1,028 matches
-
recente prezintă însă o serie de argumente în favoarea biopsiei stereotactice pentru un diagnostic cât mai exact. Glioamele focale sunt leziuni mici, bine circumscrise, solide sau chistice, localizate atât în mezencefal cât și în punte ori bulb. Pot fi solide sau chistice și întotdeauna au o margine de demarcație distinctă față de țesutul cerebral normal pe MRI. Prezintă un grad redus de infiltrare și edem perilezional iar captarea de contrast este variabila; o contrastare uniformă este însă sugestivă pentru un astrocitom pilocitic juvenil
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sugestiv pentru întraga leziune. În ceea ce privește leziunile focale, biopsia stereotactică are indicație doar pentru leziunile profunde (medio 292 pontine cel mai frecvent) la care abordul microchirurgical direct comportă riscuri majore. În aceste cazuri, obținerea de material bioptic, eventual puncționarea unei leziuni chistice cu scop decompresiv, poate fi făcută stereotactic. În toate celelalte situații de tumori focale suntem pentru abord microchirurgical direct, morbiditatea și mortalitatea tratamentului chirurgical, în mâini experimentate fiind comparabilă cu cele ale biopsiei stereotactice [4,7]. Tratamentul chirurgical. Abordul chirurgical
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
suntem pentru abord microchirurgical direct, morbiditatea și mortalitatea tratamentului chirurgical, în mâini experimentate fiind comparabilă cu cele ale biopsiei stereotactice [4,7]. Tratamentul chirurgical. Abordul chirurgical direct cu scop de radicalitate are indicație în cazul tumorilor cervicobulbare intraaxiale, al celor chistice și cu componentă exofitică. În aceste cazuri, intervenția chirurgicală precoce este de primă intenție, înainte de degradarea semnificativă a statusului neurologic și de administrarea oricărui alt tip de tratament, radio- sau chimioterapic. Scopul intervenției chirurgicale este acela de diminuare sau excludere
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și subependimoamele sunt mai puțin frecvente. Hemangioblastoamele reprezintă aproximativ 10% din tumorile cu această localizare. Metastazele sunt extrem de rare ca de altfel și în restul măduvei. O varietate de alte leziuni pot apare la acest nivel ca tumori incluzionale și chistice, lipoame, tumori din teaca nervilor, melanocitoame dar sunt extrem de rare [9]. Tumorile gliale ale JCV și măduvei cervicale superioare se comportă mai mult ca glioamele spinale decât ca tradiționalele glioame de trunchi cerebral. Astrocitoamele și ependimoamele se preteză la rezecție
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în funcție de mai multe criterii. - După caracter - sunt benigne sau maligne. - După origine - primare, secundare sau metastatice. - După vârsta la care apar - sunt tumori orbitale la copil și tumori orbitale la adult. - După aspectul histopatologic - sunt tumori vasculare, neurogene, mezenchimale, disembrioplazice, chistice, epiteliale, leucemii și limfoame, carcinoame, tumori metastatice, pseudotumori inflamatorii etc. SIMPTOMATOLOGIA CLINICĂ A TUMORILOR ORBITALE [20-22] Durerea locală. Durerea nu este caracteristică tumorilor orbitale primare, nici chiar în formele severe. Uneori apare o senzație de presiune intraorbitală. Durere nevralgică de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Patologia tumorală orbitală la copil este caracteristică. Predomină tumorile intraorbitale primare, cele mai multe fiind tumori benigne, rezultate din anomalii de dezvoltare. Tumorile maligne primare sunt mai rare, dar de gravitate crescută. Cele mai frecvente tumori intraorbitale primare ale copilului sunt tumori chistice, (chistul dermoid, teratomul), tumori neurogene, (neurofibromul) sau hamartoame vasculare, (hemangiomul cavernos sau limfangiomul). Tumori beningne mai rar întâlnite la copil, sunt limfangioamele sau tumorile histiocitare. Cele mai frecvente tumori maligne primare ale copilului sunt rabdomiosarcomul, gliomul de nerv optic și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cavernos, limfangiomul, hemangiolimfan giomul), tumorile limfoide, tumorile neurogene (neurofibromul, schwannomul, neurofibrosarcomul), meningiomul, gliomul de nerv optic), tumorile mezenchimale (fibromul, fibrosarcomul), tumorile osoase și cartilaginoase (osteom, sarcom osteogenetic, condrom, condrosarcom, displazia fibroasă, chist osos anevrismal), mezenchimale (lipom, liposarcom), carcinoame (spinocelular, adenoid chistic, adenocarcinom, bazocelular, sebaceu). Tumorile intraorbitale secundare mai frecvente sunt - carcinoamele spinocelulare sau nediferențiate, extinse în orbită de la sinusurile paranazale, epitelioamele bazocelulare cu originea în orbita anterioară, meningioamele sau tumorile maligne extinse de la neurocraniu, sarcoamele cu extindere de la fosa temporală sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
A doua localizare ca frecvență este la nivelul chiasmei optice și diencefalului (gliom opto-diencefalic). Astrocitomul pilocitic (60% din cazuri în statistica noastră) este o tumoră bine delimitată față de parenchimul cerebelos, solidă și elastică, culoare cenușiu-rozată, translucidă, frecvent cu o componentă chistică. Astrocitomul difuz (24%) are o delimitare mai puțin precisă față de parenchimul cerebelos și mai rar are componentă chistică (la nivelul cerebelului). Localizarea predilectă este la nivelul trunchiului cerebral, în cazuistica noastră am întâlnit însă si numeroase cazuri cu localizare lobară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cazuri în statistica noastră) este o tumoră bine delimitată față de parenchimul cerebelos, solidă și elastică, culoare cenușiu-rozată, translucidă, frecvent cu o componentă chistică. Astrocitomul difuz (24%) are o delimitare mai puțin precisă față de parenchimul cerebelos și mai rar are componentă chistică (la nivelul cerebelului). Localizarea predilectă este la nivelul trunchiului cerebral, în cazuistica noastră am întâlnit însă si numeroase cazuri cu localizare lobară (fig. 4.252). Astrocitomul anaplazic și glioblastomul multiform se întâlnesc mult mai rar (8,6% respectiv 7,1
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
întâlnesc mult mai rar (8,6% respectiv 7,1%), având o localizare preponderentă la nivelul trunchiului cerebral și lobară (la copii spre limita maximă a intervalului de vârstă pediatrică). Diagnostic imagistic. Astrocitomul pilocitic se poate prezenta sub trei forme: leziune chistică mare cu un nodul mural, tumoră solidă cu o componentă chistică sau tumoră chistică cu un inel parenchimatos gros. Aspectul imagistic al chistului variază în funcție de conținutul proteic al lichidului intrachistic. La examinarea CT nativ, astrocitomul pilocitic se prezintă ca o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
localizare preponderentă la nivelul trunchiului cerebral și lobară (la copii spre limita maximă a intervalului de vârstă pediatrică). Diagnostic imagistic. Astrocitomul pilocitic se poate prezenta sub trei forme: leziune chistică mare cu un nodul mural, tumoră solidă cu o componentă chistică sau tumoră chistică cu un inel parenchimatos gros. Aspectul imagistic al chistului variază în funcție de conținutul proteic al lichidului intrachistic. La examinarea CT nativ, astrocitomul pilocitic se prezintă ca o formațiune bine delimitată, izosau hipodensă. Captarea substanței de contrast este de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nivelul trunchiului cerebral și lobară (la copii spre limita maximă a intervalului de vârstă pediatrică). Diagnostic imagistic. Astrocitomul pilocitic se poate prezenta sub trei forme: leziune chistică mare cu un nodul mural, tumoră solidă cu o componentă chistică sau tumoră chistică cu un inel parenchimatos gros. Aspectul imagistic al chistului variază în funcție de conținutul proteic al lichidului intrachistic. La examinarea CT nativ, astrocitomul pilocitic se prezintă ca o formațiune bine delimitată, izosau hipodensă. Captarea substanței de contrast este de obicei intensă și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
forme cu indice mitotic înalt, de aceea este hazardant să precizăm un diagnostic histopatologic pe examinarea imagistică. Atitudinea terapeutică Tratamentul de elecție al astrocitomului pilocitic este rezecția chirurgicală a leziunii. Este suficientă rezecția nodulului mural în cazul în care peretele chistic apare necaptant la investigațiile neuroimagistice. În caz contrar și peretele chistic trebuie ablat împreună cu nodulul. În cazul astrocitoamelor difuze, localizate în arii cerebrale elocvente, radicalitatea actului chirurgical este limitată. Cu toate acestea RMN funcțional, tractografia, sumarea acestor date în sistemul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
un diagnostic histopatologic pe examinarea imagistică. Atitudinea terapeutică Tratamentul de elecție al astrocitomului pilocitic este rezecția chirurgicală a leziunii. Este suficientă rezecția nodulului mural în cazul în care peretele chistic apare necaptant la investigațiile neuroimagistice. În caz contrar și peretele chistic trebuie ablat împreună cu nodulul. În cazul astrocitoamelor difuze, localizate în arii cerebrale elocvente, radicalitatea actului chirurgical este limitată. Cu toate acestea RMN funcțional, tractografia, sumarea acestor date în sistemul de neuronavigație, RMN intraoperator, monitorizarea intraoperatorie, corticografia și nu în ultimul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cranieni și a vaselor de sânge, cea ce face dificilă ablarea totală a ependimoamelor de mari dimensiuni (fig. 4.260) [16,36]. Diagnostic imagistic. La examinarea CT nativ, ependimomul apare sub forma unei leziuni izodense, cu microcalcifieri, rareori cu zone chistice sau de necroză. Captarea substanței de contrast este parțială și moderată. Pe imaginile RMN în secvențele T1 tumora apare izo- sau hipodensă, cu captarea heterogenă a substanței paramagnetice, respectiv hiperintensă în secvențele T2, FLAIR și de densitate protonică (fig. 4
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
volum nou expansiv sau compresiv, edem cerebral hipoxic sau traumatic etc.) produc dereglarea mecanismelor de echilibru presional intracranian [1,8,9]. Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă poate să apară în: - leziunile înlocuitoare de spațiu intracranian: tumori cerebrale, hematoame intracraniene, abcese cerebrale, leziuni chistice intracraniene etc., - edemul cerebral traumatic, - edemul cerebral hipoxic prin ischemia cerebrală secundară posttraumatică sau din hemoragia subarahnoidiană, - intoxicații generale cu neurotoxine (endogene sau exogene) etc. I. Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă cu debut acut Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă cu debut acut apare atunci când
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Govora, Băile Herculane, Călimănești-Căciulata, Olănești, Pucioasa, Mangalia, Săcelu. - Ape minerale iodurate - Aceste ape sunt deosebit de apreciate pentru proprietățile lor terapeutice și conțin iod în concentrație de 1-5 mg/l. Cura internă cu ape iodurate este indicată în boala Basedow, gușa chistică, gută, intoxicație cronică cu mercur sau plumb. Băile cu aceste ape minerale se recomandă în tratarea reumatismului cronic degenerativ, a afecțiunilor circulatorii, nervoase sau ginecologice și în boli parazitare ale pielii (pitiriazis versicoloră. Cele mai cunoscute stațiuni românești cu ape
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
în benignă. Din acel moment m-am alăturat domnului dr. Mihai V. Botez în demersul lui de a vindeca bolnavi disperați fiind cunoscute cazurile unor bolnavi precum: Theodor Burghelea, 83 ani: cancer de prostată-astm; Ana-Maria Țîrdea, 32 ani, cu mastoză chistică masivă ambii sâni; Ion Lungu, 57 ani: hepatită cronică persistentă și adenom de prostată, obs. leucemie; Petru Rediu, 62 ani: hepatită cronică persistentă (tip B), diabet zaharat tip II și adenom de prostată; Gîrleanu Sofia, 64 ani: hepatită cronică (tip
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
anatomice este deformat, mărit sau micșorat, în funcție de distanța lor față de sistemul optic, apreciat în mod real doar dacă distanța nu depășește 5-6 cm Pentru măsurători se recurge la așa numitele metode palpatorii. În timpul examenelor celioscopice pot fi practicate: puncția formațiunilor chistice (a chisturilor distrofice ovariene); aspirația de lichid din fundul de sac Douglas pentru examene citologice; biopsii cu ajutorul unor pense speciale; biopsia ovariană cel mai adesea este nesângerândă, în timp ce biopsia salpingiană necesită unele precauții și pentru sterilizarea chirurgicală; electrocoagulări, mai ales
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
necesitatea sedării materne sau curarizării fetale. Avantaje ale RMN: Hernia congenitală diafragmatică: apreciarea gradului de herniere a ficatului în torace și a volumului de țesut pulmonar existent ce are valoare predictivă asupra gradului de hipoplazie pulmonară; diagnosticul diferențial între malformația chistică adenomatoidă și sechestrarea bronhopulmonară. Tumorile cervicale fetale cu potențial de obstrucție a căilor respiratorii: diferențierea teratomului de tumorile chistice; mai precisă decât ecografia în evaluarea gradului de compresiune a căilor respiratorii și a vaselor gâtului, informație foarte utilă pentru alegerea
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
torace și a volumului de țesut pulmonar existent ce are valoare predictivă asupra gradului de hipoplazie pulmonară; diagnosticul diferențial între malformația chistică adenomatoidă și sechestrarea bronhopulmonară. Tumorile cervicale fetale cu potențial de obstrucție a căilor respiratorii: diferențierea teratomului de tumorile chistice; mai precisă decât ecografia în evaluarea gradului de compresiune a căilor respiratorii și a vaselor gâtului, informație foarte utilă pentru alegerea modului de ventilație a fătului după naștere (eventual protezare). Tumorile abdominale fetale: aprecierea corectă a provenienței lor. SNC fetal
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
imunologice și hormonale (AFP, lecitina sfingomielina, fosfatidilglicerolul, celule orange, uree-creatinină, hormoni tiroidieni etc.). Acetilcolinesteraza din lichidul amniotic (LA) 1. Indicator al expunerii la tesut neural în uter; 2. Pozitivă în: a. defecte de tub neural; b. omfalocel/gastroschizis; c. higroma chistica; d. făt mort intrauterin. Indicațiile amniocentezei: vârsta peste 35 ani (o mamă de 35 ani are un risc de 1/380 de a avea un copil cu sindrom Down, în timp ce la 40 ani riscul este de 1/80); cupluri care
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
pe criteriile funcționale (menționate mai jos), dar se va avea în vedere și prognosticul bolii pulmonare și în special calitatea vieții (criteriile subiective). Principala indicație pentru transplantul pulmonar este reprezentată de bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) și emfiezem, urmată de fibroza chistică și fibroza pulmonară idiopatică. Alte boli parenchimatoase sau vasculare pulmonare ocupă un procentaj mic în statistica mondială de transplantări pulmonare. Pentru BPOC, parametrii funcționali pe baza cărora se stabilește indicația de transplant sunt: VEMS < 25% și pCO2 > 55 mmHg, ± hipertensiune
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
Alte boli parenchimatoase sau vasculare pulmonare ocupă un procentaj mic în statistica mondială de transplantări pulmonare. Pentru BPOC, parametrii funcționali pe baza cărora se stabilește indicația de transplant sunt: VEMS < 25% și pCO2 > 55 mmHg, ± hipertensiune pulmonară consecutivă. În fibroza chistică, principalul criteriu funcțional este VEMS-ul < 30%, împreună cu timp de spitalizare prelungit, cașexie, pO2 < 55 mmHg și pCO2 > 50 mmHg. Pentru bolile pulmonare fibroase, ghid este o CV (capacitate vitală) sau un DLCO (transfer transmembranal al oxidului de carbon) < 50
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
Heart beating donor). Această strategie este o oportunitate de creștere a numărului de donatori. Donatorul viu Donatorul uman (living related donation): recoltarea de la un donator în viață s-a făcut pentru prima dată în 1994 pentru copii, suferind de fibroză chistică. Rezultatele sunt comparabile cu cele la care plămânul s-a luat de la cadavru. Sunt necesari doi donatori adulți, părinți sau rude apropiate, de la fiecare se recoltează câte un lob-lobul inferior drept, respectiv lobul inferior stâng; se efectuează un transplant lobar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]