1,084 matches
-
în familie, la Focșani! Fischer continuă: ― Să mai puftească și buierii: Cohn Zalman, Constantinescu Teodor... și Dinulescu Stelian! Löbel, când aude că-l cheamă pe Chiorul la lecție, se zăpăcește și-i face semn cu cotul în coaste: ― Chiorule... bă, Chiorule! Chiorul crede, după convenția făcută, că se râde în clasă, și-odată, în liniștea aceea mormântală, sare-n sus în bancă, bate cu mîinile-n pupitru și-ncepe să râdă ca un scos din minți, de unul singur: ― Hă, hă, hă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
familie, la Focșani! Fischer continuă: ― Să mai puftească și buierii: Cohn Zalman, Constantinescu Teodor... și Dinulescu Stelian! Löbel, când aude că-l cheamă pe Chiorul la lecție, se zăpăcește și-i face semn cu cotul în coaste: ― Chiorule... bă, Chiorule! Chiorul crede, după convenția făcută, că se râde în clasă, și-odată, în liniștea aceea mormântală, sare-n sus în bancă, bate cu mîinile-n pupitru și-ncepe să râdă ca un scos din minți, de unul singur: ― Hă, hă, hă, hă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pe care Fischer cât abia poate să-l stăpânească. ― Ce, mogarule, ai înnebunit?! Ia să puftești cu mine la Cancelarie, la sfârșitul orei! Cum era fatal, toată întîmplarea a fost povestită Barosanului, cu cererea categorică de a-l elimina pe Chiorul care, după diagnosticul lui Fischer, dădea semne de alienație mintală! Chiorul, știind, ca dealtfel și noi toți, ce mină de aur este inima Barosanului, i-a spus adevărul. Barosanul a înțeles și a aranjat lucrurile în așa fel ca toată lumea
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ai înnebunit?! Ia să puftești cu mine la Cancelarie, la sfârșitul orei! Cum era fatal, toată întîmplarea a fost povestită Barosanului, cu cererea categorică de a-l elimina pe Chiorul care, după diagnosticul lui Fischer, dădea semne de alienație mintală! Chiorul, știind, ca dealtfel și noi toți, ce mină de aur este inima Barosanului, i-a spus adevărul. Barosanul a înțeles și a aranjat lucrurile în așa fel ca toată lumea să fie mulțumită. * Scena ce urmează s-a repetat de multe
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
luăm ceva: mai puțin după pofta inimii și mai mult după posibilitățile financiare ale fiecăruia. Unii, mai cu dare de mână, au cerut câțiva țapi de bere; alții, mai sărăcuți, am luat câte un lapte bătut. Cu noi era și Chiorul, căruia, din ce pricină nu știu, i se făcuse o sete, de-ar fi băut și lacul Cișmigiu! Cum făcea parte și el dintre noi, cei cu pungile ușoare, a comandat tot un lapte bătut. A sorbit Chiorul din el
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
era și Chiorul, căruia, din ce pricină nu știu, i se făcuse o sete, de-ar fi băut și lacul Cișmigiu! Cum făcea parte și el dintre noi, cei cu pungile ușoare, a comandat tot un lapte bătut. A sorbit Chiorul din el cu nesaț până la jumătatea paharului și s-a gândit că e bine să se odihnească puțin; s-a lins pe buze ― bun lapte, ce e drept, gros, cu broboane de unt, și rece de-ți îngheța limba! Ar
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
lins pe buze ― bun lapte, ce e drept, gros, cu broboane de unt, și rece de-ți îngheța limba! Ar mai fi băut un pahar, însă de unde să mai scoți doi lei? Dar o idee ingenioasă și salvatoare străbătu creierul Chiorului, răcorit o clipă de... lapte! Repede, mai bău până aproape de fundul paharului, lăsând așa, ca de un deget. Apoi își roti privirile în jurul nostru și spuse: ― Măi, vreți să vedeți cum mai beau eu încă un lapte bătut, fără să
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de... lapte! Repede, mai bău până aproape de fundul paharului, lăsând așa, ca de un deget. Apoi își roti privirile în jurul nostru și spuse: ― Măi, vreți să vedeți cum mai beau eu încă un lapte bătut, fără să-l plătesc? ― Cum, Chiorule?! ― Ce vă privește? Vorba e: mă credeți în stare, nu? ― Păi, dacă ai să faci vreo șmecherie! ― Mă rog, cum, necum, eu vă spun că mai, beau un pahar pe gratis. Vorba e: cine-mi mai face cinste cu unul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
vreo șmecherie! ― Mă rog, cum, necum, eu vă spun că mai, beau un pahar pe gratis. Vorba e: cine-mi mai face cinste cu unul, dacă mă țin de cuvînt? ― Eu, mă! îi răspunse Matei Păunescu. Să te văd! Ochii Chiorului luciră de bucurie. Foarte discret își făcu mâna dreaptă cupă, ochi o muscă ce bâzâia pe lângă pahar, și cât ai clipi o prinse și o aruncă în restul de lapte. Musca se zbătu cât se zbătu și-și dete obștescul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ochi o muscă ce bâzâia pe lângă pahar, și cât ai clipi o prinse și o aruncă în restul de lapte. Musca se zbătu cât se zbătu și-și dete obștescul sfârșit sub privirile ucigașe ale călăului. ― E-n regulă! zise Chiorul și, compunîndu-și o față de om scârbit la culme, bătu în masă, strigînd: ― Chelner, hei, chelner, poftim încoa', te rog... dar mai repede! ― Vine, vine! se auzi vocea amabilă a chelnerului. Ce-ați comandat, vă rog? ― Ți-am comandat un lapte
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Să mă-mbolnăvesc de stomac? Vine omul să ia un lapte și... ― Nu vă supărați, coane, vă aducem altul, scuzați, că altă dată nu se mai întîmplă! Și chelnerul, serviabil, puse mâna pe paharul cu muscă, să-l ia; dar Chiorul sări în sus ca ars: ― Nu, lasă-l aici și adu-mi altul! Mi-e frică, din greșeală, să nu mi-l aduci tot p-asta cu musca! Chelnerul i-a adus un pahar cu lapte plin ras, pe care
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
sări în sus ca ars: ― Nu, lasă-l aici și adu-mi altul! Mi-e frică, din greșeală, să nu mi-l aduci tot p-asta cu musca! Chelnerul i-a adus un pahar cu lapte plin ras, pe care Chiorul l-a băut cu o poftă și mai mare decât primul. Și l-a băut și pe al treilea, oferit de Matei Păunescu, în hazul tuturor. CAPITOLUL IX "PROMETEU" LA LICEUL LAZĂR De câteva zile la liceul Lazăr era o
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
o furnică într-o hârtie de turnesol. Hârtia se-nroșește... ceea ce era ce demonstrat! Îmi pare rău că n-avem o furnică la-ndemînă, ca să facem această interesantă experiență! Dar, deodată, în mijlocul liniștii, fără să spună un cuvânt, îl vedem pe Chiorul că se ridică din banca unde ședea, prin fundul amfiteatrului, și înaintează aplecat cu mâna dreaptă făcută cupa, așa cum o faci când vrei să prinzi o muscă. Într-adevăr, urmărea o muscă și-i șoptea acesteia, destul de tare, ca să fie
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
e bună și musca, că e tot insectă! ― Domnule, țipă Chimistul exasperat, cum poți să debitezi astfel de inepții, pentru numele lui Dumnezeu?! Cum o să existe în muscă acidul formic... care v-am spus că există numai în furnică? Dar Chiorul nu se dă bătut: ― Poate că există, don' profesor, și nu știm noi, dacă n-am făcut experiența! De ce să nu-ncercăm? Să strivim musca în hârtia de turnesol, și o să ne convingem! ― Stai jos, domnule, și lasă-mă-n
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
că există, don' profesor, și nu știm noi, dacă n-am făcut experiența! De ce să nu-ncercăm? Să strivim musca în hârtia de turnesol, și o să ne convingem! ― Stai jos, domnule, și lasă-mă-n pace! Te rog stai jos! Chiorul și-a ridicat sprâncenele foarte surprins de felul ciudat în care profesorul înțelesese să-i aprecieze bunăvoința și mai ales interesul ce-l dovedea pentru știință și deschizând pumnul în care ținea, captivă musca, spuse, adresîndu-i-se acesteia: ― Hai, du-te
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
tinerilor, ce naiv e colegul vostru, ca să nu zic prost! Ciocănitoare la sfârșitul iernii și... unde? În Cișmigiu! Stai jos, tinere, că-mi faci milă cu naivitatea dumitale! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O glumă oarecum impertinentă, dar în același timp spirituală, a făcut-o Chiorul, tot la ora de Filozofie. Profesorul obișnuia să intre în clasă foarte devreme, imediat ce suna; iar mulți dintre băieți mai întîrziau pe la bufet, cam cât își făceau socoteala că durează notarea absenților. De data aceasta, Tânărul, surâzător ca de obicei
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
dintre băieți mai întîrziau pe la bufet, cam cât își făceau socoteala că durează notarea absenților. De data aceasta, Tânărul, surâzător ca de obicei, pusese absenții și se pregătea să-nceapă explicația noii lecții, când ușa se deschise încet și intră Chiorul cu gura plină, mestecând de zor. Profesorul îl văzu și înlemni de indignare: ― Hei, tinere, tinere, ia poftim încoace, dacă ești bun! Elevul înaintă cu pași rari și siguri spre catedră și se opri în fața profesorului, fără să spună nimic
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
mestece. ― Este nemaipomenit! izbucni Tânărul. După ce că vii târziu, mai intri în clasă și mestecînd! Gestul dumitale e incalificabil. De ce vă e dată recreația? Ca să vă faceți necesitățile fizice, ca să vă plimbați... nu?... Ca să mâncați... accentuă el. ― Da, don' profesor! admise Chiorul foarte conciliant. ― Atunci?! Ce-ai spune dumneata dacă m-ai vedea pe mine că intru-n clasă mîncînd? A? Chiorul își holbă ochii cât putea de tare și răspunse-n hohotul nestăpânit de râs al întregii clase: ― Aș spune: "Poftă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
e dată recreația? Ca să vă faceți necesitățile fizice, ca să vă plimbați... nu?... Ca să mâncați... accentuă el. ― Da, don' profesor! admise Chiorul foarte conciliant. ― Atunci?! Ce-ai spune dumneata dacă m-ai vedea pe mine că intru-n clasă mîncînd? A? Chiorul își holbă ochii cât putea de tare și răspunse-n hohotul nestăpânit de râs al întregii clase: ― Aș spune: "Poftă mare, don' profesor!" * Profesorul Simion Radian de Zoologie scosese la lecție o serie de patru, ca de obicei. Examina "hidra
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
sale? Atunci am tresărit eu, ca și când mi-aș fi adus aminte, și-am ridicat degetele, exclamînd: ― A! ― Ți-ai amintit? Știi dumneata? ― Da, don' profesor! ― Ei bine, spune? Și am dat un răspuns în genul acelora pe care le obișnuia Chiorul: ― Hidra de apa dulce merge cu brațele sale... ― Așaaa, făcu profesorul cu bunăvoință, ― Atunci când o dor picioarele!... Stupoare, râsete, 3, stai jos, măgarule etc. Se vorbise despre "lipitoare". Ni se adusese o sticlă cu vreo două-trei lipitori, care se mișcau
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
mai bine și credeam că ține mult la mine, își băgă dracul coada, în persoana lui Ionescu Cornel... ― Cum așa? ― Uite bine... Eu mă plimbam cu ea prin Cișmigiu, pe la "morminte", când hop că ne-ntîlnim cu Ionescu Cornel și cu Chiorul; erau și ei cu două fete! Am făcut cunoștință și am luat două bărci... P-ormă, hai la un lapte bătut...! Ăsta, Cornel, vedeam eu c-o soarbe pe-a mea din ochi, c-ale lor, să-ți spun drept
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
chiar se și crezu pedagog, căci, uitând de colegialitatatea ce ne lega, se apucă să ne apostrofeze în fața cameristei: ― Ehei, băiete, mai lasă plimbările pe culoar și treci în cameră! Toată lumea în camere, mai repede, vă rog! Și, văzîndu-l pe Chiorul, care-i era bun prieten dealtfel, că nici nu se gândește să-i execute ordinul, veni în fața lui și, simțind că fata de serviciu e atentă la ce are să se petreacă, îi spuse arogant: ― Dumneata n-ai auzit ce-am
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
bun prieten dealtfel, că nici nu se gândește să-i execute ordinul, veni în fața lui și, simțind că fata de serviciu e atentă la ce are să se petreacă, îi spuse arogant: ― Dumneata n-ai auzit ce-am spus eu? Dar Chiorul, exasperat, se vede, de fițele lui, îi răspunse scurt: ― Ia las-o mai moale, șmechere! Mult ai să mai faci pe nebunul cu noi? Și plecă, lăsîndu-l pe bietul Negulescu stupefiat, că nu se aștepta la așa ieșire tocmai din partea
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
minte pe flăcăii de-odini-oară, pe care cu greu îi puteam recunoaște în bărbații maturi ce se ridicau să răspundă la apel... ― Ciurea Constantin! ― Prezent; doctor în medicină și chimie. Conferențiar universitar... Deci Stăpânul își atinsese ținta: cariera universitară... ― Constantinescu Theodor (Chiorul). ― Absent... Căpitan de cavalerie... a fost grav rănit în război... ― Dragu Henry! ― Aici! Avocat! Pe buzele tuturor a înflorit un zâmbet imposibil de stăpânit. Ne-am amintit de Dragu, care, de câte ori se făcea apelul, răspundea: ,,Aicișea", "Prezinte", "Acilea", "De față
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Trecuse însă și ultimul tren. Între a petrece noaptea într-o sală de așteptare fără sobă, cu ușa trîntită mereu de vînt, și o baracă alăturată de tractoriști, nu aveam de ales. Am fost primiți în baraca cu paturi suprapuse, chior luminată de un bec. Cineva ne-a adus un castron cu ciorbă sleită și un dărăb de mămăligă, puse de-a dreptul pe scîndura împuțită a mesei. Groasă, în dormitor plutea duhoare de picioare, de subțiori nespălate și de alte
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]