977 matches
-
ușor de mînuit și de transportat. Fără îndoială, primul suport al cărților adevărate a fost pădurea; cuvintele care desemnează cartea în greacă, biblos, și în latină, liber, aveau ca prim sens scoarță de arbore, iar caracterul care desemnează cartea în chineză este sub formă de tăblițe de lemn sau de bambus. Aceasta înseamnă că, în memoria colectivă a popoarelor care au făurit aceste cuvinte, această materie apărea ca primul suport al cărții. Să semnalăm și misterioasele tăblițe din lemn din Insula
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
răspunde la aceste întrebări a dus la apariția lingvisticii științifice la începutul secolului al XIX-lea. Friedrich Schlegel consideră că există limbi cu flexiune (sanscrita, greacă, latină și alte limbi indo-europene vechi), superioare prin structura și complexitate celor fără flexiune (chineză, malaeza, limbile amerindiene). Limbile semito-hamitice (arabă, ebraica) erau plasate în apropierea vîrfului ierarhiei, ocupat de limbile indo-europene, pe treaptă cea mai de jos fiind plasată chineză. Fratele său, August Wilhelm von Schlegel, separă tipul izolant de tipul aglutinant considerînd, în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
c=a+b - fuziune regulată: c=a+(b-x)+x - fuziune neregulata: c=(a-x)+(b-y)+(x+y) - simbolism: c=(a-x)+x Tip conceptual Grupe Tehnică Caracter Exemple ÎI III IV A (simplu cu raporturi sintactice pure) a izolanta analitic chineză, anamită (d) a, b izolanta (ușor aglutinanta) analitic ewe89 (b) a, b, c aglutinanta (ușor aglutinantă-fuzionantă) analitic tibetana modernă B (complex cu raporturi sintactice pure) b, (d) a aglutinantă-izolantă analitic polineziana b a (b) aglutinantă-izolantă polisintetic haida 90 c a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cinci constructe tipologice, care pot fi dominante într-o limbă istorică: 1) flexionar că în latină sau cehă; 2) aglutinant că în maghiară sau japoneză; 3) izolant sau analitic că în franceză sau engleză; 4) polisintetic că în vietnameza și chineză; 5) cu flexiune internă că în arabă. După cum se poate observa, sensul termenilor izolant și polisintetic este diferit, la lingvistul ceh, de uzajul tradițional. El consideră, de pildă, ca limbile amerindiene din America de Nord nu sînt prototipuri ale tipului polisintetic, așa cum
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aproximativ același timp (ritmul metronom sau așa-numitul ritm de mitralieră). În cazul unei vorbiri rapide, o limbă silabica apelează la un ritm mai rapid pentru a emite un număr mai mare de silabe pe secundă (turcă și finlandeză, tagalog, chineză cantoneză, dar și limbile romanice). Limbile morice (sau moraice) sînt cele în care morele ritmează enunțul. O mora (< lat. mora: "întîrziere", "amînare", "răgaz") este un sunet elementar emis în timpul fonației. În limbile morice nici nu există noțiunea de silaba. În
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
bună parte a limbilor amerindiene. Izolanta (amorfa, radicală) - chineză, vietnameza, tibetana, maori, ewe etc. În limbile izolante, numite și amorfe, cuvintele sînt invariabile, raporturile gramaticale fiind exprimate printr-o serie de mijloace sintactice (instrumente gramaticale) sau fonoprozodice (intonația, ca în chineză). În limbile izolante fiecare cuvînt este invariabil și este alcătuit dintr-un singur morfem. Categoriile gramaticale sînt exprimate prin alte cuvinte din context sau prin topica. Aglutinanta - turcice, mongolice, fino-ugrice, tunguso-manciuriene, samoiede, dravidiene, bantu, japoneză, gruzina, basca etc. Aglutinarea este
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lumii, este naturală, din punct de vedere enunțiativ: tema (S: suport) vs remă (VO: aport de informatie). Această topica apare în limbi dintre cele mai diferite din punct de vedere genealogic: indo-europene (mai puțin cele celtice care au ordinea VSO), chineză, vietnameza, thai, khmer, kiswahili, hausa, yoruba, nahuatl, quiche, guaraní, javaneza etc. Topica nu este, însă, fixă. De pildă în limbile romanice, prin fenomenul de pronominalizare a obiectului, SVO → (S)OV: L'homme lit le livre → Îl le lit. El hombre
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ale lui Eugeniu Coșeriu, probabil cei mai influenți lingviști ai lumii din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Chomsky constată chiar de la început că "în primul rînd, conceptul comun de limbă are o dimensiune socio-politică crucială. Vorbim despre chineză că despre o limbă, desi diferitele dialecte chineze sînt tot atît de diferite, precum diferitele limbi romanice. Vorbim despre olandeză și germană că despre două limbi separate, deși unele dialecte ale limbii germane sînt foarte apropiate de dialectele pe care
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
prefixoide, rădăcini, sufixe) a unor neologisme, de obicei noi termeni științifici, cu circulație internațională. Astfel de limbi sînt greacă veche și latină (pentru Europa ultimilor 2500 de ani), arabă clasică (pentru întreaga lume musulmană), sanscrita (pentru subcontinentul indian și Asia de Sud-Est), chineză clasică (pentru estul Asiei). În vechime acest rol l-au avut și alte limbi precum sumeriana, egipteană clasică, maya clasică etc. Limba vehiculara (de comunicare interetnică, lingua franca 207) este o limbă care înlesnește comunicarea dintre diverse comunități sociolingvistice. Rolul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
care înlesnește comunicarea dintre diverse comunități sociolingvistice. Rolul de lingua franca l-au jucat în decursul timpului, în diverse zone ale lumii, numeroase limbi: akkadiana (sec. XX-XV i.C. în Orientul Mijlociu), apoi sumeriana și arameica în aceeași zonă, sanscrita și chineză clasică în Orientul Îndepărtat, nahuatl în America Centrală, quechua în America de Sud etc. Limba (de circulație) internațională este o limbă vehiculara de nivel planetar și poate fi o limbă naturală (de pildă, engleza) sau o limbă artificială, special construită în acest scop
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vorbită în epoca îndepărtată cînd s-a întemeiat respectivă religie. Arabă clasică e folosită în islamism, avestica în mazdeism/ zoroastrism (religie iraniană a cărei carte sacra e numită "Avesta"), sanscrita în hinduism, pali (limba în care e redactat canonul budist), chineză clasică și tibetana clasică în budism; liturghia iudaica folosește ebraica biblică și iudeo-aramaica; în creștinism, Vechiul Testament e redactat în ebraică și arameica, iar Noul Testament în greacă koine. Creștinismul este religia care folosește cele mai multe limbi liturgice: latină ecleziastica a romano-catolicilor a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și prin extinderea analitismului. La baza lor stau - îndeosebi sub aspect lexical - limbi europene moderne: engleză, franceza, italiană, portugheză, spaniolă, limbile indigene putînd furniza însă nucleul organizării gramaticale (de ex., pidgin English, cu vocabular englez și baza gramaticala furnizată de chineză). Apărute încă din secolul al XVI-lea, pidginurile mai au circulație îndeosebi în Africa și în Asia de sud și sud-est"213. Datorită faptului că limbile creole trec prin aceleași etape de formare, indiferent de limba-bază folosită, ele au cîteva
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Laurent Sagart 283 crede că putem vorbi de o macro-familie sino-tibeto-austroneziană incluzînd, pe lîngă limbile chinezo-tibeto-birmane, si ansamblul austronezian, acesta din urmă cuprinzînd limbile tai-kadai, malayo-polineziene și cele formosane. Émile Benveniste remarcă "legătură marilor unități lingvistice în Extremul Orient: de la chineză la tibetana, de la tibetana la birmaneză, apoi la limbile din Salwen (palaung, wa, riang), la mon-khmer și pînă în Oceania, se disting, fără a putea fi complet definite, conexiuni cu caracter de serie, fiecare unitate intermediară fiind legată într-un
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grup este o punte între limbile chino-tibetane și cele austroneziene. Sînt în general limbi izolante, monosilabice; tonuri cu valoare distinctiv-semantică; reduplicare totală sau parțială; prefixarea și compunerea că metode de formare a noilor cuvinte; împrumuturi din sanscrita, pali, cambodgiana și chineză; unele cuvinte din fondul principal lexical (părți ale corpului, pronume personale, numerale) au rădăcini comune cu cele din limbile austroneziene; în general limbi fără flexiune; că și în limbile chino-tibetane, clasificatori postpuși numeralelor care însoțesc diferite substantive și identitate formală
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
varietăți regionale de miao (Chină), pa-hng (Chină), cinci varietăți de mien (Chină) și she / ho nte (Chină). Aceste limbi, foarte puternic tonale (unele au chiar douăsprezece tonuri distincte), sînt considerate de unii lingviști că stînd la originea utilizații tonurilor în chineză, limbile tibeto-birmane, limbile tai-kadai și vietnameza. Sînt limbi monosilabice, analitice, fără adpoziții, cu topica preponderant SVO. Bibliografie specială: Benedict, Paul K., Sino-Tibetan. A Conspectus, Cambridge University Press, Cambridge, 1972. Benedict, Paul K., Thai, Kadai and Indonesian. A New Alignment în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
chichewa O Malawi; N Zambia, Mozambic, Zimbabwe familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul nyasa; SVO latină 71. chineză O Chină (inclusiv Taiwan, Hong Kong, Macao), Singapore / N Indonezia, Filipine; recunoscută că limba minoritara în Mauritius și SUA; opt limbi (dialecte) chineze mai importante: 1. chineză de nord; 2. mandarina standard (varianta standardizata a chinezei de nord și limba oficială); 3. wu; 4. cantoneză; 5. gan; 6. hakka; 7. min; 8. xiang. Între unele, diferențele sînt mai mari ca între două limbi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
subgrupul nyasa; SVO latină 71. chineză O Chină (inclusiv Taiwan, Hong Kong, Macao), Singapore / N Indonezia, Filipine; recunoscută că limba minoritara în Mauritius și SUA; opt limbi (dialecte) chineze mai importante: 1. chineză de nord; 2. mandarina standard (varianta standardizata a chinezei de nord și limba oficială); 3. wu; 4. cantoneză; 5. gan; 6. hakka; 7. min; 8. xiang. Între unele, diferențele sînt mai mari ca între două limbi romanice sau între două limbi germanice. familia sino-tibetană, ramura chineză; tonala; tendința monosilabica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cele mai omogene arii lingvistice din lume; patru perioade: proto-coreeană, veche, medie și modernă; opere literare din sec. VII-VIII limba izolată; unii lingviști o considera altaica; alții cred că este înrudită cu japoneză; aglutinanta; urme de armonie vocalica; SOV han (chineză), în trecut; hangul (coreeană) - fonetica, silabica; scrisă în coloane verticale, ulterior orizontal 79. cornică LM, dispărută în 1777; Kernewek sau Kernowek; reînviata la începutul sec. XX; N Marea Britanie (Cornwall); primele texte din sec. IX-X; dispărută, conform tradiției, în 1777. În
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cehă Centrafricana (Republică ~) (Africa Centrală, Oubangi-Chari) Africa Bangui sango (creola locală cu baza ngbandi), franceza Chile America de Sud Santiago de Chile spaniolă; mapudungun, quechua, aymara, rapanui Chină Asia Beijing chineză mandarina; mongola, uigură, tibetana, zhuang Christmas (Insula ~) Asia Flyng Fish engleză; chineză, malaeza Ciad Africa N'Djamena franceză, arabă ciadiana Cipru Europa Nicosia greacă, turcă, engleza; armeana, arabă maronită cipriotă Ciukotka (DA-FR) Asia Anadîr ciukotă, rusă Ciuvașa (Republică ~) (FR) Europa Ceboksarî ciuvașa, rusă Coasta de Fildeș (Côte d'Ivoire) Africa Yamoussoukro
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Tarawa kiribati (gilbertină), engleza Kîrgîzstan (Regiunea Fergana, RA Karakîrgîză, Kirghizstan) Asia Bișkek kîrgîza, rusă; uzbekă Komi (FR) Europa Syktyvkar komi, rusă Kosovo Europa Pristina albaneză, sîrbă; bosniacă (sîrbo-croată), turcă Kuwait Asia Kuwait City arabă Laos (R.D.P. ~) Asia Vientiane lao (laoțiana); chineză, vietnameza, thai standard Lesotho Africa Maseru sesotho (sotho de sud), engleza Letonia Europa Riga letona Liban Asia Beirut arabă Liberia Africa Monrovia engleză; kpelle, bassa, grebo Libia Africa Tripoli arabă; nafusi, tamasheq, awjilah, domari, tedaga Liechtenstein Europa Vaduz germană Lituania
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
engleză și baza gramaticala africană), hindi (sarnami hindustani), javaneza (surinameza javaneza), ndjuka (creola cu baza engleză), saramaka (creola cu baza engleză și portugheză) Swaziland Africa Lomamba + Mbabane (și)swati (swazi), engleza; zulu, tsonga, afrikaans Taiwan (Chină) Asia Taipei chineză mandarina; chineză taiwaneză Tadjikistan Asia Dușanbe tadjika (limba sau dialect iranian); rusă; uzbekă, kîrgîza, khowar, shugni, yaghnobi Tanzania (Tanganika + Zanzibar) Africa Dohoma + Dar es Salaam (ki)swahili, engleza Tatarstan (FR) Europa Kazan tătara, rusă Teritoriile Australe Franceze Oceania Saint-Pierre franceză Teritoriul Britanic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Tanganika + Zanzibar) Africa Dohoma + Dar es Salaam (ki)swahili, engleza Tatarstan (FR) Europa Kazan tătara, rusă Teritoriile Australe Franceze Oceania Saint-Pierre franceză Teritoriul Britanic din Oceanul Indian Africa Diego García engleză Thailanda (Siam) Asia Bangkok thailandeza (thai); isan, yawi (dilect malaez), chineză, karen, khmer Tibet (Reg. autonomă Chină) Asia Lhasa tibetana, chineză Timorul de Est (Timorul Oriental, Timor-Leste, Timorul Portughez) Oceania Dili tetun dili (creola cu baza tetum și portugheză), portugheză; atauru, baikeno, bekais, bunak, fataluku, galoli, habun, idalaka, kawaimina, kemak, makalero, makasae, makuva
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
chi)shona, sotho, tonga, tsonga, tswana, venda, xhosa; dombe, fanagalo, kunda, lozi, manyika, ndau, tsoa, tswa 8.2. CLASAMENTUL LIMBILOR LUMII DUPĂ NUMĂRUL DE VORBITORI NATIVI 349 Locul Limba Familia Țară de origine Total țări Total vorbitori nativi (milioane) 1. chineză chino-tibetană Chină 33 1197 2. spaniolă indo-europeană, romanica Spania 31 399 3. engleză indo-europeană, germanica Anglia 99 335 4. hindi indo-europeană, indo-iraniană India 4 260 5. arabă afro-asiatică, semitica Arabia Saudita 60 242 6. portugheză indo-europeană, romanica Portugalia 12 203 7
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
258, 261, 263, 271, 284, 301, 309, 346, ~ continentală 161, ~ estică 161, ~ insulara 161, 271 centum 120, 162, 268, 270, 313 chamorro 196, 198, 250, 323, 328 cherokee 250, 334 chewa/chichewa (nyanja) 250, 327, 338 cheyenne 250 chhattisgarhi 250 chineză 49, 57, 58, 61, 77, 86, 87, 88, 92, 97, 98, 103, 109, 111, 113, 187, 188, 189, 190, 191, 197, 231, 249, 251, 252, 305, 308, 310, 313, 315, 320, 325, 327, 333, 335, 337, 339, 344, 347 chino-tibetană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o multitudine de pești, melci, creveți, homari uriași, caracatițe, sepii, calmari, scoici, crabi și multe alte viețuitoare marine vii. Ochim un restaurant cu o masă liberă în interior și o ocupăm imediat. Chelnerița ne aduce o listă de meniuri în chineză, ici și colo traduse în engleză. Ne oprim la „royal chiken” și mai comandăm o cola și o cafea cu lapte. Mâncarea nu este pe gustul nostru și nici aspectul și culoarea ei. Așa că, după două-trei îmbucături renunțăm la ea
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]