarea pe educat, pe învățare vs. centrarea pe educator, pe predare); • metodele de învățare (prioritatea metodelor constructiviste vs. metodele clasice de predare-învățare); • conceperea activităților educative (proiectarea flexibilă, constructivistă vs. designul instrucțional); • evaluarea (evaluarea calitativă formativ-constructivistă și sumativ-integrativă vs. evaluarea cantitativă, standardizată); • conducerea educației (prioritatea leadershipului vs. managementul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educației, cea a unității formelor educației, cea a parteneriatului în educație a factorilor, cea a recursului la "noile educații". În raportarea la metodologia educativă: macroparadigma curriculumului sau a alternativelor educaționale sau a designului instrucțional. În conceperea și realizarea învățării: macroparadigma centrării pe educat (pe învățare), cea a formării prioritare a competențelor, cea a curriculumului, cea a autoeducației, cea a învățării constructiviste. În analiza relațiilor în educație: macroparadigma interactivității educator-educat, cea a învățării prin cooperare și colaborare. În afirmarea noilor roluri ale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
specifice abordării științei educației. Tabel 1: Un sistem al macroparadigmelor în practica educației Criteriul pedagogic Macroparadigma nouă Schimbarea Macroparadigma veche Finalitățile Paradigma priorității formării competențelor versus Paradigma transmiterii și însușirii cunoștințelor Criteriul pedagogic Macroparadigma nouă Schimbarea Macroparadigma veche Curriculumul Paradigma centrării pe sistemul integrat al elementelor necesare în formarea competențelor versus Paradigma centrării pe conținutul informațional Actorii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) versus Paradigma centrării pe educator (pe predare) Metodele de învățare Paradigma priorității metodelor constructiviste în învățare versus Paradigma
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educației Criteriul pedagogic Macroparadigma nouă Schimbarea Macroparadigma veche Finalitățile Paradigma priorității formării competențelor versus Paradigma transmiterii și însușirii cunoștințelor Criteriul pedagogic Macroparadigma nouă Schimbarea Macroparadigma veche Curriculumul Paradigma centrării pe sistemul integrat al elementelor necesare în formarea competențelor versus Paradigma centrării pe conținutul informațional Actorii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) versus Paradigma centrării pe educator (pe predare) Metodele de învățare Paradigma priorității metodelor constructiviste în învățare versus Paradigma priorității metodelor clasice de predare-învățare Conceperea activităților Paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]