4,080 matches
-
poliția de siguranță publică trebuia să prevină crimele și delictele contra persoanelor și bunurilor (art. 386 din Regulamentul legii). De asemenea, în cazul când organele Jandarmeriei vor constata că o infracțiune are „substrat politic” se va anunța șeful de poliție, chestorul local sau inspectorul regional pentru a decide, împreună, colaborarea dintre cele două instituții în finalizarea acțiunii. Serviciul extraordinar se executa numai la ordinele și cererile primite de la autoritățile cu atribuții de poliție generală. Eugen Bianu a abordat și problema legislativă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informațiilor) și unul activ (echipe pe teren și agenții informatori). La rândul său, Biroul Judiciar și-a direcționat misiunile către cercetarea infracțiunilor la adresa siguranței statului și a celor de drept comun. Prefectura Poliției Capitalei a avut în Statul Major pe chestorul Vasile Dașkevici, iar la Poliția Siguranței pe directorul cl. I Vintilă Ionescu (șef), chestor Gheorghe Rânzescu (adjunct), chestor Emil Iagolnița (șef al Secției Informații), șef de poliție Ion Ionescu (șef al Secției Controlul Străinilor), chestor Eugen Clonța (șef al Secției
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Judiciar și-a direcționat misiunile către cercetarea infracțiunilor la adresa siguranței statului și a celor de drept comun. Prefectura Poliției Capitalei a avut în Statul Major pe chestorul Vasile Dașkevici, iar la Poliția Siguranței pe directorul cl. I Vintilă Ionescu (șef), chestor Gheorghe Rânzescu (adjunct), chestor Emil Iagolnița (șef al Secției Informații), șef de poliție Ion Ionescu (șef al Secției Controlul Străinilor), chestor Eugen Clonța (șef al Secției Controlul Populației), iar colonelul Constantin Tobescu, comandantul Regimentului de Jandarmi Pedeștri, a primit sarcina
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
misiunile către cercetarea infracțiunilor la adresa siguranței statului și a celor de drept comun. Prefectura Poliției Capitalei a avut în Statul Major pe chestorul Vasile Dașkevici, iar la Poliția Siguranței pe directorul cl. I Vintilă Ionescu (șef), chestor Gheorghe Rânzescu (adjunct), chestor Emil Iagolnița (șef al Secției Informații), șef de poliție Ion Ionescu (șef al Secției Controlul Străinilor), chestor Eugen Clonța (șef al Secției Controlul Populației), iar colonelul Constantin Tobescu, comandantul Regimentului de Jandarmi Pedeștri, a primit sarcina de a conduce Poliția
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
avut în Statul Major pe chestorul Vasile Dașkevici, iar la Poliția Siguranței pe directorul cl. I Vintilă Ionescu (șef), chestor Gheorghe Rânzescu (adjunct), chestor Emil Iagolnița (șef al Secției Informații), șef de poliție Ion Ionescu (șef al Secției Controlul Străinilor), chestor Eugen Clonța (șef al Secției Controlul Populației), iar colonelul Constantin Tobescu, comandantul Regimentului de Jandarmi Pedeștri, a primit sarcina de a conduce Poliția Ordinei. În vederea uniformizării acțiunilor informative/contrainformative, în conformitate cu noile concepte care au stat la baza înființării D.G.P.S.S., s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
brânză de la doi ciobani pentru a nu le întocmi acte de contravenție. În timpul anchetei efectuate de directorul general al Poliției comisarul, Cristea a părăsit serviciul, s-a dus acasă și s-a sinucis. Colonelul Diaconescu a criticat pe șeful Chesturii, chestorul Lipoveanu, că nu a cunoscut și nu a aflat cele ce se petrec în subordinea sa. Mai mult, chestorul a avut „o încredere oarbă într-o serie de hoți care, la adăpostul legii, au furat ca în codru pângărind instituția
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Poliției comisarul, Cristea a părăsit serviciul, s-a dus acasă și s-a sinucis. Colonelul Diaconescu a criticat pe șeful Chesturii, chestorul Lipoveanu, că nu a cunoscut și nu a aflat cele ce se petrec în subordinea sa. Mai mult, chestorul a avut „o încredere oarbă într-o serie de hoți care, la adăpostul legii, au furat ca în codru pângărind instituția aceasta, pe care toată lumea se străduiește s-o înalțe”. O altă analiză asupra siguranței statului, efectuată în 1942, a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
activeze funcționarii specializați în domeniu, printre care: Georman Raliu, delegat subdirector general (1941), Ionel Stănescu, subdirector general (1942), Eugen Negulescu, directorul Poliției de Siguranță (din 1941), urmat în funcție de colonel Alexandru Bădescu (1943-1944), Virgil Bădulescu, subdirector al Poliției de Siguranță (1941), chestor Emil Iagolnița, șeful Serviciul Poliției de Siguranță din P.P.C. (1941), urmat de locotenent-colonel Ștefan Manolescu (din 1942). A.2. Corpul Detectivilor Corpul Detectivilor a fost una din structurile ostracizate în timpul statului național-legionar din cauza efortului informativ depus, cu bune rezultate, împotriva
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
chestură Al. Grosariu, comisar Șerban Grigorovici, comisar Nicolae Berariu și funcționar Marin Ionescu); - suspendare pe diverse perioade cu pierderea salariului (comisarii ajutor Onciu, Lupașcu și Soreanu, radiotelegrafist R. Sfetcu și agent V. Mihăilescu); - mutați disciplinar pentru neglijență în îndeplinirea serviciului (chestor P. Avramovici și comisar Teodorescu). Fostul director general al Poliției, Constantin Cernat, a înaintat primului ministru, la 16 decembrie 1941, un memoriu cu diferite sugestii privind reorganizarea serviciilor de informații, la care a adăugat o serie de date pe care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
luat decizia de constituire a Brigăzii Speciale, în cadrul P.P.C., la care să concure toate mijloacele antilegionare de la D.G.P., I.G.J. și S.S.I. În 48 de ore structura Brigăzii a fost stabilită prin grupe, acestea având deja 60 de informatori, sub conducerea chestorului N. Georgescu din D.G.P. În data de 17 decembrie 1942 au fost emise Instrucțiuni Tehnice pentru funcționarea Brigăzii Speciale din Prefectura Poliției Capitalei, care avea misiunea „de a supraveghea acțiunea subversivă desfășurată de mișcarea legionară în cuprinsul Municipiului București” și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
anticomuniste. La 11 martie 1945 au fost arestate cadre superioare din D.G.P., P.P.C. și S.S.I., la care s-au adăugat toți comisarii-șefi din București. Printre cei reținuți s-au numărat Gheorghe Rânzescu (șeful Corpului Detectivilor în perioada 1941-1944), Alfred Paximade (chestor), Mihai Păun (chestor), Cristache Chelbașu (chestor) și Florin Becescu (fost șef al Secțiilor Contrainformații și Contraspionaj din S.S.I. în perioada 1937-1944). Acuzatorul public Alexandru Drăghici, viitor ministru de Interne în perioada 1952-1968, era lăudat de „Scânteia”, la 4 mai 1945
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
martie 1945 au fost arestate cadre superioare din D.G.P., P.P.C. și S.S.I., la care s-au adăugat toți comisarii-șefi din București. Printre cei reținuți s-au numărat Gheorghe Rânzescu (șeful Corpului Detectivilor în perioada 1941-1944), Alfred Paximade (chestor), Mihai Păun (chestor), Cristache Chelbașu (chestor) și Florin Becescu (fost șef al Secțiilor Contrainformații și Contraspionaj din S.S.I. în perioada 1937-1944). Acuzatorul public Alexandru Drăghici, viitor ministru de Interne în perioada 1952-1968, era lăudat de „Scânteia”, la 4 mai 1945, pentru că anchetează „o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost arestate cadre superioare din D.G.P., P.P.C. și S.S.I., la care s-au adăugat toți comisarii-șefi din București. Printre cei reținuți s-au numărat Gheorghe Rânzescu (șeful Corpului Detectivilor în perioada 1941-1944), Alfred Paximade (chestor), Mihai Păun (chestor), Cristache Chelbașu (chestor) și Florin Becescu (fost șef al Secțiilor Contrainformații și Contraspionaj din S.S.I. în perioada 1937-1944). Acuzatorul public Alexandru Drăghici, viitor ministru de Interne în perioada 1952-1968, era lăudat de „Scânteia”, la 4 mai 1945, pentru că anchetează „o nouă bandă de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Secțiunea 1 Biroul permanent al Senatului Articolul 13 După constituirea legală a senatului se alege președintele Senatului și biroul permanent al acestuia. Președintele Senatului este și președintele biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepreședinți, 4 secretari și 2 chestori. Compunerea biroului permanent se stabilește în funcție de configurația politică a Senatului, așa cum rezultă ea din constituirea grupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentanții acestora. În cazul în care nu se ajunge la un acord, problema se va supune votului Senatului. Articolul
HOTĂRÎRE nr. 13 din 26 iunie 1990 privind Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106802_a_108131]
-
voturilor exprimate. În caz de egalitate de voturi se organizează un nou tur de scrutin, la care vor participa candidații aflați în balotaj. Articolul 15 O dată cu alegerea președintelui Senatului, activitatea președintelui în vîrstă încetează. Articolul 16 Alegerea vicepreședinților, secretărilor și chestorilor care compun biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare. În vederea depunerii propunerilor, Senatul stabilește numărul de locuri din biroul permanent care revine fiecărui grup parlamentar în condițiile art. 4. Propunerile se transmit președintelui Senatului. Propunerile nominale pentru funcțiile prevăzute
HOTĂRÎRE nr. 13 din 26 iunie 1990 privind Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106802_a_108131]
-
și orice alte comunicări adresate Senatului, efectuează apelul nominal, notează rezultatul votului, țin evidență hotărîrilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor și proceselor-verbale, asista președintele în realizarea atribuțiilor ce-i revin și îndeplinesc orice alte sarcini trasate de acesta. Articolul 22 Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului Senatului, exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă Senatului proiectul de buget și încheierea exercițiului bugetar anual, asigură menținerea ordinii în localul Senatului și îndeplinesc alte atribuții, în conformitate cu dispozițiile președintelui Senatului și ale biroului
HOTĂRÎRE nr. 13 din 26 iunie 1990 privind Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106802_a_108131]
-
temporare are următoarele consecințe: a) suspendarea indemnizației parlamentare pe timpul excluderii; ... b) suspendarea drepturilor ce țin de calitatea de senator, cu excepția imunității; ... c) interzicerea participării la lucrările Senatului și ale comisiilor; ... d) interzicerea accesului în localul Senatului. ... Excluderea se execută de către chestori. Articolul 154 Pentru menținerea ordinii în ședințele comisiilor, președinții acestora au aceleași drepturi că și președintele Senatului și pot aplica sancțiunile prevăzute la art. 147 alin. 1 lit a)-c). În cazul în care un senator săvîrșește abateri deosebit de grave
HOTĂRÎRE nr. 13 din 26 iunie 1990 privind Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106802_a_108131]
-
aplicarea sancțiunilor prevăzute de regulament. Capitolul 6 Serviciile Senatului Articolul 155 Personalul din serviciile Senatului este condus de secretarul general al aparatului Senatului. Secretarul general este numit de Senat, la propunerea președintelui. El este ordonator de credite și întocmește, împreună cu chestorii, proiectul de buget al Senatului. Articolul 156 Senatul aprobă bugetul anual, precum și executarea acestuia, după verificarea de către chestorii Senatului. Articolul 157 Structura aparatului Senatului, propusă de secretarul general, cu acordul biroului permanent, este aprobată de Senat. Articolul 158 În cadrul serviciilor
HOTĂRÎRE nr. 13 din 26 iunie 1990 privind Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106802_a_108131]
-
secretarul general al aparatului Senatului. Secretarul general este numit de Senat, la propunerea președintelui. El este ordonator de credite și întocmește, împreună cu chestorii, proiectul de buget al Senatului. Articolul 156 Senatul aprobă bugetul anual, precum și executarea acestuia, după verificarea de către chestorii Senatului. Articolul 157 Structura aparatului Senatului, propusă de secretarul general, cu acordul biroului permanent, este aprobată de Senat. Articolul 158 În cadrul serviciilor Senatului funcționează compartimentul tehnic-legislativ, format din specialiști în domeniul juridic, angajați sau, după caz, remunerați cu o indemnizație
HOTĂRÎRE nr. 13 din 26 iunie 1990 privind Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106802_a_108131]
-
d) infracțiunile săvârșite de membrii Consiliului Superior al Magistraturii; ... e) infracțiunile săvârșite de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție; ... f) infracțiunile săvârșite de mareșali, amirali, generali și chestori; ... g) alte cauze date prin lege în competența să; ... 2. că instanța de recurs, judeca: a) recursurile împotriva hotărârilor penale pronunțate, în primă instanță, de curțile de apel și Curtea Militară de Apel; ... b) recursurile împotriva hotărârilor penale pronunțate, ca
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
deputați: * Sorin Victor Lepsa - Grupul parlamentar al P.N.T.C.D. și civic-ecologist * Miron Tudor Mitrea - Grupul parlamentar al P.D.S.R. * Hamar Alexandru Konya - Grupul parlamentar al U.D.M.R. * Ioan Gavra - Grupul parlamentar al P.U.N.R. Articolul 3 Se aleg în funcția de chestor al Camerei Deputaților următorii deputați: * Ioan Mureșan - Grupul parlamentar al P.N.T.C.D. și civic-ecologist * Acsinte Gaspar - Grupul parlamentar al P.D.S.R. * Cristian Rădulescu - Grupul parlamentar al U.S.D.- P.D. * Corneliu Ciontu - Grupul parlamentar al P.R.M. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR VASILE LUPU -----------------
HOTĂRÎRE nr. 2 din 3 februarie 1997 pentru alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116823_a_118152]
-
Articolul UNIC Se aleg în funcția de chestor al Senatului următorii senatori: . Constantin Sava - Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România . Tiberiu Vladislav - Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal PREȘEDINTELE SENATULUI PETRE ROMAN ---------------------
HOTĂRÎRE nr. 3 din 3 februarie 1997 pentru alegerea chestorilor Senatului în prima sesiune a Senatului din anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116845_a_118174]
-
lei - crt. ──────────────────────────── �� aprilie octombrie ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Președinția României 1. Președintele României 9.056 9.555 ��Parlamentul României 2. Președintele Senatului și Președintele Camerei Deputaților 8.357 8.817 3. Vicepreședinții Senatului și ai Camerei Deputaților 7.698 8.122 4. Secretarii și Chestorii Senatului și ai Camerei Deputaților 7.244 7.643 5. Președinții comisiilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților 7.244 7.643 6. Liderii grupurilor parlamentare ale Senatului și Camerei Deputaților 7.244 7.643 7. Vicepreședinții comisiilor permanente ale
LEGE nr. 154 din 15 iulie 1998 (*actualizată*) privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupa funcţii de demnitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121299_a_122628]
-
în prevederile bugetare aprobate prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 9/1997 , modificate cu rectificările ulterioare. Utilizarea mijloacelor financiare s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 72/1996 privind finanțele publice, precum și ale celorlalte acte normative în vigoare. Constantin Avramescu, chestor Ioan Vida Simiți, chestor Acsinte Gaspar, chestor Ioan Gavra, chestor Avize: ------ Secretar general, Lucian Mihai Director general, Costel Bratu Anexă 1 CAMERĂ DEPUTAȚILOR Anexă 2 CAMERĂ DEPUTAȚILOR CONTUL DE EXECUȚIE A BUGETULUI PE ANUL 1997 - Detalierea pe articole de cheltuieli
HOTĂRÂRE nr. 18 din 18 mai 1998 privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120787_a_122116]
-
prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 9/1997 , modificate cu rectificările ulterioare. Utilizarea mijloacelor financiare s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 72/1996 privind finanțele publice, precum și ale celorlalte acte normative în vigoare. Constantin Avramescu, chestor Ioan Vida Simiți, chestor Acsinte Gaspar, chestor Ioan Gavra, chestor Avize: ------ Secretar general, Lucian Mihai Director general, Costel Bratu Anexă 1 CAMERĂ DEPUTAȚILOR Anexă 2 CAMERĂ DEPUTAȚILOR CONTUL DE EXECUȚIE A BUGETULUI PE ANUL 1997 - Detalierea pe articole de cheltuieli - Anexă 3 CAMERĂ DEPUTAȚILOR
HOTĂRÂRE nr. 18 din 18 mai 1998 privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120787_a_122116]