2,130 matches
-
UE de a construi un edificiu economic pe nisipurile mișcătoare ale capitalului global. Însuși Karl Marx, explică în ultimele file ale Capitalului (un tratat de economie politică, care a fost scris timp de 40 de ani și care a fost cenzurat și ținut în secret o sută de ani) că în final vor fi prinși integral în acest angrenaj atât pe capitaliști, cât și pe politicieni și pe muncitori; iar ei nu pot face altceva decât ce îi obligă mecanismul, adică
CUM SĂ FACI BANI PRIN SISTEMUL LETS . (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (7) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (30) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţi [Corola-blog/BlogPost/360373_a_361702]
-
Ceaușescu, nu-i așa?) Și care că orice invenție, precum invenția „muncitorul social comunist”, trebuie mereu înlocuită cu o altă invenție, mult mai modernă și mai sofisticată: “muncitorul capitalist emigrant”. Marx explică în ultimele file ale Capitalului (care au fost cenzurate și ținute în secret până azi) că în final vor fi prinși integral în acest angrenaj diabolic atât pe capitaliști cât și pepoliticieni și muncitori, iar ei nu pot face altceva decât îi obligă mecanismul, adică, vor provoca o deteriorare
SCRISOAREA NR. 76. DESPRE REGIONALIZAREA ROMÂNIEI ŞI DEZMEMBRAREA STATULUI ROMÂN de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360384_a_361713]
-
în “comunismul femeilor” din tratatul de Republică a lui Platon din Grecia antică, scris în urmă cu 2500 de ani. Un tratat politic despre formele de guvernământ în care se vorbea inițial despre Cetatea eternă, dar care apoi a fost cenzurat de iudeo-masoni și transformat în conceptul de “Republică Universală”. Fără o deschidere totală a granițelor dintre Orient și Occident, nu văd cum vom putea opri Bastioanele de bande de islamiști instalați în Europa în ultima sută de ani, dar mai
DESPRE GLOBALIZAREA ROMANIEI SI PERICOLUL ISLAMIZARII EUROPEI. IN CE EUROPA TRAIM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360385_a_361714]
-
în capitalism, s-a dovedit drept cea mai mare cacialma politică la nivel social-planetar. Karl Marx, explică în ultimele file ale Capitalului (un tratat de economie politică, care a fost scris timp de 40 de ani și care a fost cenzurat și ținut în secret până azi) că în final vor fi prinși integral în acest angrenaj atât pe capitaliști, cât și pe politicieni și pe muncitori; iarei nu pot face altceva decât ce îi obligă mecanismul, adică, vor provoca o
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
ci doar mult mai târziu, după vreo 15 ani, pe neobservate și cu o întârziere fatală. Iar cartea de meditații „Serpentine”, după o amânare și o împiedicare sistematică, se tipărește în noaptea de 22 decembrie 89, fiind probabil ultima carte cenzurată din țară, a cărei apariție a trecut neobservată în vacarmul noii epoci. Dar chiar și așa, trunchiată, această carte tot mi-a folosit la ceva și anume l-a determinat pe Mircea Horia Simionescu, șef al comisiei de contestații de la
TAINA SCRISULUI (20) – O LINIE DE DESTIN de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359955_a_361284]
-
în epigramă Elis Râpeanu, tipărit la București de Editura medicală. Am sub tipar un volum consistent de circa 400 de epigrame. Activitatea mea literară a fost favorizată de faptul că nu mai trebuia să-mi ascund gândurile și să-mi cenzurez vorbele. Am produs versuri, eseuri, proză scurtă, am luat interviuri, dar am reluat și unele foi învechite de vreme, scrise în anii studenției. La Oradea am devenit notoriu. Sunt membru fondator al celor două cenacluri literare. În ziua când împlineam
TAINA SCRISULUI (10): SUNT UN OM NOROCOS de LUCIAN MUNTEANU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359091_a_360420]
-
am altceva mai bun de făcut?“. O perspectivă (aparent) la îndemână, dar totuși câți dintre părinți țin cont de ea? Extrapolând, câți dintre noi nu avem reacții disproporționate fix față de oamenii pe care îi iubim cel mai mult, în vreme ce ne cenzurăm și cosmetizăm reacțiile în raport cu persoane pentru care nu avem nici un sentiment de afecțiune? Cu atât mai mult în ceea ce privește copiii, ieșirile negrădinărite ale părinților pot induce în eroare și răni în feluri greu de evaluat. În acest context, apare o întrebare
Data viitoare când vei mai țipa la copilul tău „obraznic”, imaginează-ți cum reacționezi când șeful tău ridică tonul într-o ședință () [Corola-blog/BlogPost/338719_a_340048]
-
concretă a cotelor de spor în cadrul procentelor aprobate, revine ordonatorului de credite, cu respectarea acestora, obligația să stabilească mărimea concretă a sporului. Instanța de judecată nu poate proceda la stabilirea unui cuantum concret al sporului, ci poate doar să cenzureze refuzul nejustificat al ordonatorului de credite de acordare a sporului în limitele reglementate și să stabilească în sarcina acestuia obligații specifice pentru determinarea cuantumului concret, în conformitate cu dispozițiile care prevăd acordarea sporului din Legea-cadru nr. 153/2017 și Regulamentul-cadru aprobat
DECIZIA nr. 76 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293459]
-
Vaslui a fost în sensul că instanțele nu pot fi învestite direct cu cereri privitoare la dreptul de pensie, ci le revine competența de a analiza legalitatea și temeinicia actelor emise de autoritatea competentă în domeniul pensiilor, inclusiv de a cenzura un astfel de refuz al instituției de a răspunde la cereri; lipsa cererii de revizuire adresate casei de pensii nu reprezintă o chestiune de ordine publică, de natură a fi invocată din oficiu în apel. ... 49. La nivelul Curții de
DECIZIA nr. 151 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299039]
-
în legătură cu interesul public. Consideră că legiuitorul, fără a face o analiză exactă și concretă asupra modului în care trebuia transpusă în legislație necesitatea prevenirii, descoperirii și sancționării faptelor de corupție comise în domeniul privat, a preluat fără a cenzura și fără a adapta o serie de criterii din Legea societăților nr. 31/1990, permițând astfel autorităților publice să intervină, uneori chiar din oficiu, în chestiuni care nu implică un interes public, asimilând unele infracțiuni de drept comun cu infracțiunile de
DECIZIA nr. 514 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296795]
-
spor. ... 36. Referitor la critica privind caracterul nerezonabil al celei de-a doua condiții privind salarizarea la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022, Curtea a menționat jurisprudența sa anterioară, potrivit căreia opțiunea legiuitorului în domeniul salarial nu poate fi cenzurată de instanța constituțională sub aspectul stabilirii unor reguli noi privind acordarea unor drepturi salariale suplimentare ce nu au relevanță constituțională, deci care nu țin indisolubil de dreptul la muncă sau la salariu. Acest lucru ar transforma Curtea Constituțională într-un
DECIZIA nr. 6 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299646]
-
Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 110 din 23 februarie 2021, a reținut că sporurile, premiile și alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție, și că opțiunea legiuitorului în domeniul salarial nu poate fi cenzurată de instanța constituțională sub aspectul stabilirii unor reguli noi privind acordarea unor drepturi salariale suplimentare ce nu au relevanță constituțională, deci care nu țin indisolubil de dreptul la muncă sau la salariu, autorii excepției consideră că acest punct de vedere
DECIZIA nr. 42 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299694]
-
mod implicit, a admis Curtea, această marjă largă de apreciere a legiuitorului nu este absolută. Astfel, în paragraful 16 al Deciziei nr. 110 din 23 februarie 2021, precitată, Curtea a statuat că opțiunea legiuitorului în domeniul salarial nu poate fi cenzurată de instanța constituțională sub aspectul stabilirii unor reguli noi privind acordarea unor drepturi salariale suplimentare ce nu au relevanță constituțională, deci care nu țin indisolubil de dreptul la muncă sau la salariu. ... 28. Totodată, în paragrafele 62 și 63 din
DECIZIA nr. 42 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299694]
-
situația în care o persoană este împiedicată să folosească, în tot sau în parte, un imobil deținut în baza unei hotărâri judecătorești de către cel căruia îi este opozabilă hotărârea constituie o chestiune de politică penală, care nu poate fi cenzurată pe calea controlului de constituționalitate. Astfel, reține că numai legiuitorul este în drept să reglementeze măsura aplicării unei sancțiuni penale, având în vedere gravitatea opoziției la executare a debitorului, precum și valorile sociale ocrotite, reglementarea unor sancțiuni specifice conducând la
DECIZIA nr. 84 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299737]
-
clientul său. ... 20. Prin urmare, aprecierea asupra proporționalității onorariului avocațial convertit în cheltuieli de judecată se raportează la circumstanțele cauzei și la activitatea prestată de avocat, instanța judecătorească fiind cea care apreciază nemijlocit asupra acestor elemente. ... 21. Așadar, instanța judecătorească cenzurează onorariul avocațial raportat la natura activității efectiv prestate de către avocat, și nu prin interpretarea unor norme legale, motiv pentru care modalitatea în care instanța de fond s-a pronunțat cu privire la cheltuielile de judecată - onorariu avocațial - nu se
DECIZIA nr. 624 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299720]
-
care, prin circumstanțele sale excepționale, să impună adoptarea de soluții imediate, Curtea reține, în acord cu jurisprudența sa, că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Legea fundamentală, respectiv doar pe calea controlului parlamentar exercitat potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție. Așadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ emis de Guvern, adoptând o lege de aprobare sau de
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
controlului parlamentar exercitat potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție. Așadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ emis de Guvern, adoptând o lege de aprobare sau de respingere. Cu ocazia dezbaterilor parlamentare, forul legislativ suprem are competența de a cenzura ordonanța de urgență a Guvernului, atât sub aspectul legalității, cât și sub aspectul oportunității, dispozițiile art. 115 alin. (8) din Constituție statuând că prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
alin. (3) din Legea nr. 47/1992, instanța de control constituțional se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat și nici de a face propuneri de lege ferenda. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că nu își poate asuma rolul de a crea, de
DECIZIA nr. 598 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298492]
-
și vamale al administrației publice, la nivelul Ministerului Finanțelor. Or, așa cum a constatat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Legea fundamentală, respectiv doar pe calea controlului parlamentar exercitat potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție. Așadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ emis de Guvern, adoptând o lege de aprobare sau de
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
controlului parlamentar exercitat potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție. Așadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ emis de Guvern, adoptând o lege de aprobare sau de respingere. Cu ocazia dezbaterilor parlamentare, forul legislativ suprem are competența de a cenzura ordonanța de urgență a Guvernului, atât sub aspectul legalității, cât și sub aspectul oportunității, dispozițiile art. 115 alin. (8) din Constituție statuând că prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, și, prin urmare, nu are competența să cenzureze o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat și nici să facă propuneri de lege ferenda. De asemenea, instanța de control constituțional a statuat în jurisprudența sa că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/să valideze compunerea completurilor de judecată și nici, la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, să lase stabilirea organului competent în
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
constatat, totodată, că exercitarea de către inculpat a dreptului la tăcere și la neautoincriminare nu poate fi interpretată ca o limitare a posibilității acestuia de a fi audiat în tot cursul cercetării judecătorești, cum de altfel acesta nu poate fi cenzurat cu privire la dreptul de a da explicații (lămuriri suplimentare) atunci când socotește necesar, aceste drepturi procedurale reprezentând, deopotrivă, garanții ale dreptului la un proces echitabil și ale dreptului la apărare ale inculpatului, precum și o garantare a aplicării prezumției
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
îndeplinit și la care nu îi este permis să renunțe sau să o delege. ... 62. Aceasta, față de împrejurarea că ceea ce se pune în discuție este obligația, în concret, raportat la datele speței, a instanței de judecată de a cenzura refuzul ordonatorului de credite de acordare a sporului pentru condiții deosebit de periculoase în cuantum de 75% pentru întregul personal contractual angajat în cadrul secțiilor/compartimentelor ATI, în conformitate cu Legea-cadru nr. 153/2017 și Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018
DECIZIA nr. 52 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296006]
-
fundamentală, poate stabili, prin lege, procedura de judecată și modalitatea de exercitare a căilor de atac, cu condiția respectării normelor și principiilor privind drepturile și libertățile fundamentale și a celorlalte principii consacrate prin Legea fundamentală, Curtea Constituțională, fiind competentă să cenzureze norma legală numai în măsura în care se aduce atingere acestora din urmă, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ... 17. Instanța constituțională a reținut că legiuitorul poate exclude folosirea unor căi de atac sau poate limita utilizarea anumitor instrumente
DECIZIA nr. 511 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296420]