707 matches
-
de insecte, care se pare au fost considerate drept o creație din perioada anilor 500 î.Ch.-500 era noastră. Desenele ating dimensiuni între 15 și 300 de metri fiecare și au o profunzime de aproximativ 30 de centimetri. O cercetătoare peruană, care a studiat timp de mai multe decenii practic aproape jumătate din viața ei a fost consacrată acestor gravuri a ajuns la concluzia că acestea ar fi, de fapt, cel mai mare calendar astronomic din lume. Descoperirile arheologice dovedesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Pentru a ajunge la înțelegerea exactă, justă, a concepției despre cultură și civilizație a lui Eminescu, pe care îl consideră a nu depăși, cel puțin în acest domeniu, "limitele roman tismului" (romantismul ca "dimensiune caracte ristică a spiritului său poetic"), cercetătoarea e de părere că trebuie făcute mai întâi câteva precizări în ceea ce privește "teoria despre societate" a acestuia, în critica pe care el o aduce "relațiilor social-politice" din România sfârșitului de secol al XIX-lea și, nu mai puțin, în privința teoriei "despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
faptul că lipsește, de fapt, o industrie națională proprie și că "țăranul muncește pentru toți", prima cauză a disfuncționalităților românești constând în "introducerea instituțiilor și legilor străine în contradicție cu economia și problemele sociale ale țării". Demersul analitic întreprins de cercetătoare, în cele ce urmează, conduce la concluzia că gândirea filosofică a lui Eminescu este "bazată pe cunoașterea profundă a realităților sociale românești". Într-un al doilea capitol, Geta Deleanu își propune să puncteze teoria despre stat și națiune a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
neașteptat și fulgerător, întrun tragic accident rutier, în ziua de 23 august 2007. A fost înmormântat în Cimitirul „Sfinții Petru și Pavel“ din Iași. NOUR, SMARANDA, DOINA (1942-2009) INGINER CONSTRUCTOR și PROFESOARĂ Cadru didactic de înaltă ținută academică, profesională, pasionată cercetătoare, prof. univ. dr. ing. Doina Smaranda Nour și-a pus amprenta în formarea a peste 40 serii de specialiști în construcții. S-a născut la 30 iunie 1942 în orașul Roman, județul Neamț, unde a urmat studiile secundare. În 1965
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Peste un secol, Nicolae Iorga va susține și el că meseriașii evrei „se adaptau cu cea mai mare ușurință la orice mediu” și Își „biruiau [concurenții] prin iuțeala lucrului adesea superficial și prin modeste pretenții” <endnote id="(479, p. 186)"/>. Cercetătoarea Olga Goldberg-Mulkiewicz a pus În evidență un fenomen similar celui din România, de apariție a clișeelor amintite În coordonatele mentalității populare poloneze. În pofida structurii ocupaționale reale a comunității evreiești din Polonia, „care includea un important grup de meseriași”, În producțiile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reprezentările non- figurative ale Infernului (În spații concentrice), primele trei cercuri - cele mai apropiate de Demones Puteus („Puțul demonilor”), din centrul Infernului - sunt, În ordine : Heretici, Iudei Infideles și Idolatre (cf. gravură din Thesaurus Artificiosae Memoriae de Cosmas Rossellius, 1579). Cercetătoarea Elisabeth Revel-Neher este convinsă că astfel de reprezentări iconografice sunt specifice artei medievale vest-europene, nu și celei bizantine : „Arta bizantină nu cunoaște fenomenul prezenței evreilor În scenele «Judecății de apoi» - fenomen atât de uzual În arta occidentală -, și totuși, originea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și celei bizantine : „Arta bizantină nu cunoaște fenomenul prezenței evreilor În scenele «Judecății de apoi» - fenomen atât de uzual În arta occidentală -, și totuși, originea acestor reprezentări se află În Bizanț” <endnote id="(136, p. 80)"/>. Concluzia prea tranșantă a cercetătoarei Revel- Neher este discutabilă. Conform erminiilor post- bizantine, În cadrul scenei Judecății de apoi, În „lăcașurile Iadului” sunt reprezentați „iudei”, care „Își smulg bărbile”, „cătând către Moise, ce le arată cu degetul pe Hristos” <endnote id=" (11)"/>. Într-adevăr, un „sobor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iudeu dinaintea patului, cu mâinile tăiate și mâinile acestea atârnate de pat, și În fața lui un Înger cu sabia afară din teacă [...], iar În jur ceilalți apostoli și sfinți episcopi” etc. <endnote id="(11, p. 179)"/>. Așa cum a observat o cercetătoare a artei bizantine, prima secvență a acțiunii (Încercarea lui Iefonias de a răsturna catafalcul) este presupusă, cea de-a doua secvență (sancționarea profanatorului) este reprezentată iconografic, iar secvența a treia (creștinarea evreului și vindecarea mâinilor) lipsește complet, nefiind nici măcar sugerată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iconografic, iar secvența a treia (creștinarea evreului și vindecarea mâinilor) lipsește complet, nefiind nici măcar sugerată. „Nimic nu sugerează posibilitatea convertirii evreului și, În final, de a-i fi ridicată sancțiunea. Intenția [motivului iconografic] este, În mod evident, negativă.” Dar aceeași cercetătoare subliniază faptul că În iconografia bizantină, spre deosebire de cea occidentală, nu este folosit nici un element care să-l valorizeze negativ sau caricatural pe Iefonias, cu toate că - din punct de vedere teologic - personajul era predestinat acestui tip de tratament <endnote id=" (136, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înfățișând-o pe Maica Domnului cu pruncul În brațe. Curios este faptul că acest motiv legendar, atât de provocator, nu a devenit și un motiv iconografic În spațiul bizantin. „Chiar și importanța acordată [În Bizanț] icoanei și sacralizarea ei - susține cercetătoarea Elisabeth Revel-Neher - nu au făcut ca evreii să fie asociați [În iconografia bizantină] cu icoana și acuzați de profanarea ei” <endnote id="(136, p. 109)"/>. De regulă, În spațiul creștin-ortodox, profanarea icoanei a fost pusă pe seama „evreului imaginar”, și nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
molitvele Sfântului Vasile” <endnote id="(680, p. 42)"/>. La 19 aprilie 1804, alarmat de continuarea violențelor, domnitorul Constantin Ipsilanti a trimis un ordin scris (un pitac) la Mitropolie, cerând ajutor „unei instituții În parte responsabilă pentru acele violențe”, cum remarcă cercetătoarea Violeta Barbu <endnote id="(98)"/>. Prin intermediul noului mitropolit, domnitorul muntean cerea ca preoții să-și convingă enoriașii „netrebnici și proști” că este „o deșartă părere că adică neamul evreesc ar fi omorând creștini Într-adins ca să ia sânge de la acel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cioran, chiar și În eseul său „filosemit” postbelic (Un peuple de solitaires, 1956), ar fi susținut că evreul nu e om : „A fi om e o dramă, a fi evreu e o alta” <endnote id="(747, p. 444)"/>. Recenzând cartea cercetătoarei franceze, Ion Vianu a observat Însă că este vorba de o citare trunchiată din eseul lui Cioran. De fapt, pasajul continuă astfel : „De aceea, evreul are privilegiul de-a trăi de două ori condiția umană” <endnote id="(310, p. 58
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este vorba de o citare trunchiată din eseul lui Cioran. De fapt, pasajul continuă astfel : „De aceea, evreul are privilegiul de-a trăi de două ori condiția umană” <endnote id="(310, p. 58)"/>. „Oroare !”, conchide Ion Vianu, indignat de incorectitudinea cercetătoarei. „Să nege Cioran faptul că evreii ar fi oameni ? Parcă nici Hitler n-a făcut asta” <endnote id="(748)"/>. Ion Vianu greșește, la rândul său. Hitler a făcut-o. A făcut-o și Cioran, dar nu În 1956, ci - așa cum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
TRADUCĂTOARE Emilia Wanda Levințchi a fost o reprezentantă de seamă a învățământului superior și a vieții culturale din orașul Iași. „În ea se manifestau cu putere”, scria profesorul universitar doctor N. I. Popa, „o scriitoare înzestrată, o profesoară de vocație, o cercetătoare asiduă și o excepțională tovarășă de muncă”. S-a născut la 24 ianuarie 1916 în comuna Bravicea, județul Orhei, unde mama sa era medic la spitalul din localitate. A urmat cursurile liceale în orașul Orhei, remarcânduse încă de pe atunci, printr-
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
în personaj doar rezultatul unui accident, el face posibilă ca multe alte personaje caragialești o reflecție asupra firii românilor sau asupra a ceea ce în eseul ei, „Ființa morală românească între pasiuni și rațiune”, Mihaela Czobor-Lupp numește „firea‑potență a românilor”. Cercetătoarea consideră că un anumit reflex mentalitar deturnează atenția românului generic de la realitate către un scenariu care pune în joc imaginarul, posibilitatea, o ficțiune alternativă. „Realitatea nu este ceeea ce a devenit, ceea ce a a căpătat formă, ceea ce s-a actualizat
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
TRADUCĂTOARE Emilia Wanda Levințchi a fost o reprezentantă de seamă a învățământului superior și a vieții culturale din orașul Iași. „În ea se manifestau cu putere”, scria profesorul universitar doctor N.I.Popa, „o scriitoare înzestrată, o profesoară de vocație, o cercetătoare asiduă și o excepțională tovarășă de muncă”. S-a născut la 24 ianuarie 1916, în comuna Bravicea, județul Orhei, unde mama sa era medic la spitalul din localitate. A urmat cursurile liceale în orașul Orhei, remarcându-se încă de pe atunci
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și prin simpla prezență a lor aduceau o discretă afirmare: Pr. P. Țepordei, Pr. Sergiu Roșca, C. A. Munteanu, Gh. Bezviconi, Andrei Ciurunga, Sergiu Matei Nica, N. Coban, Grigore Filip Lupu, Arcadie Donos, Octav Sargețiu, Paul Goma, Pr. Paul și cercetătoarea Zamfira Mihail, Adrian Păunescu, I. P. S. Antonie Plămădeală, Nestor Vornicescu, N. Smochină, Victor Tulbure, Dragoș Vicol etc. De menționat preoții și Învățătorii risipiți după refugiu pe tot cuprinsul țării și care au păstrat și au făcut cunoscută Într un fel
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
El a descoperit și publicat un imens material documentar referitor la istoria românilor de pretutindeni. A publicat peste 350 studii În vreo 40 periodice din țară și străinătate. În prodigioasa sa activitate a colaborat cu fiica sa Zamfira Mihail valoroasă cercetătoare care și astăzi continuă opera ilustrului ei tată. Din scrisorile primite: 1970 Gh. Lupașcu, fost prefect la Soroca. Am aflat de Întâlnirea sorocenilor la București dar din păcate eu nu am să pot participa. Este cea mai Îmbucurătoare veste de când
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
știința de a enunța doctrinal acest lucru. Ea stă așadar la baza alcătuirii planului de inspirație divină, al unei singure voințe, care se manifestă însă plural, atât prin ipostazele sale sfinte, cât și prin relația dintre Christos, autocrat și ecclesie. Cercetătoare a surselor bizantine ale imaginarului creștin, Marie-José Mondzain exemplifică aceste observații prin trimiterile la oíkonomía trinitară comentată în scrierile lui Hippolit, Tertulian, Sfântul Augustin și Vasile din Cesareea, continuând apoi cu oíkonomía
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
tratate cu neîncredere, ignorate cu bună știință!!! Cu aceasta, revenim la Ilie Ighel și amintirea lui despre notes-ul poetului din ultimele zile de viață. Într-adevăr, textul a fost publicat în zilele noastre de către D-na Ileana Ene, distinsa cercetătoare de la Muzeul Literaturii Române, într-o revistă de mare audiență, Adevărul Literar și Artistic, beneficiind de o prezentare caldă, generoasă, a D lui C. Stănescu, pe care o reluăm în acest documentar: „Este puțin probabil că au mai rămas pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
4 Factorii abisali Factorii abisali au fost introduși după studiile făcute datorită psihanalizei. S. Freud spunea: , adică în inconștient. Creatorul psihanalizei sugera faptul că actul creației se desfășoară sub regia inconștientului. Anca Munteanu scria: Această frumoasă metaforă poetică dezvăluie adeziunea cercetătoarei la implicarea fenomenelor abisale în creativitate. În mod incontestabil, este lăudabilă deschiderea creatologiei spre factorii abisali, cu toate că experimentarea, și cu atât mai mult, constituirea unei teorii științifice solide în această zonă este dificilă. Este știut, din atâtea cazuri relatate (H.
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Iași. Concluziile lor se situează pe poziții ușor diferite, datorate poziției feministe - a primeia, respectiv argumentării legate de particularitățile fizice și psihice a celeilaltei cercetătoare. Diminuarea potențialului creativ al fetelor își are o explicație istorică - opinie la care aderă ambele cercetătoare. Totul a început de la împărțirea responsabilităților pe sexe, dată de particularități ale sexelor: forța fizică pentru bărbați și maternitate pentru femei. Femeile se plafonează în rutina activităților domestice pe care prin tradiție trebuie să le execute. - spune doamna Anca Munteanu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
activității profesionale, deci o stagnare de mai mulți ani la o vârstă în care creativitatea și ascensiunea profesională sunt optime. Din acest motiv, în societățile dezvoltate economic, femeile aleg să aibă primii copii după vârsta de 35 de ani. Convingerea cercetătoarei Anca Munteanu este că[25], deci femeia poate fi egala bărbatului în creativitate. Cercetătoarea Ana Stoica-Constantin face o analiză comparativă mai largă în care include caracteristici psihologice ca factori stimulativi sau inhibitori ai creativității. Iată caracteristicile mai importante: * Afectivitatea femeii
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
creativitatea și ascensiunea profesională sunt optime. Din acest motiv, în societățile dezvoltate economic, femeile aleg să aibă primii copii după vârsta de 35 de ani. Convingerea cercetătoarei Anca Munteanu este că[25], deci femeia poate fi egala bărbatului în creativitate. Cercetătoarea Ana Stoica-Constantin face o analiză comparativă mai largă în care include caracteristici psihologice ca factori stimulativi sau inhibitori ai creativității. Iată caracteristicile mai importante: * Afectivitatea femeii este mai puternică, deci poate fi un avantaj în motivație, conducând la o implicare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
persoanele înclinate să cedeze în fața presiunii conformismului sunt slab creative, în comparație cu cele nonconformiste. Deja se conturează ideea că cele două tipuri de motivație vor acționa diferit: una favorizează creativitatea și alta o frânează. Contribuții deosebite în acest sens a avut cercetătoarea Teresa Amabile, profesor la Universitatea Harvard. Ea a propus, în anul 1983, ipoteza că motivația intrinsecă favorizează creativitatea, iar motivația extrinsecă o frânează. Studierea personalităților indivizilor creativi a dus la concluzia că aceștia sunt total absorbiți de munca lor. Ei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]