600 matches
-
caracterizează prin alternarea gridurilor, cu bălți părăsite, precum și cu unele suprafețe plane rar inundate. În Poiana Mare predomină löessul și depozitele löessoide, nisipurile, iar în luncă depozitele fluviale. Zonele cu largă răspândire a löessului au făcut să apară soluri specifice: cernoziomuri tipice și cele levigate. Pe nisipuri, care sunt roci foarte permeabile și sărace s-au format soluri levigate, mai sărace în humus și substanțe hrănitoare. În zonele unde roca mamă o constituie löessul, au evoluat cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
să apară soluri specifice: cernoziomuri tipice și cele levigate. Pe nisipuri, care sunt roci foarte permeabile și sărace s-au format soluri levigate, mai sărace în humus și substanțe hrănitoare. În zonele unde roca mamă o constituie löessul, au evoluat cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate. Unele cernoziomuiri au evoluat și pe nisipuri. Clima este semiumedă, cu ierni mai blânde decât în alte zone ale Olteniei. Influența centrului depresional mediteranean imprimă climatului o nuanță mai dulce. Această influență se reflectă și în
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
specifice: cernoziomuri tipice și cele levigate. Pe nisipuri, care sunt roci foarte permeabile și sărace s-au format soluri levigate, mai sărace în humus și substanțe hrănitoare. În zonele unde roca mamă o constituie löessul, au evoluat cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate. Unele cernoziomuiri au evoluat și pe nisipuri. Clima este semiumedă, cu ierni mai blânde decât în alte zone ale Olteniei. Influența centrului depresional mediteranean imprimă climatului o nuanță mai dulce. Această influență se reflectă și în regimul eolian. În timpul
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
crapul, carasul, plătica, roșioara, linul. Pădurile de salcâm au fost populate cu căprioare, fazani și porci mistreți. În punctul Dracila se află 400 de fazani și 150 de căprioare. 9. Solurile În comuna Poiana Mare s-au identificat următoarele soluri: - cernoziomuri tipice și cernoziomuri levigate, - psamosoluri, - lăcăviști, - solonețuri, - soluri aluviale. Cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate. Aceste soluri au evoluat pe terasa joasă a Dunării și pe suprafețele plane ale terasei. Însă unele soluri au fost identificate pe interdune și pe unele
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
roșioara, linul. Pădurile de salcâm au fost populate cu căprioare, fazani și porci mistreți. În punctul Dracila se află 400 de fazani și 150 de căprioare. 9. Solurile În comuna Poiana Mare s-au identificat următoarele soluri: - cernoziomuri tipice și cernoziomuri levigate, - psamosoluri, - lăcăviști, - solonețuri, - soluri aluviale. Cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate. Aceste soluri au evoluat pe terasa joasă a Dunării și pe suprafețele plane ale terasei. Însă unele soluri au fost identificate pe interdune și pe unele zone cu dune
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
populate cu căprioare, fazani și porci mistreți. În punctul Dracila se află 400 de fazani și 150 de căprioare. 9. Solurile În comuna Poiana Mare s-au identificat următoarele soluri: - cernoziomuri tipice și cernoziomuri levigate, - psamosoluri, - lăcăviști, - solonețuri, - soluri aluviale. Cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate. Aceste soluri au evoluat pe terasa joasă a Dunării și pe suprafețele plane ale terasei. Însă unele soluri au fost identificate pe interdune și pe unele zone cu dune puternic aplatizate. Roca mama o constituie, în
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
fazani și porci mistreți. În punctul Dracila se află 400 de fazani și 150 de căprioare. 9. Solurile În comuna Poiana Mare s-au identificat următoarele soluri: - cernoziomuri tipice și cernoziomuri levigate, - psamosoluri, - lăcăviști, - solonețuri, - soluri aluviale. Cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate. Aceste soluri au evoluat pe terasa joasă a Dunării și pe suprafețele plane ale terasei. Însă unele soluri au fost identificate pe interdune și pe unele zone cu dune puternic aplatizate. Roca mama o constituie, în majoritatea cazurilor, löessul
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
fertilitate naturală slabă datorită excesului de umiditate freatică și a prezenței puternicelor fenomene de gleizare. Lucrări de hidromelizare sunt necesare pentru corectarea acestor fenomene de degradare. Comuna Poiana Mare are un puternic potențial agricol, determinat de capacitatea de producție a cernoziomurilor tipice și cernoziomurile levigate . Fenomenul de deflație eoliană a luat proporții, în a doua jumătate a secolului trecut. Acest fapt a determinat împădurirea masivă cu salcâm a nisipurilor. Studiind condițiile fizico-geografice Poiana Mare, tragem concluzia că aceasta dispune de condiții
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
datorită excesului de umiditate freatică și a prezenței puternicelor fenomene de gleizare. Lucrări de hidromelizare sunt necesare pentru corectarea acestor fenomene de degradare. Comuna Poiana Mare are un puternic potențial agricol, determinat de capacitatea de producție a cernoziomurilor tipice și cernoziomurile levigate . Fenomenul de deflație eoliană a luat proporții, în a doua jumătate a secolului trecut. Acest fapt a determinat împădurirea masivă cu salcâm a nisipurilor. Studiind condițiile fizico-geografice Poiana Mare, tragem concluzia că aceasta dispune de condiții optime de viață
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
mici de 2 la materialul umed și orizont Cca sau concentrări de carbonați secundari în primii 125 de cm. Tipic, psamic, pelic, vertic, gleic, aluvic, calcaric, kastanic, maronic, cambic, argic, greic, salinic, sodic, litic. În lume există două "centuri de cernoziom": 1) din estul Croației (Slavonia), de-a lungul Dunării (nordul Serbiei, nordul Bulgariei, sudul României (Câmpia Română)), Republica Moldova, nord-estul Ucrainei și partea de sud a Rusiei, până la Siberia; 2) Preria canadiană. Tipuri similare de sol apar în Texas și Ungaria
Cernoziom () [Corola-website/Science/329865_a_331194]
-
Croației (Slavonia), de-a lungul Dunării (nordul Serbiei, nordul Bulgariei, sudul României (Câmpia Română)), Republica Moldova, nord-estul Ucrainei și partea de sud a Rusiei, până la Siberia; 2) Preria canadiană. Tipuri similare de sol apar în Texas și Ungaria. Grosimea stratului de cernoziom poate varia foarte mult, de la câțiva centimetri în Siberia până la 1,5 m în Republica Moldova și Ucraina. Cu privire la relief, cernoziomurile apar în special în zone de câmpie, dar și de deal, podiș sau piemonturi joase, unități de relief cu altitudini
Cernoziom () [Corola-website/Science/329865_a_331194]
-
sud a Rusiei, până la Siberia; 2) Preria canadiană. Tipuri similare de sol apar în Texas și Ungaria. Grosimea stratului de cernoziom poate varia foarte mult, de la câțiva centimetri în Siberia până la 1,5 m în Republica Moldova și Ucraina. Cu privire la relief, cernoziomurile apar în special în zone de câmpie, dar și de deal, podiș sau piemonturi joase, unități de relief cu altitudini de la 15-20 până la 150-200 de metri. Materialul parental este reprezentat în special de roci sedimentare (loess, depozite loessoide, luturi, argile
Cernoziom () [Corola-website/Science/329865_a_331194]
-
ariditate frecvent 20-24, iar regimul hidric nepercolativ. Vegetația sub care s-a format este reprezentată de un covor ierbos bine încheiat, care lasă în sol o mare cantitate de materie organică (Festuca valesiaca, Agropyron cristatum, Chrysopogon gryllus, Poa bulbosa, etc.) Cernoziomul are profilul de tip Am - A/C - C sau Cca. Comparativ cu kastanoziomul are un profil mai profund cu orizonturi bine diferențiate. Orizontul A molic are grosimea de 40-50 cm, culori cu crome mai mici de 2 la materialul umed
Cernoziom () [Corola-website/Science/329865_a_331194]
-
și se caracterizează printr-un relief deluros, dealurile fiind succedate de depresiuni, orientate de-a lungul râurilor. Bazinul Iagorlâcului este bogat în calcare nisipoase și calcare cochilifere, acoperite cu o cuvertură de loess, argile leossoidale și luturi, cu soluri de cernoziom. Cea mai mare parte a bazinului râului Iagorlâc este valorificată sub terenuri agricole, și doar partea superioară a râului este împădurită. Valea râului nu este șerpuită, având forma V-ului latin, cu o lățime medie de 1,4-1,8 km
Râul Iagorlâc () [Corola-website/Science/328362_a_329691]
-
în producție și prelucrare a sfeclei de zahăr, boabe, fructe, tutun, și este caracterizată prin tratament termic relativ mare, suficient în comparație cu zonele sudice. Mai multe precipitații (460 - 630mm). Suma temperaturilor active este de 2750-3000 c˚. Acoperirea solului este dominată de cernoziom bogat în humus puternic. Zona centrală este specializată în producția de struguri. Regiunea este bine încălzită de razele solare, zona este protejată de vânturile de nord-est. Acoperirea solului este dominată de soluri brune și soluri cenușii de pădure, suma temperaturilor
Agricultura Republicii Moldova () [Corola-website/Science/330364_a_331693]
-
și cu renume într-adevăr mondial. Este știut faptul că Republica Moldova se bucură de climă favorabilă, cu ierni blînde și un număr mare de zile însorite pe perioada anului. Vinificatorii Cricovei au avut parte de noroc dublu: cel mai fertil cernoziom, umiditate sporită și soarele generos contribuie de fiecare dată la divulgarea secretului vinurilor locale, și ne duce pe culmile necunoscute anterior ale producerii vinului. Ciclul complet al producerii și materia primă proprie - iată avantajele care detașează combinatul încă de la obârșie
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
să păstreze locul de frunte conform indicelui de calitate a propriilor podgorii. Ferma Agricolă „Cricova-Criuleni” este situată în cadrul extremității de est a Podișului Codrilor și anume în zona de Centru a Republicii Moldova. Aici predomină soluri brune, cenușii de pădure precum și cernoziomuri tipice slab humifere. Ferma Agricolă „ Cricova-Lucești” a fost înființată în anul 2003 în județului Cahul, zona de Sud a Republicii Moldova. Aici predomină cernoziomuri obișnuite, sărace în humus, luto-argiloase sau luto-nisipoase și cernoziomuri carbonatate cu un conținut mic de humus sau
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
Codrilor și anume în zona de Centru a Republicii Moldova. Aici predomină soluri brune, cenușii de pădure precum și cernoziomuri tipice slab humifere. Ferma Agricolă „ Cricova-Lucești” a fost înființată în anul 2003 în județului Cahul, zona de Sud a Republicii Moldova. Aici predomină cernoziomuri obișnuite, sărace în humus, luto-argiloase sau luto-nisipoase și cernoziomuri carbonatate cu un conținut mic de humus sau luto-nisipos. Ferma Agricolă „Cricova-Găvănoasa” a fost înființată în anul 2008. Ea este amplasată într-un peisaj mirific, la adăpost de vânturi, curenți reci
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
Aici predomină soluri brune, cenușii de pădure precum și cernoziomuri tipice slab humifere. Ferma Agricolă „ Cricova-Lucești” a fost înființată în anul 2003 în județului Cahul, zona de Sud a Republicii Moldova. Aici predomină cernoziomuri obișnuite, sărace în humus, luto-argiloase sau luto-nisipoase și cernoziomuri carbonatate cu un conținut mic de humus sau luto-nisipos. Ferma Agricolă „Cricova-Găvănoasa” a fost înființată în anul 2008. Ea este amplasată într-un peisaj mirific, la adăpost de vânturi, curenți reci și brume, în zona de Sud a Republicii Moldova, Județul
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
mirific, la adăpost de vânturi, curenți reci și brume, în zona de Sud a Republicii Moldova, Județul Vulcănești. Ferma Agricolă „Cricova” se află în partea de centru a Moldovei , la 11 km de Chișinău, în regiunea orașului Cricova. Solul predominant e cernoziom humificat slab și cele levigate. Clima este temperat-continentală, verile sunt calde și uscate iar iernile reci și blînde. Datorită condițiilor naturale și a depozitelor de vin unice, combinatul, încă de la obârșia dezvoltării sale, a dispus de permise excelente pentru producerea
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
Nistrului în partea sudică a Podișului Podoliei. Cotele absolute ale cumpenelor de apă variază între 150 și 270 de metri. Suprafața este deluroasă, dezmembrată de multe vâlcele și ravene. Dealurile au versanți domoli, fiind acoperite cu vegetație de stepă, cu cernoziomuri. O mare parte din suprafața este ocupată de terenuri arabile, pădurile ocupă doar 4,4% din suprafața totală. Afluentul principal ai râului Râbnița este râul Vărăncăul Lung (de stânga) cu o lungime de 17 km. Valea râului este puțin șerpuitoare
Râul Rîbnița () [Corola-website/Science/328433_a_329762]
-
la o distanță de aproximativ 250 km de oraș. După regionarea seismică a Moldovei, Bălțiul se află în zona cu intensitatea maximă posibilă de 7 grade, frecvența cutremurelor de această magnitudine este 1 la 15 ani. În municipiul Bălți predomină cernoziomurile tipice moderat humifere, formate pe argile și luturi argiloase. Vegetația ierboasă foarte bogată și variabilă a contribuit la formarea unui strat profund de sol bine structurat și humificat. Pe luturile loessoide cuaternare s-au format cernoziomuri tipice slab humifere. Prezența
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
În municipiul Bălți predomină cernoziomurile tipice moderat humifere, formate pe argile și luturi argiloase. Vegetația ierboasă foarte bogată și variabilă a contribuit la formarea unui strat profund de sol bine structurat și humificat. Pe luturile loessoide cuaternare s-au format cernoziomuri tipice slab humifere. Prezența aproape de suprafață a apelor freatice a condiționat formarea clasei de soluri hidromorfe (cernoziomoide), iar prezența în rocile parentale și apele freatice a sărurilor solubile contribuie la formarea solurilor halomorfe. Solonețurile sunt răspândite în nordul municipiului, iar
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
vestul satului Valea Bujorului din comuna Izvoarele, județul Giurgiu, în bazinul pârâului Ismar, afluent de dreapta al Câlniștei. Deși situată în Câmpia Burnazului, ca și rezervația Comana, pădurea Manafu dispune de condiții de mediu ușor diferențiate. Astfel, solurile aparțin grupei cernoziomurilor argiloluviale, pe alocuri apărând insule de soluri freatic-umede, care explică existența insulelor de vegetație higrofilă din cadrul rezervației. Stratul arborescent al rezervației este alcătuit din amestecuri naturale de cer "(Quercus cerris)", gârniță "(Quercus frainetto)" și stejar brumăriu "(Quercus pedunculiflora)" sau plantații
Pădurea Manafu () [Corola-website/Science/334148_a_335477]
-
guvernări este inutilă. O situație asemănătoare privește agricultura. Cum se poate justifica decalajul între producțiile obținute de Olanda și Danemarca pe terenuri nisipoase și în condițiile unei clime nefavorabile și cele din România, care deține circa 70% din solurile cu cernoziom cele mai fertile din UE? În aceste condiții, este clar că nu numai furtul celor care au văzut „țara ca o pradă" este de vină. Incompetența, lenea, prostia demnitarilor și indolența aparatului birocratic la care se adaugă secretomania care maschează
Resursele României de care ne batem joc. Emil Constantinescu: Secretomania care maschează corupția () [Corola-website/Journalistic/102698_a_103990]