7,540 matches
-
Științe ale Comunicării, s-a gândit probabil, înainte de toate, la propriii săi studenți, atunci când și-a elaborat studiul. în România nu era de găsit o lucrare de sinteză cuprinzătoare care să-i edifice pe tineri asupra a ceea ce a însemnat cenzura în istoria culturii. Cartea care a rezultat, bazată pe o vastă documentație, construită riguros și redactată într-un stil sobru, servește foarte bine unui asemenea scop. în plus, ea prezintă interes pentru toți intelectualii de formație umanistă, punându-le la
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
unui asemenea scop. în plus, ea prezintă interes pentru toți intelectualii de formație umanistă, punându-le la dispoziție informații greu de găsit pe cont propriu și provocându-i intelectual printr-o primă propunere de sistematizare a lor. Capitolul întâi - Cenzori, cenzuri, cenzurați - cuprinde câteva considerații teoretice. Autorul se pune de acord cu cititorii săi în legătură cu accepția pe care o dă cenzurii, făcând și tentativa de a produce o definiție: "Cenzura este actul oricărei entități politice, religioase, militare ori administrative de a
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
de găsit pe cont propriu și provocându-i intelectual printr-o primă propunere de sistematizare a lor. Capitolul întâi - Cenzori, cenzuri, cenzurați - cuprinde câteva considerații teoretice. Autorul se pune de acord cu cititorii săi în legătură cu accepția pe care o dă cenzurii, făcând și tentativa de a produce o definiție: "Cenzura este actul oricărei entități politice, religioase, militare ori administrative de a condiționa exprimarea/ difuzarea de informații, opinii, idei, în sens mai larg, creații intelectuale, pe care publicul are dreptul să le
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
printr-o primă propunere de sistematizare a lor. Capitolul întâi - Cenzori, cenzuri, cenzurați - cuprinde câteva considerații teoretice. Autorul se pune de acord cu cititorii săi în legătură cu accepția pe care o dă cenzurii, făcând și tentativa de a produce o definiție: "Cenzura este actul oricărei entități politice, religioase, militare ori administrative de a condiționa exprimarea/ difuzarea de informații, opinii, idei, în sens mai larg, creații intelectuale, pe care publicul are dreptul să le cunoască, în funcție de valorile pe care aceasta înțelege să le
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
acest sens o aduce Noul Testament, potrivit căruia apostolul Pavel, aflat în localitatea Efes, vestită pentru practicarea magiei, a determinat prin predicile sale distrugerea publică a inscripțiilor exorciștilor.") și la "personajele" pe care el îl implică. Al doilea capitol, Ipostaze ale cenzurii, ne transportă în Anglia, Franța, Germania, Austria, Italia, SUA, Spania și Rusia. Autorul se lansează într-o încercare (grea, dar în cele din urmă reușită) de a face o istorie comparată a cenzurii. El trece în revistă toate metodele de
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
îl implică. Al doilea capitol, Ipostaze ale cenzurii, ne transportă în Anglia, Franța, Germania, Austria, Italia, SUA, Spania și Rusia. Autorul se lansează într-o încercare (grea, dar în cele din urmă reușită) de a face o istorie comparată a cenzurii. El trece în revistă toate metodele de control al mass-media , de la cele "silențioase", folosite de americani și până la cele brutale instituite de sovietici. (în ceea ce-i privește pe ruși, se face observația, tulburătoare, că până la la 1 august 1990, când
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
mass-media , de la cele "silențioase", folosite de americani și până la cele brutale instituite de sovietici. (în ceea ce-i privește pe ruși, se face observația, tulburătoare, că până la la 1 august 1990, când s-a renunțat în mod oficial și real la cenzură, ei n-au cunoscut niciodată libertatea de exprimare.) întregul capitol, bogat în informații luate din surse de prima mână și scris de pe o poziție obiectivă, este instructiv. În sfârșit, cel de-al treilea capitol, Regimul cenzurii în România, care ocupă
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
oficial și real la cenzură, ei n-au cunoscut niciodată libertatea de exprimare.) întregul capitol, bogat în informații luate din surse de prima mână și scris de pe o poziție obiectivă, este instructiv. În sfârșit, cel de-al treilea capitol, Regimul cenzurii în România, care ocupă (cum e și firesc) mai mult de jumătate din carte, cuprinde un istoric al acestei practici în spațiul românesc, din secolul XVII și până în prezent. Exegetul vorbește din nou în cunoștință de cauză, citând zeci de
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
practici în spațiul românesc, din secolul XVII și până în prezent. Exegetul vorbește din nou în cunoștință de cauză, citând zeci de documente de epocă (pravile, cataloage, rapoarte etc.), ca și scrieri moderne (istorice, memorialistice, epistolare etc.) El ne prezintă evoluția cenzurii ca instituție, făcându-ne să înțelegem cum anume a funcționat ea, în fiecare perioadă. Din această prezentare reiese, printre altele, că în timpul comunismului controlul ideologic a devenit complet, împiedicând mass-media să-și îndeplinească funcția ei esențială, de serviciu public: "Presa
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
nici un fel de libertăți, altele decât cele permise de ideologia oficială." Marian Petcu are un mod universitar de a trata subiectul, luând în considerare aproape exclusiv structurile administrative și actele de decizie care au reglementat de-a lungul timpului practica cenzurii. în modul acesta, el reduce la minimum subiectivismul interpretărilor. Totuși, cărții îi lipsește o componentă eseistică, singura care ar fi putut aproxima dezastrul produs culturii române de teroarea ideologică din timpul comunismului. Efectul cenzurii asupra conștiințelor Cartea lui Bogdan Ficeac
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
reglementat de-a lungul timpului practica cenzurii. în modul acesta, el reduce la minimum subiectivismul interpretărilor. Totuși, cărții îi lipsește o componentă eseistică, singura care ar fi putut aproxima dezastrul produs culturii române de teroarea ideologică din timpul comunismului. Efectul cenzurii asupra conștiințelor Cartea lui Bogdan Ficeac, Cenzura comunistă și formarea "omului nou", se remarcă tocmai prin îndrăzneala interpretării. Ea poate fi considerată în întregime un eseu, deși în cuprinsul ei sunt inserate, ca material ilustrativ, decrete ale Marii Adunări Naționale
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
în modul acesta, el reduce la minimum subiectivismul interpretărilor. Totuși, cărții îi lipsește o componentă eseistică, singura care ar fi putut aproxima dezastrul produs culturii române de teroarea ideologică din timpul comunismului. Efectul cenzurii asupra conștiințelor Cartea lui Bogdan Ficeac, Cenzura comunistă și formarea "omului nou", se remarcă tocmai prin îndrăzneala interpretării. Ea poate fi considerată în întregime un eseu, deși în cuprinsul ei sunt inserate, ca material ilustrativ, decrete ale Marii Adunări Naționale, hotărâri ale Consiliului de Miniștri, regulamente, comunicate
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
și psihologia totalitarismului de R.J. Lifton și Structura minciunii de Piotr Wierzbicki, el descrie și analizează procesul de alienare a individului în condițiile cenzurării totale a rației sale zilnice de informații. Din cartea lui Bogdan Ficeac se înțelege clar că cenzura comunistă n-a însemnat nici pe departe doar o operație de "tăiere" a unor pasaje inconvenabile din textele publicate, ci o acțiune barbară de remodelare a conștiințelor, prin intermediul unui necontenit bombardament propagandistic. Individului i se cere imperativ să devină un
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
întreg sistem bazat pe recrearea realității și pe pervertirea conștiințelor". Ceea ce ne înfățișează el nu este numai un fenomen al vieții sociale ca oricare altul, analizabil și clasificabil, ci și o dramă. Marian Petcu, Puterea și cultura, o istorie a cenzurii, cuvânt înainte de Mihai Coman, Iași, Ed. Polirom, col. "Collegium", seria "Media", 1999. 216 pag. Bogdan Ficeac, Cenzura comunistă și formarea "omului nou", prefață de Daniel Barbu, postfață de Petru Ignat, București, Ed. Nemira, col. "Politica", 1999. 128 pag.
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
un fenomen al vieții sociale ca oricare altul, analizabil și clasificabil, ci și o dramă. Marian Petcu, Puterea și cultura, o istorie a cenzurii, cuvânt înainte de Mihai Coman, Iași, Ed. Polirom, col. "Collegium", seria "Media", 1999. 216 pag. Bogdan Ficeac, Cenzura comunistă și formarea "omului nou", prefață de Daniel Barbu, postfață de Petru Ignat, București, Ed. Nemira, col. "Politica", 1999. 128 pag.
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
gigantic, simbolizând universul. Umil, preaplecat regele îi oferă vin Șoimului.... Luvru, Perugino. Apollo și Marsyas. Artistul brunet, specie de african, destul de urâțel față de frumusețea lui Apollo. Învins după întrecerea lor de cântăreți la nai, artistul imprudent va fi jupuit de Cenzura Divină, reprezentată de zeul însuși. Nu se știe dacă decizia teribilă îi aparține zeului însuși sau dacă ea nu este opera clanului celest invidios pe artistul pământean. Pot să adaug, astăzi, însemnărilor făcute în pripă în sept. 1976, ce gândisem
Un bordei de lut inexpugnabil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16738_a_18063]
-
Apollo și cunoscându-i sfârșitul, mă gândisem că și cu mulți artiști din regimurile totalitare se petrece același lucru, cu toate că aparent nu este vorba de nici un fel de invidie, ca a zeului față de Marsyas. De fapt, însă, mobilul psihanalitic al cenzurii statale era tot un fel de invidie, ascunsă, a ștabilor politici mediocri față de marii artiști. Prin mijlocirea unor funcționari frustrați, complexați, numiți special la cenzură, șefii se răzbunau pe propria lor nimicnicie. Rolul lor nefiind altul decât de a nega
Un bordei de lut inexpugnabil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16738_a_18063]
-
nici un fel de invidie, ca a zeului față de Marsyas. De fapt, însă, mobilul psihanalitic al cenzurii statale era tot un fel de invidie, ascunsă, a ștabilor politici mediocri față de marii artiști. Prin mijlocirea unor funcționari frustrați, complexați, numiți special la cenzură, șefii se răzbunau pe propria lor nimicnicie. Rolul lor nefiind altul decât de a nega. Luvru, Rembrand. Sfântul Matei inspirat de îngerul năsos. Amănunt făcând și mai reală făptura cerească, de obicei convențional de perfectă, de unde și neputința de a
Un bordei de lut inexpugnabil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16738_a_18063]
-
într-o scurtă prefață, autorul își revendică, în stilul său caracteristic, de Cassius Clay al istoriei literaturii, prioritatea în tratarea temei: "este vorba - cel puțin bibliografic vorbind - de prima schiță sintetică, deși sumară, dar completă în momentele esențiale, a istoriei cenzurii în România". Lucrurile stau chiar așa, cu mențiunea că întâietatea de acest fel - cronologică - nu are în literatură o atât de mare importanță. Dacă ar avea ar însemna să-i facem lui Dimitrie Bolintineanu un merit din faptul că a
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
ordine de idei, el bagatelizează volumele Censorship in Romania de Lidia Vianu, Budapest, Central european University Press, 1998 ("de fapt o simplă culegere de interviuri cu scriitori actuali și de traduceri de poezii") și Puterea și cultura - o istorie a cenzurii de Marian Petcu, Iași, Ed. Polirom, 1999 ("lucrare nu lipsită de unele merite, dar și cu serioase lacune, în spirit compilativ, scrisă în cel mai pur stil Ștefan Gheorghiu.") De fapt, aceste cărți prezintă interes (vom relua cândva discuția asupra
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
și cu serioase lacune, în spirit compilativ, scrisă în cel mai pur stil Ștefan Gheorghiu.") De fapt, aceste cărți prezintă interes (vom relua cândva discuția asupra lor). în plus, trebuie știut că după 1989 au apărut și alte cărți despre cenzură, dintre care cea mai revelatoare este Cenzura comunistă și formarea "omului nou" de Bogdan Ficeac, București, Ed. Nemira, 1999 (Adrian Marino nu o menționează nicăieri). La urma urmelor, ceea ce contează este că numeroase inteligențe s-au mobilizat în ultimul deceniu
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
comunistă și formarea "omului nou" de Bogdan Ficeac, București, Ed. Nemira, 1999 (Adrian Marino nu o menționează nicăieri). La urma urmelor, ceea ce contează este că numeroase inteligențe s-au mobilizat în ultimul deceniu pentru a examina modul de funcționare a cenzurii în timpul regimului comunist (sau în toate timpurile) și efectul ei devastator asupra culturii române. Dacă cercetarea nu s-a întreprins mai devreme este numai pentru că în condițiile existenței cenzurii nu se putea scrie despre cenzură! în curând vor intra în
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
mobilizat în ultimul deceniu pentru a examina modul de funcționare a cenzurii în timpul regimului comunist (sau în toate timpurile) și efectul ei devastator asupra culturii române. Dacă cercetarea nu s-a întreprins mai devreme este numai pentru că în condițiile existenței cenzurii nu se putea scrie despre cenzură! în curând vor intra în scenă și tineri cercetători care în prezent abia se formează (Nicolae Manolescu ține, de pildă, un curs despre cenzură la Universitatea din București, iar acest curs se bucură de
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
examina modul de funcționare a cenzurii în timpul regimului comunist (sau în toate timpurile) și efectul ei devastator asupra culturii române. Dacă cercetarea nu s-a întreprins mai devreme este numai pentru că în condițiile existenței cenzurii nu se putea scrie despre cenzură! în curând vor intra în scenă și tineri cercetători care în prezent abia se formează (Nicolae Manolescu ține, de pildă, un curs despre cenzură la Universitatea din București, iar acest curs se bucură de succes în rândurile studenților), astfel încât vom
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
a întreprins mai devreme este numai pentru că în condițiile existenței cenzurii nu se putea scrie despre cenzură! în curând vor intra în scenă și tineri cercetători care în prezent abia se formează (Nicolae Manolescu ține, de pildă, un curs despre cenzură la Universitatea din București, iar acest curs se bucură de succes în rândurile studenților), astfel încât vom afla cum li se înfățișează cenzura unora care n-au cunoscut-o dintr-o experiență proprie. Meritul lui Adrian Marino este de a fi
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]