1,453 matches
-
o armă tăioasă împotriva denigrărilor și prozelitismului religios. Sufletul acestei acțiuni a fost Patriarhul Dosithei al Ierusalimului, un om de cultură și desăvârșit teolog, bun prieten cu Gheorghe Duca și cu părintele cărturar al Moldovei, Mitropolitul Dosoftei. La tipografia de la Cetățuia s-au tipărit cărți cu caracter polemic pentru apărarea creștinismului ortodox, tipărituri care nu puteau să apară în alte părți ale lumii din motive politice. Aceste cărți aveau să ducă numele Iașului și al lui Gheorghe Duca în tot Orientul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
nu puteau să apară în alte părți ale lumii din motive politice. Aceste cărți aveau să ducă numele Iașului și al lui Gheorghe Duca în tot Orientul Ortodox. În această atmosferă prielnică actului de cultură, mulți cărturari au găsit la Cetățuia liniștea necesară pentru a scrie, printre ei fiind: Mitropolitul Dosoftei, Ieremia Cacavela, Nicolae Kerameus și alții. Unele informații pe care Mihail Sadoveanu le dă despre „vremea Ducăi Vodă”, se pare că le-a preluat de la prozatorul de Cornelio Magni din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
să fie reparate și aduse la starea lor inițială. Treptat mănăstirea a redevenit acel centru de cultură și credință, așa după cum a fost ea menită, astăzi fiind una dintre cele mai frumoase mănăstiri pe care le are țara noastră La Cetățuia se desfășoară în prezent o intensă viață călugărească, mănăstirea are un personal de 15 monahi cu media de vârstă de 40 de ani. Părinții au atât preocupări ecleziale, cât și culturale. Îngrijesc cu drag chinovia unde au depus în fața altarului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu gazon îngrijit și cu mulți trandafiri. Părinții de astăzi sunt păstrători ai rânduielilor și tradițiilor înaintașilor lor și fac tot ce le stă în putere pentru a duce mai departe tezaurul spiritual, cultural și istoric al acestei distinse mănăstiri. Cetățuia, cu temeliile ei adânc înfipte în trecutul poporului român este mândră și înfloritoare. Ea privește Iașul care se înnoiește zi de zi și se întinde până departe în zări și dă mărturie de vrednicia poporului român de a fi demni
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lui, odată cu ultimul cuvânt a și pornit înainte, spre biserica Sfântul Nicolae Domnesc, vorbind de hotărârea mitropolitului și a marilor boieri de la „văleat 7250 (1742)” privitoare la o casă a lui Gheorghie și soției sale Maria, jinduită de egumenul mănăstirii Cetățuia, care „să scoală stându-le împotrivă, arătînd el un zapis scriind c-au cumpărat Macarie ce-au fost egumen la Cetățuie un loc de 3 dugheni de la Dochița, fimeia cea de pe urmă a lui Ieni pevițul”. Pentru aceasta „Au orânduit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de la „văleat 7250 (1742)” privitoare la o casă a lui Gheorghie și soției sale Maria, jinduită de egumenul mănăstirii Cetățuia, care „să scoală stându-le împotrivă, arătînd el un zapis scriind c-au cumpărat Macarie ce-au fost egumen la Cetățuie un loc de 3 dugheni de la Dochița, fimeia cea de pe urmă a lui Ieni pevițul”. Pentru aceasta „Au orânduit măria sa vodă pe sfinția sa mitropolitul și pe noi, ca să mergem la acest loc...să le hotărîm pricina. Și mergînd, s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Rusești „împotriva bisericii sfetii Nicolai, alăture cu Chervăsăria lui Macarie” - cum spune hotărârea de judecată. Sunt sigur, părinte, că îți aduci aminte de acele judecăți încâlcite Lupa și Neculai, urmașii lui „Ieni pevețul” pe de o parte și egumenul mănăstirii Cetățuia pe de altă parte. Și toate pentru o casă. Cum să nu? Însă divanul, prin hotărârea de judecată din 6 martie 1743 (7251), întărită de vodă și patriarhul Sfântului Mormânt chir Partenie, arată: „că au parte amîndoi frații în casă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ei, cu tatăl ei și cu cel ce s-a legat cu ea. 7. În vremea aceea, însă, se va ridica în locul ei un lăstar din aceeași rădăcină cu ea, și va veni împotriva oștirii Siriei, da, va intra în cetățuia împăratului de la miază-noapte, va face ce va voi cu ea, și va fi biruitor. 8. Va ridica și va strămuta în Egipt, odată cu prinșii de război, chiar și pe dumnezeii și chipurile lor turnate, împreună cu vasele lor scumpe de argint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
în țara sa. 10. Totuși, fiii săi vor începe iarăși războiul, și vor strînge o mare mulțime de oști, care va înainta, se va revărsa ca un rîu, care iese din matcă, și-l vor împinge iarăși înapoi pînă la cetățuie. 11. Împăratul de la miază-zi, mîniat de aceasta, va ieși și se va lupta cu împăratul de la miază-noapte; va ridica o mare oștire, dar oștile împăratului dela miază-noapte vor fi date în mîinile lui și nimicite. 12. Atunci, inima împăratului se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
își va întoarce privirile înspre ostroave, și va lua pe multe din ele; dar o căpetenie va pune capăt rușinii pe care voia el să i-o aducă, și o va întoarce asupra lui. 19. Apoi se va îndrepta spre cetățuile țării lui; dar se va poticni, va cădea, și nu-l vor mai găsi. 20. Cel ce-i va lua locul, va aduce un asupritor, în cea mai frumoasă parte a împărăției; dar în cîteva zile va fi zdrobit, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
va birui cu puțină lume. 24. Va intra pe neașteptate, în locurile cele mai roditoare ale ținutului; va face ce nu făcuseră nici părinții lui, nici părinții părinților lui: va împărți prada, jafurile și bogățiile; va urzi la planuri împotriva cetățuilor, și aceasta va ținea o vreme. 25. Apoi, va porni în fruntea unei mari oștiri, cu puterea și mînia lui, împotriva împăratului de la miază-zi. Și împăratul de la miază-zi se va prinde la război cu o oaste mare și foarte puternică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
întoarce înapoi. Apoi, mînios împotriva legămîntului sfînt, nu va sta cu mîinile în sîn; ci, la întoarcere, se va înțelege cu cei ce vor părăsi legămîntul sfînt. 31. Niște oști trimise de el, vor veni și vor spurca sfîntul Locaș, cetățuia, vor face să înceteze jertfa necurmată, și vor așeza urîciunea pustiitorului. Va ademeni prin lingușiri pe cei ce rup legămîntul. 32. Dar aceia din popor, care vor cunoaște pe Dumnezeul lor, vor rămîne tari, și vor face mari isprăvi. 33
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Nu va ține seama nici de dumnezeii părinților săi, nici de dorința femeilor; cu un cuvînt, nu va ține seama de nici un dumnezeu, ci se va slăvi pe sine mai presus de toți. 38. În schimb, va cinsti pe dumnezeul cetățuilor; acestui dumnezeu, pe care nu-l cunoșteau părinții săi, îi va aduce cinste cu aur și argint, cu pietre scumpe și lucruri de preț. 39. Cu ajutorul acestui dumnezeu străin va lucra împotriva locurilor întărite; cui îl va recunoaște, îi va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
ale soarelui, mă arunc pur și simplu în brațele răcorii de afară... Merg de o bună bucată de vreme. Soarele soarbe cu voluptate și ultima picătură de rouă. Am ajuns pe creasta dealului. Aici mă opresc să contemplu împrejurimile... Dealul Cetățuii și al Repedii, năpădite de lumina dimineții. Târgul își trimite larma trecută prin surdină până la mine. Nu rămân în loc prea multă vreme, fiindcă simt chemarea celui care mă așteaptă. Și drumu-i lunglung... Soarele începe să dogorească din ce în ce mai tare. Caut umbra
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
despre aceasta, fiule. Trufie domnească, părinte. Dacă ar fi singura manifestare de trufie n-ar fi mare lucru, dar au fost și alți voievozi, chiar mai trufași... Să-l asculți pe Gheorghe Duca voievod cum spune că a ridicat mănăstirea Cetățuia „din pajiște”, deși acolo a existat o zidire străveche, pentru că nu degeaba i se spunea locului Cetățuia. Nu se lasă mai prejos nici Ștefăniță Lupu voievod când vorbește despre refacerea bisericii mănăstirii Hlincea. El spune că: „S-a ridicat din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lucru, dar au fost și alți voievozi, chiar mai trufași... Să-l asculți pe Gheorghe Duca voievod cum spune că a ridicat mănăstirea Cetățuia „din pajiște”, deși acolo a existat o zidire străveche, pentru că nu degeaba i se spunea locului Cetățuia. Nu se lasă mai prejos nici Ștefăniță Lupu voievod când vorbește despre refacerea bisericii mănăstirii Hlincea. El spune că: „S-a ridicat din temeliile pământului dumnezeiescul și precinstitul templu”. El nici nu și-a dat seama că îl micșorează pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și apoi că el se întindea „De la mănăstire în jos până la fântână, la capătul grădinii lui Nicoară, iar de acolo în sus până la drumul mare al Scânteii în dreptul pârâului Galata și în dreptul morii călugărițelor de la Socola, iar în pădure până la Cetățuie și pe unde curg apele către mănăstire”. Caut mai departe. La data de 20 februarie 1730 (7238) găsesc un izvod în care sunt înscrise patruzeci și cinci de obiecte: veșminte, odoare și cărți bisericești dăruite de un anonim. Printre ele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vie la Cotnari... sălașe de țigani și părți de loc în jurul mănăstirii cu 2 vaduri de mori în pârâul Miculinei, și 2 dugheni în târgul Iași și un loc de dughene,... satul Hlincea cu vecini și poslușnici... și vinăriciul de la Cetățuie și cu prisăci de albine în ținutul Iași... de asemenea, 16 poslușnici pentru că... fără oameni nu pot călugării viețui acolo din cauza tâlharilor răi”. Iată ce scrie, părinte, și grămăticul domnesc la „Vălet 7174 (1666) ghenarie 25”: „Un ispisoc de la Duca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
crivat și nu am mai apucat să citesc nimic, fiindcă somnul m-a cuprins îndată cu fâlfâiri de vis... În fața mea, zâmbind luminos, șade bătrânul călugăr parcă... Îmi întinde mâna și mă îmbie: Hai să tragem o fuguță până la mănăstirea Cetățuia, pentru că e o dimineață limpede, cu cer înalt și din preajma mănăstirii se deschid priveliști minunate în cele patru zări. Care de care mai frumoase. Și nu-i nici prea departe. Doar vreo două pistrele de săgetă. Calule, mănânci ovăz? - am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
zboară ca vântul. Până la urmă însă cade. Drumul de unde ai tras cu arcul până unde a căzut săgeata ar însemna o pistrea. Mai departe e ușor de priceput... Pornim la drum. Nu după multă vreme, am ajuns pe creasta dealului Cetățuii. Ne oprim. Îmi rotesc privirea începând de la semeața Repede, mătur apoi valea Nicolinei cu o prelungă privire asupra Galatei - ctitoria lui Petru Șchiopu voievod - îmi cațăr vederea pe dealul Copoului, cu alunecare aproape involuntară asupra mănăstirii „din łarină”, zidire a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Copoului, cu alunecare aproape involuntară asupra mănăstirii „din łarină”, zidire a lui Aron Vodă. De aici pornesc să urmăresc valea Holbocii și în scurtă vreme mă opresc în piscul Păunului... Încărcat cu priveliștile din zare, calc alături de bătrân spre zidurile Cetățuii. În fața turnului clopotniță, mă opresc și pe discul stemei Moldovei aflat pe fața lui citesc: „Herbul prea luminatului domn Io Duca Voievod, cu mila lui Dumnezeu, al łării Moldovei, 7178 (1670). De fapt, zidirea mănăstirii a început în 1669 și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirii a început în 1669 și s-a sfârșit în 1672. Dacă vrei să știi - și știu că ești curios din fire - la 10 iunie 1672 Sultanul Mahomed al IV-lea, care avea tabără pe șesul łuțorei, a urcat la Cetățuia, la invitația lui Gheorghe Duca voievod. Mult i-au plăcut priveliștile văzute de aici, dar a prezis grabnica ruinare a Cetățuii... Intrăm pe sub turnul clopotniță, care încheie zidul împrejmuitor, înalt de vreo 7 metri. Bătrânul îmi atrage atenția: 117 În
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fire - la 10 iunie 1672 Sultanul Mahomed al IV-lea, care avea tabără pe șesul łuțorei, a urcat la Cetățuia, la invitația lui Gheorghe Duca voievod. Mult i-au plăcut priveliștile văzute de aici, dar a prezis grabnica ruinare a Cetățuii... Intrăm pe sub turnul clopotniță, care încheie zidul împrejmuitor, înalt de vreo 7 metri. Bătrânul îmi atrage atenția: 117 În 1682, la Cetățuia s-a înființat o tipografie care tipărea cărți grecești... Cu timpul, Cetățuia a crescut ca ansamblu monastic. Voievodul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lui Gheorghe Duca voievod. Mult i-au plăcut priveliștile văzute de aici, dar a prezis grabnica ruinare a Cetățuii... Intrăm pe sub turnul clopotniță, care încheie zidul împrejmuitor, înalt de vreo 7 metri. Bătrânul îmi atrage atenția: 117 În 1682, la Cetățuia s-a înființat o tipografie care tipărea cărți grecești... Cu timpul, Cetățuia a crescut ca ansamblu monastic. Voievodul Gheorghe Duca a avut mare grijă de înzestrarea mănăstirii. Chiar din timpul când - după cum el însuși spune - „Noi cu multă osârdie și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dar a prezis grabnica ruinare a Cetățuii... Intrăm pe sub turnul clopotniță, care încheie zidul împrejmuitor, înalt de vreo 7 metri. Bătrânul îmi atrage atenția: 117 În 1682, la Cetățuia s-a înființat o tipografie care tipărea cărți grecești... Cu timpul, Cetățuia a crescut ca ansamblu monastic. Voievodul Gheorghe Duca a avut mare grijă de înzestrarea mănăstirii. Chiar din timpul când - după cum el însuși spune - „Noi cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit... ș-am început ș-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]