736 matches
-
de comerț, tribunalul va putea numi în acest scop unul sau mai mulți experți socotitori, care, sub direcțiunea unui judecător-delegat să asculte pe părți, să examineze socotelile, înscrisurile și registrele, să consemneze prin proces-verbal declarațiunile și recunoașterile părților, si sa cerce a le împăca de va fi cu putință; iar dacă nu, să raporteze în scris tribunalului despre rezultat. Experții vor fi numiți de părți prin comun acord, si, în caz de neînțelegere între ele, se vor numi din oficiul un
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 3 mai 1900*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135809_a_137138]
-
comerț, tribunalul va putea numi în acest scop unul sau mai mulți experți socotitori, care, sub direcțiunea unui judecător delegat să asculte pe părți, să examineze socotelile, înscrisurile și registrele, să consemneze prin proces-verbal declarațiunile și recunoașterile părților, si sa cerce a le împăca de va fi cu putință; iar dacă nu, să raporteze în scris tribunalului despre rezultat. Experții vor fi numiți de părți prin comun acord, si, în caz de neînțelegere între ele, se vor numi din oficiu de
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887*) actualizat cu modificările până la 1 octombrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138015_a_139344]
-
comerț, tribunalul va putea numi în acest scop unul sau mai mulți experți socotitori, care, sub direcțiunea unui judecător delegat să asculte pe părți, să examineze socotelile, înscrisurile și registrele, să consemneze prin proces-verbal declarațiunile și recunoașterile părților, si sa cerce a le împăca de va fi cu putință; iar dacă nu, să raporteze în scris tribunalului despre rezultat. Experții vor fi numiți de părți prin comun acord, si, în caz de neînțelegere între ele, se vor numi din oficiu de
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 27 iunie 1997*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
clasei din care face parte: „Un director nu se comportă astfel.”; b. introducerea „obiectului” denumit de substantiv în procesul de cunoaștere, realizând prima treaptă, a detașării, în acest proces: „Și pe câmpul gol el vede un copil umblând desculț/Și cercând ca să adune într-un cârd bobocii mulți” (M. Eminescu, I, 83), „Când l-aude numai dânsul își știa inima lui,/Căci copilul cu bobocii era chiar copilul lui.” (M. Eminescu, I, p. 84) Determinarea maximă semnifică detașarea unui obiect din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Călinescu) • atribut: „Nu se poate condamna îndeajuns năzuința de a considera genurile ca formule sacrosancte...” (L. Rusu) • complement (direct, indirect etc.) „...În tihnă și în răgaz poți revizui cu privirea toate acele chipuri femeiești, care în zadar se par că cearcă a se ascunde sub negrele lor camelauce.” (C. Hogaș) Realizează aceste funcții sintactice întocmai ca substantivul: fără prepoziție, complementul direct, sau cu prepoziții, atributul și circumstanțialele. În realizarea funcției de atribut cea mai mare frecvență o are, ca și în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
generează, indiferent de funcția pe care el însuși o realizează: • complement, în baza tranzitivității: „Pământul e-o moară deșartă / Cu larve cerșind-adăpost.” (T. Arghezi) • circumstanțial: „Știe oare ea că poate ca să-ți dea o lume-ntreagă, C-aruncându-se în valuri și cercând să te-nțeleagă Ar împlea a ta adâncime cu luceferi luminoși?” (M. Eminescu) • complement de agent, în baza dezvoltării sensului gramatical pasiv: A plecat imediat, fiind urmat de toți. Gerunziul verbelor copulative participă la realizarea diferitelor funcții sintactice prin constituenți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i consemneze istoria dar a avut o faimă podgore ană, car e a atras spre vinurile sale toți însetații de prădăciu ni. Mărturii arheologice vorbesc însă de o vechim e mult m ai mare a localității Cotnari. Iată ce spun cerc etătorii : Așezari fortificate hallstattiene Pe întreg teritoriul locuit de thraci apar, aproape simultan, primele așezări hallstattiene cu caracter defensiv, situate pe înălțimi sau pinteni de terasă, dotate cu fortificații complexe: așa numitele «valuri arse», cu miezul de pământ calcinat, exemplificate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se întreba într-una, fără să afle răspuns, abatele; și de ce s au întristat tovarășii m ei? De ce mai ales plânge acest popă, cu coama împletită și cu barba fără sfârșit?” - Vinul însă e fără rival... vorbi el către Ruset, cercând să-l scoată din gânduri negre. Atunci boierul, fără să mai păstreze nici cel mai mic respect pentru cântările artiștilor, le făcu semn să tacă și răcni la ei, zvârlindu le câteva bucăți de pâine și rămășiți d e friptură
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu lucrările de artă, omenirea din toate timpurile așteaptă să fie lumi‑ nată pe drumul său și în ceea ce privește destinul propriu. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... CONCLUZIE În concluzia acestei lucrări vreau să rezum unele constatări în urma cerce‑ tărilor făcute: ‑ lucrarea este o prezentare a parcursului artei creștine de la începuturi până în zilele noastre; ‑ punctul central al lucrării este fenomenul și omul de geniu Michelangelo Buonarroti, cu mesajul său biblic adresat întregii omeniri; ‑ poziția Bisericii care invită pe artiști
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
cu lucrările de artă, omenirea din toate timpurile așteaptă să fie lumi‑ nată pe drumul său și în ceea ce privește destinul propriu. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... CONCLUZIE În concluzia acestei lucrări vreau să rezum unele constatări în urma cerce‑ tărilor făcute: ‑ lucrarea este o prezentare a parcursului artei creștine de la începuturi până în zilele noastre; ‑ punctul central al lucrării este fenomenul și omul de geniu Michelangelo Buonarroti, cu mesajul său biblic adresat întregii omeniri; ‑ poziția Bisericii care invită pe artiști
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
o facem aliat, fără a o agresa. Și mi-am amintit de un moșneag - moș Sârgheac - din comu- na Strunga, județul Iași. Acel moșneag învățase singur să altoiască pomii. Era atât de pasionat de această îndeletnicire a lui încât în- cerca tot felul de experiențe. De cele mai multe ori, reușea. Marea lui satisfacție era să-ți arate un păr tare mândru, din fața Primăriei, pe care moș Sârgheac altoise vreo douăsprezece mlădițe din tot atâtea varietăți de păr. O livadă de peri într-
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
unioniștilor, îndeosebi a celor tineri: caimacamul Vogoride se legăna în iluzia că-i va aduce astfel alături de el! La Fălticeni, un banchet de 40 de tacâmuri este oferit de Nicu Gane proaspeților căftăniți, „toți însuflețiți de focul pe care Vogoride cerca să-l înădușe cu pergamente. «- Bine te-am găsit, bre comis! - Să trăiești, chir paharnice! - La mulți ani, arhon spatar! - Și cu bine, cilibi aga!» erau toasturile care se încrucișau întruna, întovărășite de cele mai pipărate glume la adresa căftănitorului nostru
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
piatră ce duce la Podul Mogoșoaiei printre 3 rânduri de tei de amândouă părțile, ce sânt tineri, ci dacă vor să crească, barem numai ca cei de la Colintina, va să înfățișeze cea mai frumoasă primblare, și până atuncea atât de cercată în toate zilele de noblețea Bucureștilor“. După aprecierea lui G. Bariț, noua alee de promenadă este „o podoabă cu care Bucureștii, peste puțini ani, vor întrece pe multe orașe din Europa“. Ce mult se schimbă înfățișarea unui lucru dacă îl
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
unde stau «Venere și Madonă» și «Epigonii». Vai, Muți, ce greșeli de ritm și rimă, câte nonsensuri, ce cuvinte stranii! E oare cu putință a le mai corija, a face ceva din ele? Mai nu cred, dar în sfârșit să cercăm.” (Ed. cit., pag. 188) Criticii „moderni” sau „postmoderni” ai operei (și biografiei!) poetului „național” (el însuși a teoretizat asupra naționalului artistic) nici nu trebuie să se mai ostenească în inventarea argumentelor pentru „demitizarea” poetului, deoarece le oferă chiar el cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
unde stau «Venere și Madonă» și «Epigonii». Vai, Muți, ce greșeli de ritm și rimă, câte nonsensuri, ce cuvinte stranii! E oare cu putință a le mai corija, a face ceva din ele? Mai nu cred, dar în sfârșit să cercăm.” (Ed. cit., pag. 188) Criticii „moderni” sau „postmoderni” ai operei (și biografiei!) poetului „național” (el însuși a teoretizat asupra naționalului artistic) nici nu trebuie să se mai ostenească în inventarea argumentelor pentru „demitizarea” poetului, deoarece le oferă chiar el cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
merindea îmbucată / Te-ai suit până-n cravată / Și mai ai până-n chelie / Două dealuri și-o bărbie. / Nu vrei, tată, să-ți arăt / Cum iei drumul îndărăt?"" (Tudor Arghezi, O furnică) (d) "Făr-a pierde vremea, vițelul pornește, / Ajunge la unchiu, cearcă a intra; / Dar pe loc o slugă vine și-l oprește: Acum doarme, zice, nu-l poci supăra." // "Acum doarme? Ce fel? pentru-ntâia dată / După prânz să doarmă! Obiceiul lui / Era să nu șează ziua niciodată; Ast somn nu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sau dracul mai știe ce are de-i așa de primejdios. Dar cu toate aceste, trebuie să știi, nepoate, că unii oameni îs mai al dracului decât dracul; nu se astâmpără nici în ruptul capului; măcar că au pățit multe, tot cearcă prin pădurea lui, să vadă, nu l-or putea găbui cumva? Și care dintre ei are îndrăzneala mare și noroc și mai mare, umblând pe acolo, găsește din întâmplare câte o piatră de aceste, picată de pe cerb, când se scutură
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tot calabalâcul meu sentimental de visătoare filozofie... Toate îndemnurile și silințele mele de a hotărî să-și urmeze calea fură zadarnice; iar când văzui, în cele din urmă, că echilibrul meu e aproape primejduit, descălecai și, târând-o de dârlogi, cercai a o îndemna să pășească peste stavila nevăzută ce din senin parcă se ridicase în fața ei; dar nici în ruptul capului nu se dădu urnită din loc cu un pas măcar înainte: ba, dimpotrivă, ea se încumeta să mă târască
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
voinic și merele de aur) (e) " El simțise de mai-nainte că frații săi îi poartă sâmbetele și, când se mai lăsă frânghia ca să-l ridice și pe el, dânsul legă o piatră și puse căciula deasupra ei, ca să-i cerce; iară frații dacă văzură căciula, socotind că este fratele loc cel mic, slăbiră vârtejile și dete drumul frânghiei, care se lăsă în jos cu mare iuțeală, ceea ce făcu pe frați să crează că Prâslea s-a prăpădit." (Prâslea cel voinic
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a defăima sau de a simți dispreț și a le da expresie este tocmai un semn că depindem de obiectul exterior și că nu ne putem simți cu totul noi înșine decît în opoziție cu el. Chiar cînd nu în cercăm pentru el vreo simpatie pozitivă, el poate fi totuși recunoscut prea bine la propria valoare și zîmbetul sau rîsul poate fi condiționat și de înțelegere. Se poate dura o punte între cel ce rîde și obiectul rîsului. β) Întrucît superioritatea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
persoane trimise în judecată instituțiilor obișnuite, adică parchetului regulat, poliției și Fiscului. Dar nu a mers. Și era de așteptat că nu va merge. Corupția și mai ales corupția de nivel înalt presupun riscuri pentru cariera oricărui oficial care în cearcă să înceapă aceste anchete. Pentru orice procuror e mai simplu să ancheteze un furt de găini decât un caz de corupție, iar în final el este evaluat oricum în funcție de numărul de cazuri reușite, nu de complexitatea cazurilor. E drept că
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
un articol a fost generat sau nu dintr-o zonă politică sau alta. Pe noi ne interesează dacă lucrurile sesizate acolo se confirmă sau nu. Și cel mai important este că, atunci când apar materiale, agenția reacționează foarte rapid și în cearcă să soluționeze cazurile foarte repede. Știți ce s-a în tâm plat cu cazul Botiș și ați văzut cazul Andreescu (fos ta șefă a Secretariatului General al Guvernului, de misă pentru că a închiriat spații comerciale unor rude - n. a.). — Să ne
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
unas secuencias un poco más "técnicas", esta obra es accesible no solo pară los especialistas, șino pară un lector-hablante normal. Por otra parte, de las tres lingüísticas componentes de la lingüística integral, la lingüística de la lengua / de las lenguas está más cerca del calificativo de lingüística "pară hablantes". No obstante, los destinatarios principales del volumen son los estudiantes de ciencias humanas (los filólogos, en primer lugar), pero también quienes se preocupan del lenguaje y de la increíble diversidad lingüística de nuestro planetă. Esta
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
insistente și slujbele care pot contracara răul oricât ar fi el de puternic. Dumnezeu este atotputernic și prin rugăciune putem învinge totul. „ Și mi-i spune-atunci povești Și minciuni cu-a ta guriță, Eu pe-un fir de romaniță Voi cerca de mă iubești... (Mihai Eminescu) 6. Nunta tradițional-țărănească de la Hudești Horele din satele comunei, clăcile, șezătorile, hramurile, balurile și în ultimul timp discoteca la care participau și participă flăcăii și fetele mari au fost și sunt prilejuri de cunoaștere reciprocă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cîteva decenii) a fost unul din cei care au dat un nou sens pedepselor și închisorii. A interzis dreptul preoților și călugărilor de a judeca, dar a dat închisorii monahale un nou sens, modern chiar și pentru vremurile noastre: "să cerce a alina durerea, pre goi să-i îmbrace, flămînzii să-i sature, bolnavii să-i caute, pe cei din temniță să-i cerceteze cu milă"246. "De ocară pentru fața noastră este a-i silnici pre ocnași, căci Domnul pre
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]