903 matches
-
pe deasupra e o autosugestie în care te adîncești invocînd un număr uimitor de mic de expresii ritualice. Cu alte cuvinte, nimic mai previzibil decît diagnosticul psihanalitic, a cărui puținătate de variante e știută. Invariabil te învîrți în jurul acelorași clișee din chingile cărora nu poți ieși decît trădînd psihanaliza, pentru ca, în final, să recunoști că daimonul inconștient, deși nu poate fi învins, poate măcar să fie îmblînzit. Restul ține de credință, iar cînd ea lipsește psihanalistul îți reproșează rezistența pe care novicele o
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
de sânge/ aidoma îngerilor/ din maramureșene colinzi." Este în viziunea poetică a domnului Grigurcu ceva din arta suprarealistă a unui Magritte sau Dali, unde abisalul ia forme reificate și stranietatea juxtapunerilor comunică o viziune profund personală asupra lumii, scăpată din chingile reprezentărilor convenționale. Dihotomia din titlu este consecvent subminată de corespondențele care alcătuiesc substanța acestor poezii. Gheorghe Grigurcu, Acul și steaua, Editura Charmides, Bistrița, 2001, 108 pag.
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
același făgaș pe care limba l-a parcurs deja. Legea universală a lui Lorentz spune că un corp se turtește în direcția perpendiculară presiunii. Iar această lege chiar reprezintă anume conținutul "numelui elementar" L: fie că numele-L semnifică leamka (chingă), lopast' (paletă de elice), lapa (labă), luju livnea (baltă de ploaie), lug (luncă), lejanka (pat de pământ) - în toate cazurile raza forței de deplasare se reversă pe amplul fascicul transversal al suprafeței, până se ajunge la echilibrarea vectorului forței cu
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
mici". Semnificația literei L constă "în trecerea unui corp, întins de-a lungul axei de mișcare, într-un corp alungit în două dimensiuni, perpendiculare pe direcția de deplasare". De exemplu, suprafața unei bălți și picătura de ploaie, lodka (barcă), leamka (chingă). Sensul lui S e de "contopirea suprafețelor, anihilarea hotarelor dintre ele". E semnifică "un punct nemișcat ce fixează rețeaua punctelor mobile". Astfel, limbajul transrațional reprezintă viitoarea limbă universală în germene. Numai ea ar putea uni oamenii. Pentru că limbile raționale deja
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
în iluzie. Este Musa, inocentul într-o lume de culpabili. Este Sara, frumoasa lui fiică, cel mai drag copil, pe urmele căreia pornește să înfrunte necunoscutul țărmurilor mediteraneene, să-i apere senzualitatea deznădăjduită în așteptarea unei înavuțiri peste noapte, de chingile prejudecăților cu primejdioase consecințe pentru casa lui de fete, lăsată în mahalaua Brăilei. Sînt personajele celor patru părți ale Răsăritului de soare (Musa, Sara și... barurile ei, Bucurii și chinuri "egiptene", În Siria: Solomon Klein). Este drama luptelor inegale dintre
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
Apostol Bologa e un nou Hyperion, născut în târgușorul Parva de pe valea Someșului și programat să răstoarne, la momentul oportun, ordinea stabilită a lumii. În clipa când „zidurile începutului și sfârșitului” devin de nesuportat, dezertarea - din armată, dar și din chingile respectabilității provinciale - apare ca singurul mod posibil de a depăși cercul strâmt al regulilor fixate de canonul dublei monarhii. După moartea prematură a tatălui, Apostol pleacă la studii „buimăcit, cu sufletul zdrențuit de îndoieli și sigur că și-a pierdut
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
șaptelea e serios. Nu mai este vorba de lăieții, de acei văicăreți aliați de ocazie... Putem zice, o baladă în lege, nu epopee eroi-comică, - balada lui Argineanu. Epica ei merită a fi desfășurată, - și o vom face strângând-o în chingi, urmărind cavalcada vorbelor: Viteazul se repede în turci, sare, surpă, calcă, aleargă, străpunge, taie, rupe, zbiară, înjură, sfarmă, iar sfârtecă, scapă de ei, gonește, îi lasă în urmă de izbeliște, calul nu-și mai întețește, se oprește, privește... ...De pulbere
Balada lui Argineanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7295_a_8620]
-
vagues du vent me reçoivent,/ me renversent, me tourbillonnent.// Maison: - mă naissance-errance.// Je m'éloigne toujours, aliéné/ dans le ciel, sauvé et perdu/ sur leș ailes rigides de l exil" (Ailes rigides). Reversul sentimentului "exemplar", al emoției strîns ținute în chingile olimpiene se arătă a fi încleștarea ferină, cruzimea transcrisa nemijlocit, dur confesiva: "D'un garage souterrain de Paris,/ je regarde le ciel/ et je me parle dans un mélange de langues/ comme une vivante tour de Babel.(...) Mes ręves ne
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
compararea celor două versiuni, Constandina Breazu-Stoian ajunge la concluzia că O noapte în bălți "ilustrează, mai elocvent decât alte exemple de refacere a textelor primare, cum fixarea pe orizontală a planului narativ, a făcut dintr-un episod memorialistic, desprins din chingile unui context introductiv artificial compus - o povestire care s-a refăcut pe sine, concentrându-se pe întâmplarea ca atare. Reconstrucția ulterioară a cadrului, restrâns la cătun și bălți, creând o legătură indestructibilă între locul și timpul acțiunii, toate generatoare ale
Primul manuscris al lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7972_a_9297]
-
-ndeamnă Mi-e miezul sec Mi-e creanga în destramă Și ce folos că sara Trag rădăcinii mele Puterea și nectara în loc de frunze, stele Mă strânge rădăcina Și porii mi s-au strâns Și-n cercuri strânse, anii Ca-n chingi de fier mi-i număr Și-o toropeală rece, Lucidă m-a cuprins Mlădița mi se trece Și-mi cade de sub umăr Să fie somnul, oare De piatra-nsingurare Sau numai moartea... Bună, atotcuprinzătoare. L'Eternel Retour Sunt pietre încheiate Atât
Poezie by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/8698_a_10023]
-
a siloz de cartofi, a cereale putrezite, fermentate, un aer greu, coborât, nefiresc în curățenia ninsorii care tot cădea. Doi țigani se opinteau să ridice un bloc imens de piatră. Sau să-l tragă într-o parte, după cum icneau sub chingile cu care erau încinși. Au văzut că-i urmăream. Unul, masiv, într-o bluză de gărzi patriotice, a venit lângă mine. A făcut gestul de a duce o țigară la buze. I-am dat una. "Maistore", a oftat el. "Dacă
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
e viața, zici că nu se poa'. Ca-n filmele alea de le dă pă bulgari, cu americani. Acu' doi ani eram acolo", și-mi arată undeva spre un șir de camere din fața noastră. "La chilii, ș-acu' trag la chingi la monoment. Și-l mai înjură pă Ceaușescu. Da' de nu venea el cu ideea nu mai era ș-acu' gherla aci pă deal? Da' uite că comunismu' ține cu poporu'. Ne dă și de muncă". Nu aveam chef să
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
Pe lângă toate, pictează, reproiectându-și reveriile poetice în reverii plastice. Debutul literar al Gabrielei Melinescu s-a petrecut în vremuri complicate, dramatice dar și dătătoare de speranță, la începutul anilor 70, când poezia românească se desfăcea , cu teribile eforturi, din strânsoarea chingilor dogmatismului.Un rol însemnat, poate decisiv, în acea mișcare l-au avut poeții tineri ai acelui moment, Gabriela Melinescu aflându-se printre ei.Prima carte,din 1965, și-a intitulat-o Ceremonie de iarnă și a apărut într-o colecție
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
cu adevărat un intelectual și, în al doilea rînd, de a cerne studioșii cu merit de impostorii cu virtuozitate înșelătoare. Odată încheiat stagiul de antrenament, urmează etapa a doua, a eliberării. Tînărul trebuie să-și ia zborul lăsînd în urmă chingile filologice în care a stat legat pînă atunci. Eliberarea nu se face în virtutea unei gratuite pofte de răzvrătire, cînd orgoliul îl îndeamnă să plece de lîngă maestru spre a-i nega ideile, ci din imboldul instinctiv că, fără eliberare, nu
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
esențial - și în bine - harta literaturii române. De acest suflu înnoitor s-a bucurat și patrimoniul literaturii române clasice, inclusiv secțiunea de folclor și folcloristică. Desigur se mai înregistrau și eșecuri, ca în orice regim dictatorial care își mai slăbise chingile cenzurii. Așa s-a întîmplat, în 1968, cu repede devenită celebră antologie a poeziei românești alcătuită de dl Nicolae Manolescu, în care s-au integrat, în sumar, cîteva piese din lirica unor Nichifor Crainic, Aron Cotruș, Radu Gyr și autoexilatul
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
cum sugerează neinspiratele ghilimele. Studiul din 1963 al lui Liviu Rusu, urmat, în sprijin, de cel al lui Tudor Vianu, a făcut epocă, reprezentând nu numai "reconsiderarea" lui T. Maiorescu, dar primul semn clar al desprinderii conștiinței literare românești din chingile realismului socialist. Liberaliarea ideologică din deceniul șapte al veacului trecut, atâta câtă a fost, a început cu această revenire inechivocă la maiorescianism, iar faptului trebuia să i se acorde importanța cuvenită în "Documentarul", altfel necesar, publicat de "Viața Românească". La
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
fi limitat numai la sfera literaturii. N-a fructificat-o, iar pe aceea din anii instaurării comunismului, la care și-a adus și el o tristă contribuție, nici nu avea cum, și de ar fi vrut s-o facă, deoarece chingile cenzurii politice erau sângeros de strânse, iar sănătatea lui din ultimii ani de viață nu i-o mai îngăduia. Nu și-a ignorat însă cu totul tezaurul de amintiri, întorcându-se înspre el în volumul Anii de ucenicie (1944), ce
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
care am fost viu. Nu măști, create de înfățișările Lumii celeilalte, acolo unde m-am născut. Numai pierderile și-au lăsat Scursura pe pământ. * Ce contează că m-ai părăsit Așa cum azi mă lasă puterile, Căci din fiecare slăbire din chingi a cărnii îmi crește înapoi răsufletul, Se face plămâni ai lui Dumnezeu Ce mă slujesc împreună cu slujire Gemând a respirației tale. Deodată a naște E ultimul cuvânt spus cu șoaptă de agonie. * Să ne pregătim să trecem pragul Imperiului binecuvântat
Miron Kiropol by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10234_a_11559]
-
în zborul ei / măcar pe o clipă și murindă / alta vine să-i dea ac și ora / îi dă ghimpe și roind cununa / se-nnoiește-n zbor și trupul lui / pluricelular e ca un fagure: / nu-l mai ține cruce, chingi, nu-l țin / cuiele din palme, doar cununa / de albine, cea roindă,-a cărei / miere grea și ceară străvezie / carnea trupului prelins îi / este". Evidențierea lui este, prin situarea aparte și la urma întregii descrieri, subliniază existența divinității . Avem aici
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
află în mod sigur pe tărîmul adevăratei literaturi, chiar dacă această scriere nu este o realizare deosebită. Poetul găsește expresii proprii și un limbaj adecvat pentru a reproduce străvechea dramă a relației dintre sentimentalismul firesc feminin și iubirea bărbatului, ținută în chingile practicismului cerebral. Ex.: "... bărbatul abstract se gîndea la femeia abstractă / cu toate celulele creierului / femeia abstractă se gîndea la bărbatul abstract / cu toate celulele inimii" etc. Trama este însă deșirată, motonia acelorași imagini devine, la un moment dat, sîcîitoare și
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
de riscuri. Toate acestea le-am receptat stând pe bancă la umbra clădirii modeste a aeroportului Băneasa. După o zi de muncă intensă echipa de lucrători și mecanici aflată pe terenul aeroportului a reușit să ridice în picioare, cu ajutorul unor chingi de sprijin și al unor aparate numite vinciuri, un stâlp uriaș având în vârf o antenă. Acel stâlp de antenă de la Băneasa a fost prima realizare în domeniul comunicării radiofonice efectuată în cadrul Aviației Civile al cărei proaspăt angajat era soțul
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
a circula fără semne printr-o jumătate de om lași de la tine și nu mai ceri înapoi frigul dincolo de libertate nu sunt puncte înghesuite de frică ci un triplu salt cu inima roasă de fericire crize copilăria se desface din chingi cu exerciții de reproducere a formelor care te fac să-nțelegi ceea ce-n grabă refuzi : maladia nevindecabilă te familiarizează cu dragostea, crizele lasă pe adversari o lumină când toate în jur sunt neclare. singurul alfabet Braille la îndemână sunt corpurile
Poezie by Florin Caragiu () [Corola-journal/Imaginative/7517_a_8842]
-
Vrea unul Vrea unul să Te uite și ce-a uitat înjură Prostia-i unge zilnic cu mușița la gură. Zădărnicia lui colțoasă are toane, Vrea chipul să }i-l ia cu japca din icoane. Credința mea din neam în chingă nu te ține Să-ți lauzi Dumnezeul și să îți fie bine. Nu Sfântul meu din ramă se-ncruntă și oprește Să-ți porți curat voința, cum apa nici un pește Nu poate să-l rețină-n năvodul unei mări, Deși
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]
-
să-l spunem cu majusculă. De ce ? Pentru că, oricâtă educație, oricâte coduri ale societății, ale cărților citite, ale credinței moștenite, toate acestea la un loc, nu-l fac să-și piardă ceea ce e natural în el, nu-l pot strânge în chingile lor. De ce Geniul nu este iubit în timpul vieții? De ce despre Mozart, ca și despre alte Genii ale omenirii - de la Iisus încoace - există legende?! Legende înălțătoare și legende triviale? Fie că sunt înnălțătoare, fie că sunt triviale, ele sunt false. Despre
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
de maximă libertate și de manifestare aproape nestingherită a creativității în România sistemului comunist, pe baza experienț ei lecturii „Gazetei literare”, aș spune că vîrful graficului, anul cel mai puțin contaminat politic și de maximă expansiune a freneziei eliberatoare din chingile politicului o reprezintă anul 1963. În acest an, Tudor Arghezi publică cele mai multe texte, majoritatea sub forma deja consacrată a tabletei și, chiar dacă bătrînul poet face reverențele politice necesare, stilul textelor sale respiră o calitate literară care marchează puternic ansamblul revistei
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]