2,054 matches
-
sunt [4]: - Glioblastom multiform 20-25% - Astrocitom anaplazic 3-5% - Astrocitom de grad mic 18-20% - Ependimom benign sau malign 3-5% - Oligodendrogliom benign sau malign 2-4% - Meduloblastom 2-4% - Meningiom 15-18% - Schwanom 6-8% - Adenom hipofizar 8% - Pinealom benign malign 1-2% - Angioblastom < 1% - Papilom < 1% - Chist epidermoid < 1% - Craniofaringiom < 2% - Tumori neuroepiteliale primitive (PNET) < 2% - Lipom < 1% - Alte tipuri < 2%. Tumorile supratentoriale. Tumorile selare, de chiasmă și regiune pineală considerate și tumori de linie mediană reprezintă 8-12% din toate neoplaziile intracraniene. Adenoamele hipofizare (6-8%) sunt cele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
primul plan vor sta crizele epileptice, deficitul neurologic apărând mai târziu în evoluție. Aspectul imagistic al acestor tumori diferă în funcție de localizare. În timp ce la nivelul cerebelului se prezintă mai frecvent ca mase chistice cu nodul mural care se contrastează net, conținutul chistului având intensitate diferită față de cea a LCR, la nivelul trunchiului cerebral apar ca tumori focale localizate preponderent la nivelul mezencefalului sau la nivel bulbar, cu aspect inomogen, uneori exofitice spre planșeul ventriculului IV (fig. 4.44). Supratentorial aspectul diferă în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
lobului temporal) au o localizare superficială și se pot răspândi prin diseminare leptomeningeală. La examenul CT sau RMN cu substanță de contrast se observă prezența unei formațiuni tumorale situate la nivelul cortexului superficial, bine delimitată, de cele mai multe ori prezentând un chist ce infiltrează parenchimul cerebral, cu un nodul tumoral superficial care captează substanța de contrast, iar porțiunea de țesut cerebral adiacentă tumorii este infiltrată cu celule tumorale (locul de plecare a recidivelor). Opțiunea terapeutică este rezecția tumorală totală. Recidivele apar de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pentru formele sporadice, leziunile chistice necesitând ablarea în totalitate a nodulului mural; formele solide sunt mai dificil de ablat având în vedere hipervascularizația acestora (asemănătoare malformațiilor arterio-venoase). În cazul unei tensiuni marcate a durei mater, se practică o puncție a chistului sub control ecografic. Atunci când nodulul este vizibil la suprafața cerebelului este recomandabilă izolarea lui prin electrocoagularea bipolară, circumferențial în parenchimul adiacent nodulului, scopul fiind de a întrerupe artera sau arterele nutritive. O dată izolat nodulul, acesta se ablează în bloc. Chistul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
chistului sub control ecografic. Atunci când nodulul este vizibil la suprafața cerebelului este recomandabilă izolarea lui prin electrocoagularea bipolară, circumferențial în parenchimul adiacent nodulului, scopul fiind de a întrerupe artera sau arterele nutritive. O dată izolat nodulul, acesta se ablează în bloc. Chistul tumoral se evacuează spontan după extragerea nodulului, iar peretele, care este format din țesut glial comprimat poate fi lăsat pe loc. În cazurile în care nidusul tumoral nu este vizibil la suprafață, după efectuarea inciziei corticale se pătrunde în chist
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Chistul tumoral se evacuează spontan după extragerea nodulului, iar peretele, care este format din țesut glial comprimat poate fi lăsat pe loc. În cazurile în care nidusul tumoral nu este vizibil la suprafață, după efectuarea inciziei corticale se pătrunde în chist care este evacuat. Pereții chistului sunt atent inspectați pentru a repera nidusul care nu este 203 întotdeauna aparent în interiorul chistului. În cazul tumorilor solide, vascularizația abundentă și caracterul spongios al tumorii, lipsită de elemente musculare, riscul ridicat al hemoragiilor intraoperatorii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
după extragerea nodulului, iar peretele, care este format din țesut glial comprimat poate fi lăsat pe loc. În cazurile în care nidusul tumoral nu este vizibil la suprafață, după efectuarea inciziei corticale se pătrunde în chist care este evacuat. Pereții chistului sunt atent inspectați pentru a repera nidusul care nu este 203 întotdeauna aparent în interiorul chistului. În cazul tumorilor solide, vascularizația abundentă și caracterul spongios al tumorii, lipsită de elemente musculare, riscul ridicat al hemoragiilor intraoperatorii au determinat unii autori să
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pe loc. În cazurile în care nidusul tumoral nu este vizibil la suprafață, după efectuarea inciziei corticale se pătrunde în chist care este evacuat. Pereții chistului sunt atent inspectați pentru a repera nidusul care nu este 203 întotdeauna aparent în interiorul chistului. În cazul tumorilor solide, vascularizația abundentă și caracterul spongios al tumorii, lipsită de elemente musculare, riscul ridicat al hemoragiilor intraoperatorii au determinat unii autori să recomande embolizarea preoperatorie [7]. Tentativa de a rezeca nodulul prin reducere progresivă se soldează cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
urmare a infecțiilor cronice, iar la examinarea RMN este hipointens în T1 nativ și hiperintens în T2; − cordomul - leziune solidă, cu priză de substanță de contrast, ce determină eroziunea apexului stâncii și a osului sfenoidal; − anevrisme (PICA, AICA, AV), cisticercoza, chist arahnoidian. Atitudinea terapeutică trebuie adaptată fiecărui caz pentru a realiza cura totală a acestor leziuni. Scopul principal este de a exclude formațiunea tumorală și de a restabili funcțiile cerebrale normale. Tratamentul conservator presupune control periodic clinic și imagistic (RMN). Neurinoamele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
variabilă (solide și/sau chistice, cu sau fără calcificări intratumorale) care se dezvoltă primar la nivelul regiunii selare, din resturile epiteliale ale pungii Rathke [1]. Din punct de vedere histologic, preponderent pe linia originii lor odontogene există mari diferențe între chistele pungii Rathke și craniofaringioame (tabelul 4.6) [2,3]. EPIDEMIOLOGIE Craniofaringioamele constituie 2,5-4% din totalitatea tumorilor cerebrale și 6-7% din tumorile cerebrale la copii. Pot fi observate la toate grupele de vârstă, mai frecvent la copii și adulții tineri
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la nivelul fosei cerebrale anterioare, mijlocii, posterioare precum și la nivelul sistemului ventricular și a sinusului sfenoidal [1,4]. ANATOMIE PATOLOGICĂ Craniofaringioamele sunt tumori epiteliale solide cu componentă chistică, variabilă, uneori predominantă. Se pot prezenta sub formă chistică, solidă sau mixtă. Chisturile au un conținut lichidian de culoarea și consistența uleiului de motor: maro închis, turbid și destul de gros. Uneori, lichidul poate fi galben iar consistența asemănătoare LCR-ului. Au fost de asemenea studiate enzimele și izoenzimele LDH din conținutul chistic: enzima
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
periferice capsulare, dând aspectul de „coajă de ou”. Existența lor duce la creșterea ratei de recurență tumorală chiar și după o rezecție chirurgiaclă radicală, sugerând un prognostic rezervat. Tipul papilar scuamos: se regăsește preponderent la persoanele adulte. Sunt îndeosebi solide, chistele intratumorale având peretele subțire, plin de vegetații. Acest tip tumoral nu prezintă noduli keratoizi și nici calcificări sau cristale de colesterol, prin urmare tendința la recidivă după rezecția chirurgicală radicală a tumorii este semnificativ redusă, ducând la un prognostic mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
evoluție lentă, ele pot ajunge la dimensiuni impresionante în momentul diagnosticului, cu precădere în cazul copiilor. Ei se prezintă de obicei cu semne ale creșterii presiunii intracraniene, fie prin hidrocefalia datorată obstrucției circulației LCR-ului, fie prin compresiunea exercitată de chistul tumoral. Copii deseori tolerează mai bine diferitele grade de scădere a acuității vizuale, care pot merge uneori până la cecitate și atrofie optică [2,5,6]. În momentul diagnosticului, semnele afectării axului hipotalamo-hipofizar sunt reprezentate de: întârzierea sau oprirea creșterii, obezitate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
craniofaringioame. Pe imaginile T2, T1 cu contrast craniofaringioamele se prezintă sub forma unei mase tumorale heterogene, supraselare cu porțiuni chistice și calcificări. Intensitatea de semnal a conținutului chistic în T1 variază între hiper și hipointens, expresie a conținutului heterogen al chistului. Peretele chistului captează substanța de contrast la fel ca și porțiunile solide ale tumorii (fig. 4.129). Chistele cu un conținut scăzut în proteine nu pot fi diferențiate de chistele de altă etiologie [2,3,10]. Angio-RMN-ul poate oferi detalii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
imaginile T2, T1 cu contrast craniofaringioamele se prezintă sub forma unei mase tumorale heterogene, supraselare cu porțiuni chistice și calcificări. Intensitatea de semnal a conținutului chistic în T1 variază între hiper și hipointens, expresie a conținutului heterogen al chistului. Peretele chistului captează substanța de contrast la fel ca și porțiunile solide ale tumorii (fig. 4.129). Chistele cu un conținut scăzut în proteine nu pot fi diferențiate de chistele de altă etiologie [2,3,10]. Angio-RMN-ul poate oferi detalii importante în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
variază între hiper și hipointens, expresie a conținutului heterogen al chistului. Peretele chistului captează substanța de contrast la fel ca și porțiunile solide ale tumorii (fig. 4.129). Chistele cu un conținut scăzut în proteine nu pot fi diferențiate de chistele de altă etiologie [2,3,10]. Angio-RMN-ul poate oferi detalii importante în cazul craniofaringioamele gigante care adeseori pun în tensiune sau chiar înglobează structuri vasculare importante [1,10]. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL La copii, craniofaringioamele trebuie diferențiate de: glioamele optice și hipotalamice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
structuri vasculare importante [1,10]. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL La copii, craniofaringioamele trebuie diferențiate de: glioamele optice și hipotalamice, de germinoame, hamartoame, teratoame; PNET. În cazul pacienților adulți, diagnosticul diferențial al craniofaringioamelor trebuie făcut, în ordinea frecvenței, cu următoarele afecțiuni: adenoame hipofizare; chistele pungii Rathke, meningeoame, chiste dermoide, epidermoide, chiste coloide, cavernoame, tuberculoame, metastaze, anevrisme de arteră carotidă internă [2,6]. ATITUDINE TERAPEUTICĂ Nu există un consens cu privire la managementul chirurgical optim al craniofaringioamelor. Strategia rezecției chirurgicale complete a tumorii într-un singur timp
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
abordul frontotemporal sau variantele acestuia (fronto-lateral, subfrontal lateral) (fig. 4.130). În situații particulare însă neurochirurgul poate opta pentru a asigura accesul cât mai aproape de tumoră și la alte tipuri de abord cum sunt: − Abordul transsfenoidal: tumori care conțin un chist mare sau la care majoritatea porțiunii solide a tumorii se află intraselar. În cazul unei chiasme prefixate și a unei tumori localizate retroselar, cu extensie în cisternele interpedunculopontine și la nivelul ventricolului III, abordul translamina terminalis oferă accesul asupra porțiunii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tumori cu o rată de supraviețuire la 5 ani de la 47% la 70%, iar la 10 ani de la 41% la 48% pentru cele mai multe studii care includ toate tipurile morfopatologice de tumori [19]. CHISTE ȘI LEZIUNI TUMOR-LIKE BIANCA PINTEA, AUREL OȘLOBANU CHIST DE PUNGĂ RATHKE Chistul de pungă Rathke, chist intraselar benign, cu origine embrionară în regiunea lobului intermediar al glandei pituitare, este descris prima dată de Luscha în 1860, ca o zonă epitelială încapsulată, la nivelul lojei hipofizare, cu aspect asemănător
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de supraviețuire la 5 ani de la 47% la 70%, iar la 10 ani de la 41% la 48% pentru cele mai multe studii care includ toate tipurile morfopatologice de tumori [19]. CHISTE ȘI LEZIUNI TUMOR-LIKE BIANCA PINTEA, AUREL OȘLOBANU CHIST DE PUNGĂ RATHKE Chistul de pungă Rathke, chist intraselar benign, cu origine embrionară în regiunea lobului intermediar al glandei pituitare, este descris prima dată de Luscha în 1860, ca o zonă epitelială încapsulată, la nivelul lojei hipofizare, cu aspect asemănător mucoasei bucale; ulterior, în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ani de la 47% la 70%, iar la 10 ani de la 41% la 48% pentru cele mai multe studii care includ toate tipurile morfopatologice de tumori [19]. CHISTE ȘI LEZIUNI TUMOR-LIKE BIANCA PINTEA, AUREL OȘLOBANU CHIST DE PUNGĂ RATHKE Chistul de pungă Rathke, chist intraselar benign, cu origine embrionară în regiunea lobului intermediar al glandei pituitare, este descris prima dată de Luscha în 1860, ca o zonă epitelială încapsulată, la nivelul lojei hipofizare, cu aspect asemănător mucoasei bucale; ulterior, în 1913, Goldzieher raportează primul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
intraselar benign, cu origine embrionară în regiunea lobului intermediar al glandei pituitare, este descris prima dată de Luscha în 1860, ca o zonă epitelială încapsulată, la nivelul lojei hipofizare, cu aspect asemănător mucoasei bucale; ulterior, în 1913, Goldzieher raportează primul chist simptomatic al pungii Rathke [1]. Se poate forma oriunde de-a lungul traiectului pungii faringiene, fiind un remanent al acesteia. Epidemiologie Chisturile pungii Rathke reprezintă puțin peste 1% din totalitatea tumorilor cerebrale primare, majoritatea nefiind simptomatice, datorită dimensiunilor reduse atinse
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
zonă epitelială încapsulată, la nivelul lojei hipofizare, cu aspect asemănător mucoasei bucale; ulterior, în 1913, Goldzieher raportează primul chist simptomatic al pungii Rathke [1]. Se poate forma oriunde de-a lungul traiectului pungii faringiene, fiind un remanent al acesteia. Epidemiologie Chisturile pungii Rathke reprezintă puțin peste 1% din totalitatea tumorilor cerebrale primare, majoritatea nefiind simptomatice, datorită dimensiunilor reduse atinse (sub 2 cm în diametru); sunt descoperite cu ocazia autopsiilor (3-22%). În cele mai multe cazuri sunt intraselare, localizarea lor strict supraselară fiind excepțională
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Nu se cunoaște o predilecție rasială. Vârsta medie, când acestea devin simptomatice, este între 40 și 50 de ani. Prezentarea clinică Manifestările clinice datorate disfuncției adenohipofizei sau neurohipofizei, compresiunii tijei hipofizare, compresiunii chiasmei devin evidente odată cu creșterea în dimensiuni a chistului. Cefaleea frontală reprezintă un simptom frecvent întâlnit, poate avea caracter cronic sau se poate manifesta fulminant, în cazul instalării infarctului sau hemoragiei intrachistice. Copiii se prezintă cel mai adesea cu hipopituitarism, tulburări de dezvoltare staturo-ponderală și pubertate tardivă, în timp ce adulții
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu hipopituitarism, tulburări de dezvoltare staturo-ponderală și pubertate tardivă, în timp ce adulții manifestă simptome datorate panhipopituitarismului ori compresiei asupra tijei hipofizare, cu diabet insipid. Disfuncția endocrină se poate corela și cu existența hipofizitei, inflamație cronică indusă de eliberarea conținutului iritant al chistului, prin fisurarea acestuia. Hemianopsia bitemporală sau cvadranopsia superioară se regăsesc adeseori. Alte manifestări clinice ale chistului de pungă Rathke, mai puțin frecvente sunt: apoplexia pituitară, hipofizita, chistele gigante cu extensii frontale, meningita aseptică, abcesele intrachistice, sinuzitele sfenoidale, sindromul de șa
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]