15,883 matches
-
meu!... Am și eu onoarea mea! Îmbrățișă pe rând crucile și le sărută. - Dacă nu erați voi și acel blestem, eu n-aș fi existat! Și răul are dreptul la existență!... Am înțeles asta, fiindcă noapte de noapte simt o chemare din întuneric, iar coșmarurile nu-mi dau pace. Între capetele voastre strălucește ceva ca un glob luminos de aur. Se zice că dacă-i lumină, e bucurie... Dar și focul degajă lumină și dacă intri în el, te arde. Adorăm
XXVI. MAGIA NEAGRĂ (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429680918.html [Corola-blog/BlogPost/353974_a_355303]
-
Împărăția Cerurilor. Lucrarea de față se adresează, în egală măsură, atât preoților duhovnici, cât și fiilor duhovnicești, cu atât mai mult studenților, ucenici întru ale Teologiei, ca viitori părinți spirituali ai comunităților ce le vor fi rânduite de Dumnezeu prin chemarea lor la Sfânta Taină a Hirotoniei sau a Preoției. Cu alte cuvinte, scrierea aceasta se adresează tuturor acelora care se nevoiesc și urmăresc un real și continuu progres duhovnicesc. „Cartea de față este „copilul” născut după ani de pregătire și
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
se interiorizează și ființează în om prin trăirea libertății în Hristos, a ontologiei harului și a comunicării cu Dumnezeu.” În concluzie vom afirma că volumul de față urmărește clarificarea acestor deosebiri și distincții și, totodată, constituie un apel și o chemare la cunoașterea etosului patristic și scripturistic despre păcat și pocăință, despre conștiința de sine patogenă și conștiința de sine neptică. Și, nu în ultimul rând, invită la conștientizarea faptului că păcatul nu este în primul rând o ofensă împotriva așa
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
zi stau cu soțul meu de vorbă și el îmi spune: “Așa de jucăm cu viața noastră, pentruca nici nu suntem pocăiți, nici nu ne ducem niciunde.” Atunci am mers la Biserică Elim. A predicat fratele Codreanu și a făcut chemare, la care noi ne-am predat. Am venit acasă și am mulțumit lui Dumnezeu că mi-a dat tăria să merg acolo în față, la chemare, ca de multe ori am vrut să merg, dar erau cerceii mari în ureche
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_mariana_timofte_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356497_a_357826]
-
niciunde.” Atunci am mers la Biserică Elim. A predicat fratele Codreanu și a făcut chemare, la care noi ne-am predat. Am venit acasă și am mulțumit lui Dumnezeu că mi-a dat tăria să merg acolo în față, la chemare, ca de multe ori am vrut să merg, dar erau cerceii mari în ureche și nu puteam să-i dau jos. De atunci soțul meu și cu mine am ramas la biserică penticostala Elim și nu l-aș lasă pe
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_mariana_timofte_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356497_a_357826]
-
Acasa > Poezie > Sonete > IUBIREA MEA NU POARTĂ VINĂ Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iubirea mea nu poartă nicio vină Și taina ei plutește în ninsoare , Ne-adăpostim în sfânta ei chemare, Iar sufletul se-mbracă în lumină. Când cerul se-odihnește lângă mare Și geana nopții tremură senină, Doar liniștea din valuri ne alină- Un cântec dezrobit de neuitare. Iubirea este lacrimă de toamnă Și soare revărsat în primăveri, La veșnicie
IUBIREA MEA NU POARTĂ VINĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1479652300.html [Corola-blog/BlogPost/385171_a_386500]
-
M-am perpelit pe jarul deznădejdii, În așteptarea ploii din cuvânt, Și-am implorat, pe umărul nădejdii, O fericire-aflată în mormânt. Ca un vulcan, în ultima-i suflare, M-a-mbrățișat iubirea cu-al ei scut, M-am vindecat, sub blânda sa chemare, Iar stropii de-ntuneric s-au pierdut. (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: STROPI DE-NTUNERIC / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1960, Anul VI, 13 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright
STROPI DE-NTUNERIC de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1463162258.html [Corola-blog/BlogPost/381121_a_382450]
-
regăsi. „Când totu-n jur se prăbușește Și al tău pas e tot mai greu Ridică-ți ochii și privește Spre Ceruri, Sus, la Dumnezeu”. Când totu-n jur se prăbușește) „Mai caut azi...Dar, liniștită, Spre slăvi senine simt chemarea Și las ca slova-mi aurită Să-mi lumineze căutarea”. (Căutări) „Toate le stie, Dumnezeu... Cine esti tu..., cine sunt eu?...” Cine suntem?) O altă temă abordată cu sensibilitate de poetă este iubirea. Dorința de a pune în valoare acest
MARIANA MIHAI – DESPRE PUTEREA SIMPLITĂŢII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1422203162.html [Corola-blog/BlogPost/377010_a_378339]
-
căruțe, glasuri minunate, Veșnicia, încă, bântuie prin sate. Coasele retează iarbă din vâlcele, Si miros a viața, dealurile mele, Stau la sfat vecinii, ca-în vremuri străbune, Când, pe după crește, soarele apune. M-au strigat din lume dealurile mele, Am simțit chemarea, m-am întors la ele. Le-am găsit în satul cu sclipiri celeste, Dealurile mele, dealuri de poveste! Referință Bibliografica: Dealurile mele / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2069, Anul VI, 30 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
DEALURILE MELE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1472586349.html [Corola-blog/BlogPost/375418_a_376747]
-
la umbra căruia poposeam uneori cu turma , cu oile mele . Pe acolo , păstoru e-n față la turmă , și oile cu grijă îi pasc pân la picioare, auzindu-le suflul și pașii. Ogrădeasa e cântecul oii ce vine-n pășune , chemarea la apă-n părău , din umbră oaia să bea să-și stâmpere setea . Acolo , oile-și cântă cântarea , cântarea ierbii, cu pașii în grabă , până pe muchia staului cu găleata cea plină ce ochi-ți încântă și te îmbie gustu să
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1497509222.html [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
în jurul trupului meu și așa te zbăteai să nu cazi pradă mirării până toată supunerea te- a învăluit într-un mister atât de incandescent încât frigea pământul sub noi de atâtea idei deslănțuite . Păcatul se lăsase ademenit de promisiunile unei chemări ancestrale și înverzit de frunzele sub care ne protejam se desfăta savurând din plăcerile viului despletit în nuanța atingerilor. Am visat, te ai scuzat . Alt păcat bănuit că se înfrunptă din bucuriile vieții. Sub mantia minții el circulă nevăzut ajutându
PĂCATUL CA FORMĂ A EXISTENŢEI UNIVERSALE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1464035249.html [Corola-blog/BlogPost/382004_a_383333]
-
Nu întâmplător și copilul lui Adrian, născut dintr-o iubire sinceră, adolescentină, pentru o femeie meschină, va primi numele de Lucian, cel purtător de lumină. Finalul romanului este un mesaj al regăsirii, al iertării și al iubirii. „Când va simți chemarea sângelui și nevoia ca să mă vadă, va găsi singur drumul către casă, așa cum l-am găsit și eu cândva.” (Catrina Ion, op. cit. pag. 377.) Titlul romanului sugerează ideea de bază ce se desprinde din paginile sale: „Nu suntem decât niște
IMPRESII DE CITITOR: „PĂPUŞA DE STICLĂ” DE ION CATRINA, SAU CALEA SPRE LUMINĂ de RAFAELA TRĂISTARU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Rafaela_traistaru_impresii_de_cititor_rafaela_traistaru_1333453412.html [Corola-blog/BlogPost/345300_a_346629]
-
pasărea care se-ntoarce la soața cu aripa ruptă, ce n-o poate însoți peste mări și țări, la fel și românul nu se dezice de iarba verde de acasă, dar nici de dorul său de ducă și nici de chemarea irezistibilă a depărtărilor. Este un călător, da, dar poate nu neapărat și un migrator înnăscut. Câtă vreme se-ntorc la intervale periodice din țările calde, păsările migratoare inspiră stabilitate și optimism. N-am auzit poet care să le înjure pentru
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1413156480.html [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
cum îl luaseră pe învățătorul lor drag. Era acea frică pe care o simțise când pășise pe mare alături de el. Fusese furtună și adormiseră în corabie iar Iisus venise pășind pe apă către ei. Atunci, plin de îndrăzneală și la chemarea lui, pusese piciorul în valuri și pășise cu credință. Mergea pe apă asemeni învățătorului și toți ceilalți priveau uimiți din corabie. Toți îl întrebaseră după aceea ce simțise când pusese piciorul pe apă? Le răspunsese că nu-și mai simțise
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
văd luna purtând aceeași pălărie, făcându-mi cu ochiul. Copil fiind, zideam castele de nisip întâlnindu-mă cu prinții din poveste. Azi, nisipul prin clepsidra timpului s-a scurs, castelul sa surpat, sufletul rămânând închis printre ziduri. Copil fiind, simțeam chemarea depărtării atingând zenitul cu mâna. Astăzi, mă agăț de-un colț de cer dorind să-i simt îmbrățișarea. Copil fiind, mă scăldam vara în văpaia razelor de lună. Azi, văd astrul nopții tremurând de dorința acelorași ape înspumate. Copil fiind
TOAMNA DIN SUFLET (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1451088032.html [Corola-blog/BlogPost/370125_a_371454]
-
varietate copleșitoare topite în fluențe epopeice. Ființa e conectată la universal, simțurile proliferează într-o sinteză cosmică: “Un har de Domnul dăruit,/ S-atingi Infinitul/ Cu aripa sufletului/ Și-apoi, culoarea s-o așezi/Pe pânză, într-o pictură. “( Ancestrale chemări). Poemele Floarei Cărbune sunt construite polifonic, iar tablourile lui Mihai Cătrună sunt policrome cu o paletă multiplă de nuanțe ce sugerează victoria luminii asupra întunericului.Melodicitatea interioară a poemelor consună ritmurile ființei și al cosmosului sugerat de tablourile lui Mihai
POEZIA CULORILOR ÎN ALCHIMIA VERSURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_culorilor_in_alchimia_versurilor_al_florin_tene_1356252104.html [Corola-blog/BlogPost/351581_a_352910]
-
această sumbră priveliște... așteaptă parcă - căutători însetați de adevăr pentru care - toate prăpăstiile pot avea partea lor luminoasă! ...... Din când în când „ni se pare” că suntem chemați din fundul prăpăstiei spre lumină... Agățându-ne de liane fragile, spinoase - răspundem chemării... ... Odată ajunși la suprafață, „ni se cere” doar un lucru minor, și anume, - cu mâinile încă sângerând - să „mângâiem” noul nume al prădătorului... Să fim noi... „alegătorii”?! Valentina BECART Mai 2012 Referință Bibliografică: În cursa pentru „vârful lanțului trofic“... (o
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“... (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI” ... ) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/In_cursa_pentru_varful_lantului_tr_valentina_becart_1338463003.html [Corola-blog/BlogPost/358723_a_360052]
-
Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1143 din 16 februarie 2014 Toate Articolele Autorului dragostea albă crește case la Santorini pe lave stinse de munte cafeaua longevității ademenește cel mai frumos răsărit pe terase cu aer de mare chemarea ta are ochii verzi cu tot alaiul primăverii brațele tale albastre au întinderea cerului prin care sufletul capătă incomensurabile aripi iubirea mea e străvezie îmi vezi inima și tot cerul respirației mele îmi simți dorul cum palpită în toate venele
DRAGOSTEA ALBĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Dragostea_alba_radu_liviu_dan_1392531204.html [Corola-blog/BlogPost/364089_a_365418]
-
schiță nici un gest și așteaptă Înfiorată. Mâinile bărbatului alunecară Pe pulpe și îi ridică fusta. Se iubiră cu patimă și ea plecă acasă Cu ceea ce primise, Cu vârf și îndesat Era datoare vândută și promisese Că va veni oricând La chemarea lui Dine Și se vor ține, Când ea va putea Ca să nu afle satul, Mai cu perdea. ( Negocierea ) Îndepărtându-mi gândurile de la ultimile cărți de proză pe care domnia sa mi le-a dăruit spre citire, prezenta carte de poezii ,,Focuri
,, FOCURI MOCNITE ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/_focuri_mocnite_constanta_abalasei_donosa_1359886086.html [Corola-blog/BlogPost/341408_a_342737]
-
bună voie la patimă mântuitoare, adică la crucificarea noastră față de lume și pentru o viață mai autentică, eliberată de păcat, în lumea acesteia. Numai propria crucificare oferă adevărată posibilitate de a ne trăi condiția umană autentic, liber, corespunzător vocației și chemării noastre apostolice și eschatologice. Nu este vorba aici de acte de eroism naiv sau de virtuți suprafirești ci de o încercare de regasire a propriei noastre identități și meniri pierdute prin rătăcirea în păcat. Postul ne ajută să păstrăm și
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1467038034.html [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
că fără invocarea inspirației care să vină de la Duhul Sfânt, o asemenea muncă de Sisif poate deveni riscantă, ducând la confuzii teologice și la modificări de conținut. A versifica chiar și o singură pagină din Sfintele Scripturi presupune categoric o chemare specială, binecuvântări divine, dar și un travaliu deosebit de extenuant (Biblia în versuri românești a ieșit de 2045 de pag. !), iar clujeanul nostru vedem că s-a achitat onorabil de el, cu toată cinstea, cu toată dragostea și cu toată grija
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1422332945.html [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
în loc și am ascultat! Sus la răscrucea dintre dealuri, Plopii înalți își tremurau Neliniștitele lor gânduri, Și frunzele grăbit șopteau. Iar plânsul doinei l-auzeam mai tare Și am pornit să-l caut prin poieni; Era în el tristețe și chemare Și un dor parcă venit din alte vremi. Dar după o vreme de zadarnic umblet, Am înțeles, într-un adânc oftat, Că doina se afla la mine-n suflet- Și plânsul meu atunci l-am ascultat... Referință Bibliografică: Doina-sufletul meu
DOINA-SUFLETUL MEU de NINA DRAGU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nina_dragu_1478625422.html [Corola-blog/BlogPost/374137_a_375466]
-
mai harnic ce lucrează la temelia spirituală a ceea ce oamenii politici nu urnesc din loc, reunirea țării românilor vecini cu români! De ani buni, Fuego e ca un apostol în al cărui glas e ceva din glasul sângelui: fraternitatea și chemarea la unire. Fuego a făcut unirea, de mult...! Nimeni nu mai continuă azi ca Fuego, cu atâta iubire, crez și neistovire ceea ce-au început să construiască Adrian Păunescu, Grigore Vieru, Ion Aldea Teodorovici, Nicolae Dabija... trecerea hotarului de ape
FUEGO, ARTISTUL UNIRII, LA RADIO VOCEA BASARABIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424606295.html [Corola-blog/BlogPost/353208_a_354537]
-
eu, Răsar și-i strălucesc Zilnic, acea fereastră-a ei, Dorind să îi vorbesc! Cum mă vedea c-apar pe Cer Mă și chema-n suspin, Și ochi și glasul ei cereau În viața ei să-i vin. Când auzeam chemarea ei Îndat' uitam de toate, Și-n sinea mea, și eu credeam C-a mă iubi, ea poate! Mi-a căzut dragă, recunosc! ...Sătul de nemurire, Doream din ce în ce mai mult Să-i fiu pe dată mire. Și-o ascultam tremurător, ...mă
(MIHAI EMINESCU – IN MEMORIAM!) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_mihai_eminescu_in_memoriam_.html [Corola-blog/BlogPost/358449_a_359778]
-
ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1648 din 06 iulie 2015 Toate Articolele Autorului La ceasul acela din noapte, când comisarul Olaru părăsea secția de Poliție, Silvia și Tudor se priveau în tăcere. Nu puteau dormi. Femeia a
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]