54,187 matches
-
înjura Țara șI părinții. Mai greu decât a-ți da foc la bordei și otrăvi copiii - în somn. -Totuși...cum ai rotunjit acest raționament atât de ciudat? - Am jonglat cu afirmația filozofică „somnul rațiunii naște monștri”. Am uzat de reversul chestiunii și am zis și eu că „monștrii rațiunii nasc somnul mort...” -Maestre, ți-ai ales „victimele” după anumite criterii? - Fără preferințe preconcepute și fără ranchiunuri. Prin viața mea, de-acum lungă și întortochiată, m-am încrucișat cu multiple paparude, de
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
exprimi păreri politice partizane pe blogul personal, oamenii își vor pune întrebări legate de obiectivitate și, pe cale de consecință, credibilitatea articolelor va avea de suferit”, explică Ramaa Sharma, editor în cadrul „BBC World”. Activitatea jurnalistică pe rețelele de socializare ridică și chestiunea drepturilor de autor. În mod firesc, ceea ce scriu jurnaliștii este direcționat spre publicațiile care îi au ca angajați, „producția” lor fiind rezultatul activității ocupaționale pentru care sunt plătiți. Devine de la sine înțeles că ceea ce publică trebuie să aibă acceptul companiei
Jurnalismul şi blogul – separate, dar împreună [Corola-blog/BlogPost/93844_a_95136]
-
limita acestor resurse, să se implice în apărarea propriei securități naționale. Securitatea națională a României nu poate fi mai importantă pentru SUA decât e pentru România. Însă partea română ne-a indicat clar că e dedicată protejării securității sale. Acum chestiunea e de implementare”, susține George Friedman Analistul e însă rezervat privind viitorul regiunii. “Nu știm ce se va întâmpla. Sperăm la ce e mai bine, dar în această parte a lumii, de obicei nu se întâmpla niciodată ce e mai
Analistul american George Friedman ne avertizează: „Gazele de şist sunt arma cu care puteţi preveni războiul” [Corola-blog/BlogPost/93798_a_95090]
-
amicului Brânzovenescu: trădare să fie, dacă o cer interesele partidului, dar s-o știm și noi... De aceea eu totdeauna am repetat cu străbunii noștri, cu Mihai Bravul și Ștefan cel Mare: iubesc trădarea, dar urăsc pe trădători...”. Este o chestiune de climat: trădarea, conspirația, complotul sunt înțelese, în cheie pașoptistă, ca motor al istoriei - și nici Maiorescu nici - cu atât mai puțin! - Caragiale nu se formalizează, discută deschis asemenea lucruri. Într-un asemenea climat general de comploturi și conspirații - ce
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
țării fără ca instituțiile să sesizeze acest lucru. Din punctul meu de vedere, acestea au fost punctele întâlnirii. Când am propus întâlnirea nu am avut nicio reținere ca întâlnirea să aibă loc ori la Cotroceni, ori la Parlament. Nu am o chestiune de orgoliu nejustificat. Aș trage însă o concluzie. Problemele sunt în mâna politicienilor. E păcat să revenim la aprecieri negative pe raportul MCV. - E greu de dat un răspuns. Doar dacă aș face o scurtă analiză a propunerii, nu am
Traian Băsescu: Facem alegeri simultane, cu o Constituţie în concordanţă cu referendumul din 2009 [Corola-blog/BlogPost/93862_a_95154]
-
nevoie de un examen filologic serios, implicînd metoda comparativă, examen care nu a fost făcut pînă acum. Cînd m-am apucat eu de lucru, credeam că mă aflu în domeniul filologiei clasice, în care m-am format, și unde aceste chestiuni sînt de bază, nu știam că istoria literaturii române are asemenea goluri... Aici trebuie o echipă, adică baremi atît: să piardă mai mulți cîte puțin din vederea ochiului; altfel, riști soarta lui Perpessicius, care, după cum se știe, ajunsese la șapte
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
celelalte ediții (și, desigur, cu primele apariții ale antumelor și cu manuscrisele), reiese că criticul este cel care remaniază fastidios punctuația textului eminescian. Ulterior, editorii lui Eminescu sporesc aceste diferențe de punctuație, acceptîndu-l pe Maiorescu sau propunînd formule proprii. Sînt chestiuni care țin, ca să zic așa, de interpretare, dar nu a textului originar, al lui Eminescu, ci a interpretărilor lui. Repet: nici un editor nu precizează însă nicăieri unde pune virgula cutare alt editor, el restabilește textul, și-atît. Trebuie spus, totuși, că
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Mihai Eminescu în ”Fântâna Blanduziei”2, în legătură cu care, ulterior, s-a declanșat o vie polemică 3. Despre această scriere controversată s-a afirmat că este ultima creație literară a poetului. Traducere sau original ? La sfârșitul secolului al XIX-lea, această chestiune părea definitiv tranșată. Într-un articol tipărit în ”Fântâna Blanduziei”, în 1889, L. Gh. Nicoleanu (”Eminescu și Fântâna Blanduziei” 4) mărturisea că textul umoristic evocat mai sus a fost tradus de Eminescu din opera lui Mark Twain. O afirmație clară
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
pour six sous c’ est l’ affaire Et pour huit sous c’ est un coupon De Rose , en plein vue du voyageur CHOEUR Donc, percez soigneusement, mes freres Tout en plein vues des voyageurs........5 Deși pare un subiect minor, chestiunea originalității ultimei creații literare eminesciene devine un argument important pentru cei care susțin teza conform căreia Eminescu a menținut intactă puterea de creație, până în ultimele luni de viață, ipoteză abordată într-o lucrare semnată de medicul Ovidiu Vuia6. Acesta pune
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
Mark Twain. De asemenea, criticul afirmă: ”comicul lui Pătrășcanu aparține foarte puțin umorului propriu zis, adică unei discrete demonstrații de superioritate intelectuală; el e mai mult de ordinul bufoneriei, trăind din situații mai mult caricate și din mecanizări.”32. Analizând chestiunea variantei folosite de Eminescu în 1888 pentru traducerea din Mark Twain, amintim că acesta avea la dispoziție următoarele lucrări în limba germană, traduse din opera scriitorului american Samuel Langhorne Clemens: ”Die Arglosen im Ausland ”, 1869; ”Tom Sawyers Abenteuer und Streiche
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
să-l „confrunt” cu situația din prezentul imediat, printr-un interviu virtual”. Întrebările formulate de jurnalistul care-i ia interviul... jurnalistului Eminescu sunt concentrate pe probleme din proxima actualitate: problema „maidanezilor”, CFR-ul, modificarea Constituției, libertatea presei, integrarea în Europa, chestiunea ungurească, chestiunea evreiască, pericolul rusesc, Basarabia, problema „cadavrului din debara”, Ortodoxia românească, în sine și în context, Catedrala Mântuirii Neamului, corupția din justiție etc. Răspunsurile „intervievatului” sunt fragmente extrase din textele sale apărute în publicațiile Federațiunea, Convorbiri Literare, Curierul de
Jurnaliști UZPR în Agora: Miron Manega, dramaturg al lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93916_a_95208]
-
confrunt” cu situația din prezentul imediat, printr-un interviu virtual”. Întrebările formulate de jurnalistul care-i ia interviul... jurnalistului Eminescu sunt concentrate pe probleme din proxima actualitate: problema „maidanezilor”, CFR-ul, modificarea Constituției, libertatea presei, integrarea în Europa, chestiunea ungurească, chestiunea evreiască, pericolul rusesc, Basarabia, problema „cadavrului din debara”, Ortodoxia românească, în sine și în context, Catedrala Mântuirii Neamului, corupția din justiție etc. Răspunsurile „intervievatului” sunt fragmente extrase din textele sale apărute în publicațiile Federațiunea, Convorbiri Literare, Curierul de Iași (1870-1877
Jurnaliști UZPR în Agora: Miron Manega, dramaturg al lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93916_a_95208]
-
În ziua de 24 octombrie 2014, în Aula Academiei, domnul Gheorghe Păun și-a rostit discursul de recepție printre nemuritori. Un discurs dens, lămuritor în chestiuni de strictă specialitate matematică și fizică: „Căutând calculatoare în celula biologică”. De ani de zile domnul academician Păun caută răspuns la întrebarea: „Calculează natura?” Căutările sale l-au făcut celebru în toată lumea academică. Domeniul studiat și creat de domnul Gheorghe
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
în „debara”) și că, în niciun caz, România nu putea visa la NATO și la UE pe buze cu „autohtonistul”, „antioccidentalul” și „xenofobul” Eminescu! Iar ideea că Eminescu nu mai este citit este falsă și menită să distragă atenția de la chestiuni culturale reale. Câți englezi mai citesc azi integral piesele sau chiar sonetele lui Shakespeare, câți spanioli pot citi și comenta de la cap la coadă „Don Quijote”, câți tineri unguri mai știu poeziile lui Petőfi? Și, totuși, manualele îi cuprind, îi comentează
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
Petőfi nu au fost? Cum putea Eminescu să prevadă, de exemplu, Holocaustul, să știe că va urma, după Al Doilea Război Mondial, Declarația universală a drepturilor omului (adoptată de ONU) sau să știe că, mai recent, UE avea să reglementeze chestiunea minorităților? Este ca și cum l-am condamna pe Isac Newton că nu a știut teoria relativității! Oare nu ar fi mai corect să-l restituim pe Eminescu timpului său, ca să vedem mai bine cât a fost el de atemporal? Știți bine
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
infrastructura rutieră să se accelereze și fie ca economia noastră să conducă la revenirea financiară a Europei de Est. Dar oare nu e la fel de vital să știm, cine suntem noi cu adevărat? Până când cineva va reuși să capteze esența acestei chestiuni, vom continua să căutam răspunsuri. Cu toată smerenia din lume, vreau să îi întreb pe viitorul președinte și pe al său prim-ministru dacă pot să găsească soluții, înainte ca istoria să ne penalizeze și mai mult. Când va veni
Festivalul Sergiu Celibidache nu se va mai organiza! [Corola-blog/BlogPost/93944_a_95236]
-
mă amestec. Timpul însă a trecut, probabil liderul românilor din Timoc, Morava și sudul Dunării și-a retras acuzațiile sau i s-a spus să tacă, și tot mai multe informații vin să probeze că diplomatul român se amestecă în chestiuni care nu țin de statutul cu care a fost investit și prejudiciază imaginea României. Nu pot să cred că dl Nițu, în afară de misiunea sa oficială, mai are una, ascunsă, fiindcă Belgradul ar începe demersurile de declare a sa persona non
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93954_a_95246]
-
extremely cautious in investment and money matters, and be prepared for this threatening configuration of planets“ (În 1928 și 1929 - deci cu mai mulți ani înaintea evenimentului!, n.r. - este indicat ca fiecare persoană să fie extrem de precaută cu investițiile și chestiunile financiare și să fie pregătită pentru această configurație planetară periculoasă).
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
Energiei și guvernul român ar trebui să asigure un cadru de piață axat pe transparență, predictibilitate, consecvență și competitivitate. ”O strategie energetică integrată la nivel național, complementară strategiei economice, este esențială pentru creșterea sectorului energetic și ar trebui să abordeze chestiuni precum încrederea scăzută din partea investitorilor și taxele necompetitive. Mai mult, privatizările sunt esențiale pentru a atrage în continuare finanțări și investiții și pentru a reduce povara asupra bugetului de stat,” adaugă Greg Konieczny, Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea. Amos
Verdict: Piața locală de energie, în stagnare până în 2025 [Corola-blog/BlogPost/94001_a_95293]
-
cu guvernul grec. Acesta a solicitat FMI deja un credit substanțial (cifră nu a fost încă făcută public, e vorba de mai multe miliarde de dolari SUA), insă FMI, în contrapartida, va cere reforme dure și profunde, iar de aceste chestiuni se va ocupa Delia Velculescu. Ea a condus, cu succes, și negocierile dificile cu Cipru. În plus, deloc de neglijat, are un sprijin necondiționat din partea cancelarului federal german, Angela Merkel. Delia Velculescu, în vârstă de 40 de ani, a studiat
Soarta Greciei în mâinile unei românce [Corola-blog/BlogPost/94003_a_95295]
-
de Nicolae Iorga, aceea a unui istoric de largă cuprindere a domeniilor, astfel că a scris despre marile personalități riscând să ia în piept curentul ca în cazul cărții despre Antonescu, a elaborat cele mai complete monografii asupra unei dintre chestiunile cheie ale istoriei, chestiunea petrolului, ilustrând astfel formula celebrelor monografii asupra chestiunilor cruciale pentru istoria unui spațiu, ale aceluiași Nicolae Iorga etc. Gheorghe Buzatu n-a râvnit la castraveții Egiptului și n-a cedat nici unei ispite care l-ar fi
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
a unui istoric de largă cuprindere a domeniilor, astfel că a scris despre marile personalități riscând să ia în piept curentul ca în cazul cărții despre Antonescu, a elaborat cele mai complete monografii asupra unei dintre chestiunile cheie ale istoriei, chestiunea petrolului, ilustrând astfel formula celebrelor monografii asupra chestiunilor cruciale pentru istoria unui spațiu, ale aceluiași Nicolae Iorga etc. Gheorghe Buzatu n-a râvnit la castraveții Egiptului și n-a cedat nici unei ispite care l-ar fi desfigurat spre a înmulți
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
astfel că a scris despre marile personalități riscând să ia în piept curentul ca în cazul cărții despre Antonescu, a elaborat cele mai complete monografii asupra unei dintre chestiunile cheie ale istoriei, chestiunea petrolului, ilustrând astfel formula celebrelor monografii asupra chestiunilor cruciale pentru istoria unui spațiu, ale aceluiași Nicolae Iorga etc. Gheorghe Buzatu n-a râvnit la castraveții Egiptului și n-a cedat nici unei ispite care l-ar fi desfigurat spre a înmulți tabăra holeriților unei culturi. A traversat cu o
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
foarte concret, cu domnul președinte Băsescu, ce putem face pentru a mobiliza spre exemplu instituțiile financiare internaționale. Și acesta este un mod concret de a susține Republica Moldova, o cale foarte concretă pentru a încuraja prosperitatea în această țară. A doua chestiune, în privința spațiului Schengen, știți foarte bine, trebuie să respectăm legea. Până la urmă, e decizia statelor membre. Comisia a acționat transparent și consideră că, din punct de vedere tehnic, România îndeplinește toate criteriile. Am făcut verificări repetate în situația României și
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
membru în zona Schengen. Asta am spus, am spus-o și Consiliului European, în fața șefilor de state și guverne care au îndoieli în această .... Nu spun lucruri diferite în funcție de interlocutor, spun întotdeauna același lucru, numai că, până la urmă, e o chestiune care trebuie să fie rezolvată de statele membre și sper ca ele să poată găsi o soluție. Știu că domnul președinte Băsescu se gândește la posibilitatea unei soluții treptate, nu vreau să intru în detalii, dar e foarte important, a
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]