735 matches
-
am păreri, uneori chiar tranșante, în chestiuni de o asemenea natură, deci o doză de precauție era necesară, pentru a nu risca să-i dezamăgesc. Și am aflat. Am aflat că mai toți prietenii, mai toate neamurile, mai toate cunoștințele chestionate susțin, fără nici o rezervă, una dintre formele de uninominal lansate pe piață. „De ce?“, mi-am continuat eu învăluirea, prefăcându-mă curios nu de definiție în sine, ci de explicațiile personale ale opțiunilor lor. „Pentru că e bun, firește. În sfârșit, o să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
se utilizează conversațiile în grup organizat în jurul unui moderator. Ancheta prin poșta clasică/ e-mail reclamă trimiterea chestionarului către subiecții intervievați și se dovește extrem de utilă pentru intervievarea colectivităților care sunt poziționate la distanțe geografice mari, însă absența controlului asupra celui chestionat, absența operatorului de interviu care să înlăture ambiguitățile răspunsurilor, cât și procentul mic de chestionare primite cu răspuns fac din aceasta o metodă relativ puțin utilizată. Expedierea prin poștă a chestionarului presupune însă ca destinatarului să i se oferă o dată cu
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
subiecților. o Reuniunea de grup. o Tehnicile prospective. Tehnicile de investigare strucurată au la bază modalități directe de colactarea a datelor: o Interviul față în față, administarea directă a chestionarului. În cazul chestionarului închis, intervievatorul bifează răspunsurile exprimate de subiectul chestionat, ordinea întrebărilor și variantele de răspuns fiind prestabilite de cercetător iar în situația chestionarului deschis, acesta consemnează răspunsurile, respondenții au libertatea de a răspunde detaliat sau pe scurt. Operatorii de interviu trebuie să fie familiarizați cu întrebările, să respecte ordinea
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
de a subestima impactul acesteia asupra deciziei electorale. În urma evaluării colective astfel nuanțate, deducem o concluzie deloc de neglijat: publicitatea nu este suportul legitim al comunicării politice, deoarece nu îi putem recunoaște influența. De altfel, în 1987, 81% dintre francezii chestionați credeau că publicitatea nu le poate influența părerea în privința unei persoane sau a unui partid politic, în timp ce 11% aveau o opinie contrară. Chiar și un posibil argument adesea invocat în favoarea publicității, concepută drept limbaj politic modern, nu poate fi luat
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
siguranță, astăzi, în Franța, momentul în care mediatizarea vieții politice are cea mai mare intensitate. Sondajul realizat de SOFRES-Télérama între 15 și 17 martie 1988 este, în concluzie, foarte revelator în privința comportamentelor de audiență. În 198886, pentru 62% dintre persoanele chestionate, televiziunea este mijlocul cel mai util pentru a ști cum să voteze, cu mult înaintea jurnalelor (37%), a radioului (30%), a conversațiilor (20%), a sondajelor (12%), a mitingurilor (6%), a afișelor (4%), a broșurilor (4%). Principala motivare este cercetarea informației
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
urmăresc în mod regulat emisiunile politice de la televizor (21%); pentru că emisiunile politice sînt adevărate spectacole (16%); nu urmăresc niciodată emisiunile politice la televizor (14%). Punîndu-se problema opțiunii între programe concurente, emisiunile oficiale nu sînt amintite decît de 36% dintre cei chestionați, cifră care apare în mod verosimil printr-o prezentare de sine valorizantă. 55% dintre indivizii intervievați mărturisesc, totuși, că s-ar uita mai degrabă la alte programe decît la campania oficială. Formele de emisiuni politice preferate se prezintă într-o
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
jurnaliști și specialiști în politică, fără prezența oamenilor politici (10%). Comportamentele ca atare ale cetățenilor francezi în perioada campaniei din 1988 au fost analizate de Semetko (in Kaid et al., 1991) și comparate cu cele ale americanilor. 23% dintre cei chestionați au manifestat un viu interes pentru campanie. Dacă nivelele de expunere la informație pentru americani sînt superioare nivelelor înregistrate la francezi, acestea din urmă sînt caracterizate de o atenție mult mai susținută. În schimb, cei intervievați declară că nu au
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
pentru Mitterrand și 53% pentru Chirac. Doar 5,5% au urmărit în mare măsură emisiuni dedicate celui dintîi și 5,3% pentru cel de-al doilea. Dezbaterea televizată dintre cei doi candidați a fost urmărită de 69,5% dintre persoanele chestionate. Aceste date confirmă concluziile anchetelor anterioare 87? Campaniile prezidențiale din 1974 și 1981 au prezentat un interes mult mai mare, pentru că numai 9% dintre alegători au declarat că nu au urmărit aproape zi de zi campania. Asistăm și la o
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
M. Darrigrand, " Médiascopie d'un duel", in Journal des Elections (2), 1988. 45 F. Gazier, J.-F. de Leusse, " La Commission des Sondages face à l'élection présidentielle de 1988", Pouvoirs, 48, 1989. 46 În septembrie 1989, 57% din persoanele chestionate considerau nefastă publicarea numeroaselor sondaje în perioada preelectorală, iar 40% dintre acestea o apreciau ca fiind pozitivă (Journal des Elections, no. 9). 47 În această privință, este instructivă o confruntare a celor două versiuni succesive din "Que sais-je?", intitulate Le
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
valoarea "fericire și viață plină de mulțumiri" se înregistrează rangul 2 pe total, fără a se observa modificarea lui la fiecare categorie de infracțiuni; putem spune că deținuții sînt interesați de această valoare. Următoarele valori pentru care au optat deținuții chestionați: respectul față de sine și înțelepciunea, înțelegerea matură a vieții. Înțelepciunea înregistrează pe total de deținuți rangul 5, dar la omor și viol se observă o scădere a rangului (13, respectiv 16). Această lipsă de interes a valorii înțelepciune am putea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
respectiv 16). Această lipsă de interes a valorii înțelepciune am putea să o explicăm astfel: hoții urmăresc un anumit plan de acțiune și metode specifice ce necesită un nivel crescut al elaborării gîndirii. Demnitatea este o valoare față de care cei chestionați au manifestat interes prin opțiunea pe care au făcut-o (ragul 4). Prietenia adevărată și profundă este bine valorizată (rangul 6), fapt explicabil prin nevoia deținuților de a fi susținuți afectiv. Urmărind ultimele șase valori (cele mai respinse), se observă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
observă o diferență semnificativă între rangurile obținute la categoriile viol și omor, explicată probabil prin faptul că violatorii optează mai mult pentru o viață liberă, față de criminali, pentru care independența nu este o valoare hotărîtoare. Valorile instrumentale pe care deținuții chestionați le-au situat în vîrful ierarhiei au fost, în ordinea crescătoare a rangurilor, următoarele: 1. cinste, sinceritate, dragoste de adevăr; 2. autocontrol, stăpînire de sine și disciplină; 3. curățenie exterioară, aspect îngrijit, curat; 4. dragoste; spirit afectiv, tandru, sensibilitate; 5
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Asociația agențiilor de consiliere în comunicare (AACC) n-a semnat decât de curând (februarie 2004) un acord cu CFC5. Rezultatele globale ale anchetei noastre demonstrează că ei nu prea țin cont de aceste obligații; mai mult de jumătate dintre persoanele chestionate nu le respectă. Vom constata, în cele din urmă, că această creare a liniei bugetare de „drept la copie” merge în paralel cu o desconsiderare a metodelor și o mai mare creativitate sau secvențialitate a privirilor de ansamblu și a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
o lipsă de cunoaștere parțială sau totală, după caz, a posibilităților de ajutorare care pot fi furnizate de CFC. Pentru cei care nu cunosc sistemul, se pot face evaluări cu ajutorul simulatorului de pe site-ul CFC-ului. Se pare că profesioniștii chestionați au beneficiat rar de instruire și își aprofundează cunoștințele prin demersuri individuale, aleatorii, chiar rare! Nu ar putea exista o exploatare optimă a mijloacelor existente de către aceștia? De altfel, difuzarea electronică a afirmației aduce în discuție date6 noi. În afară de reproducerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
la 20 de exemplare ale unei publicații cum ar fi Les Echos (cotidianul cel mai citat și reprodus în Franța) nu mai cumpărau decât un exemplar, duplicat și difuzat prin intranet. Din cele 60% dintre agenții și 40% dintre întreprinderile chestionate, 34% își transmit panorama de presă prin poșta electronică 8. Dacă facilitatea și flexibilitatea difuzării posibile pe cale electronică permit adaptarea afirmației și a conținutului la un public foarte variat, nu se poate totuși să nu se ia în considerare consecințele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
rândul românilor nu este o noutate nici în opinia publică, nici în cercetare. Ca regulă generală însă, sondajul de opinie (formă a anchetei sociologice bazată pe tehnica chestionarului) nu face apel la itemi referitori la viața privată a subiecților. Cei chestionați nu vor fi întrebați cât de satisfăcuți sunt de viața sexuală, dacă sunt sau nu homosexuali, cum se înțeleg cu soția/soțul, cum se simt în biserică la sărbătorile religioase etc. Tehnicile de investigație la care apelează studenții FJSC în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ușor pentru problemele de matematică. De asemenea, se rezolvă George-Ștefan COMAN 85 ușor pentru discipline cu caracter de științele naturii, limbi străine, unele discipline tehnice și economice la care se pot realiza probleme specifice și chestionare test specifice. La disciplinele chestionate s-a ajuns la concluzia că repartiția pe domenii a Învățământului programat se poate concretiza, la o instituție de Învățământ, astfel: matematică - 44%; științele naturii - 19%; științele limbii (gramatică, ortografie) - 25%; științe sociale - 6%; cursuri cu caracter economic - 3%; alte
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Varianta 3 Predare Solutie corectă Solutie gresită Pasi auxiliari George-Ștefan COMAN 85 ușor pentru discipline cu caracter de științele naturii, limbi străine, unele discipline tehnice și economice la care se pot realiza probleme specifice și chestionare test specifice. La disciplinele chestionate s-a ajuns la concluzia că repartiția pe domenii a Învățământului programat se poate concretiza, la o instituție de Învățământ, astfel: matematică - 44%; științele naturii - 19%; științele limbii (gramatică, ortografie) - 25%; științe sociale - 6%; cursuri cu caracter economic - 3%; alte
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
lichid, substanțe noi cu proprietăți psihoactive). În 2013, la inițiativa UNICEF, Centrul de Sociologie Urbană și Regională, cu sprijinul Institutului de Științe ale Educației, a realizat studiul intitulat " Starea adolescenților din România". Autorii studiului consideră că 3,8% dintre adolescenții chestionați au experimentat cel puțin o dată în viață un tip sau altul de droguri. Totodată, restrângând eșantionul studiat doar la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, autorii concluzionează că prevalența consumului de droguri de-a lungul vieții este
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
schimb, în rândul adolescenților cu vârsta cuprinsă între 10 și 13 ani, cele mai ridicate prevalențe de-a lungul vieții se înregistrează în consumul de cocaină crack, respective în cel de somnifere (0,5%). * Niciunul dintre adolescenții sub 14 ani chestionați nu a consumat heroină și doar 0,3% dintre cei cu vârste mai mari și-au administrat vreodată acest tip de drog. Rezultatele studiului național din cadrul ESPAD 2011, plasează România între ultimele 10 state europene, ca nivel al prevalenței consumului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a fost o distracție și atăt. Dacă vreu să mă las, pot! (elev, 18 ani, liceu teoretic)". Figura 36: Determinanți ai consumului de droguri din perspectiva elevilor (ancheta bazată pe chestionar) Putem observa, ca și în cazul interviurilor, că elevii chestionați prezintă în aceeași ordine principalii factori determinanți ai consumului: curiozitate, anturaj și probleme/ conflicte familiale. Principalul motiv care îi determină pe tineri să consume droguri a fost curiozitatea menționat de 32,6% dintre elevi. Dorința de noutate și anturajul/ distracția
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
37: Disponibilitatea față de consum (chestionar aplicat elevilor) 27,6% dintre liceeni au precizat că, dacă ar putea, ar încerca un drog. Observăm disponibilitatea de consum în procent mare. Pentru preîntâmpinarea acestui fapt trebuie identificați și optimizați factorii protectivi. Dintre elevii chestionați 27,8% ar consuma marijuana; 22,7% hașiș; 17,0% ecstasy și 12,5% cocaină. Figura 38: Consumul de substanțe în mediul familial (chestionar administrat elevilor) Majoritatea profesorilor consideră că una dintre cauzele consumului, de substanțe, o reprezintă mediul familial
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
substanțe în mediul familial (chestionar administrat elevilor) Majoritatea profesorilor consideră că una dintre cauzele consumului, de substanțe, o reprezintă mediul familial (52 dintre cei 60 de profesori intervievați) și existența modelelor de consum în familie (15 răspunsuri). În rândul elevilor chestionați putem observa că în majoritatea cazurilor întâlnim consum de alcool și tutun în cadrul familiei, atât în rândul părinților, cât și al fraților. În 50,3% din cazuri tatăl liceenilor fumează și în 47,6% din cazuri, consumă alcool. Ponderea liceenilor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
la inițiativa UNICEF, Centrul de Sociologie Urbană și Regională, cu sprijinul Institutului de Științe ale Educației, a realizat studiul intitulat " Starea adolescenților din România" (http://www.unicef.ro/wp-content/ uploads/Studiu-privind-situatia-adolescentilor-din-Romania.pdf). Autorii studiului consideră că 3,8% dintre adolescenții chestionați au experimentat cel puțin o dată în viață un tip sau altul de droguri. Totodată, restrângând eșantionul studiat doar la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, autorii concluzionează că prevalența consumului de droguri de-a lungul vieții este
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
acestora în programe de formare dezvoltare a abilităților parentale, o mai bună conlucrare părinte-profesor, precum și un control mai atent al copiilor ar putea să fie o modalitate de rezolvare a problemelor legate de consumul de droguri. În același timp, elevii chestionați identifică familia ca pe un factor protectiv și reclamă lipsa relaționării părinte-copil. Majoritatea elevilor intervievați nu au recunoscut consumul (fie de droguri legale, fie de droguri ilegale) față de părinți și nici nu intenționează să facă acest lucru și acest fapt
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]